Neue Bücher - Cărţi noi
20. 1. 2025
Valentina Glajar: Dosarul de Securitate al Hertei Müller. O poveste din arhive despre supravegherea din România comunistă (Die Securitateakte Herta Müllers. Eine Überwachungsgeschichte aus den Archiven im kommunistischen Rumänien), traducerea din limba engleză Alina Pavelescu, Polirom, Iaşi, 2025.
***
13. 1. 2025
Ritualuri legionare reînviate
În pofida legislaţiei care prevede „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii“, în România au loc ceremonii de comemorare a unor legionari. În noiembrie a avut loc o asemenea ceremonie la Tâncăbeşti, în amintirea lui Zelea Codreanu, iar sîmbătă un parastas pentru legionarii Moţa şi Marin.
William Totok
Grupurile radicale de dreapta care au apărut în România după 1990 şi-au însuşit, în mare parte, anumite ritualuri preluate din arsenalul formaţiunilor similare, active între cele două războaie mondiale. Mişcarea Legionară devenise astfel un model demn de imitat. Cultul morţilor a jucat în acest context un rol de identificare pentru impunerea unor teze şi concepţii - reciclate şi adaptate la etapa istorică post-comunistă.
Comemorările unor personaje compromise istoric s-au transformat în manifestaţii prin care se multiplicau ideile scoase din cutia de naftalină a unui trecut tenebros. Adunările unor neo-legionari la Tîncăbeşti, lîngă troiţa ridicară în aminitirea liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, au fost luate în seamă de către autorităţi abia toamna trecută. Deşi există în România legi care interzic manifestaţiile de tip fascist, comemorările lui Codreanu şi a altor foşti legionari au fost tolerate, atît la Ţigăneşti, unde sînt înmormîntaţi mai mulţi gardişti, cît şi la Predeal, Sîmbăta de Sus sau la Rîşnov, pentru a aminti doar aceste exemple.
Comemorările Moţa-Marin la Bucureşti şi în Spania
Un loc aparte în această sarabandă a comemorărilor, susţinute şi organizate mai ales de grupuri neo-legionare, îl ocupă ceremoniile anuale dedicate evocării amintirii lui Ion Moţa şi Vasile Marin. Cei doi au fost figuri emblematice ale Legiunii, luptători fanatici pentru impunerea unui regim extremist de dreapta, anti-semit şi anti-democratic. Ion Moţa (1902-1937) şi Vasile Marin (1904-1937) au murit în Spania unde s-au alăturat ca voluntari trupelor anti-republicane ale lui Francisco Franco (1892-1975). Pe data de 13 ianuarie 1937 au căzut în apropierea localităţii Majadahonda. Moartea celor doi legionari a stîrnit în România o campanie de adulare nemaipomenită. Trupurile lor au fost aduse-n ţară. Trenul în care se aflau sicriele lor se oprea în gările cîtorva oraşe. La îndemnul legionarilor şi în urma propagandei unor ziare ca „Porunca Vremii“, mii de persoane întîmpinau trenul cu rămăşiţele celor doi, descrişi emfatic drept martiri creştini căzuţi în lupta contra bolşevismului. Funeraliile care au avut loc în februarie 1937 la Bucureşti s-au transformat într-o manifestaţie gardistă formidabilă la care au participat şi reprezentanţi ai regimurilor fasciste din Italia şi Germania. Corpurile neînsufleţite au fost duse la biserica Sf. Ilie Gorgani, iar ulterior au fost înmormîntate într-un mausoleu ridicat lîngă sediul legiunii, aşa numita Casa Verde.
Ziua de 13 ianuarie a fost transformată ulterior de către legionari într-o zi de comemorare a celor doi.
Comemorările - după 1990
Tradiţia comemorărilor a fost reluată după 1990 de către grupuri şi formaţiuni neo-legionare care se adunau în biserica Ilie Gorgani pentru a participa la slujbe de pomenire.
Un asemenea parastas a avut loc şi anul acesta, deşi cultul legionarilor este interzis şi se pedepseşte în conformitate cu legea 217 din 2015 (pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii). Invitaţiile de participare la parastas au fost lansate în anii trecuţi de Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu“, fiind reproduse în gazeta electronică „Buciumul“. Anul acesta, anunţul comemorării a fost mai discret şi a fost răspîndit nu de fundaţia amintită ci de publicaţia neo-legionară şi anti-semită „Incorect Politic“ şi de grupuri radicale de dreapta active pe reţelele de socializare. Pe lîngă grupul, care activează sub numele „Nicadori Squad“ (împrumutat de la teroriştii legionari care l-au asasinat în 1933 pe primul ministru I.G. Duca), anunţul comemorării lui Moţa şi Marin, programată pentru data de 11 ianuarie, a fost răspîndit şi de canalul „Haiducii Dobrogei“. Acesta aparţine Asociaţiei „Gogu Puiu / Haiducii Dobrogei“ care, în această toamnă a intrat în atenţia opiniei publice din cauza implicării în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte, Călin Georgescu.
Asociaţia „Gogu Puiu / Haiducii Dobrogei“ a organizat în ultimii ani tabere paramilitare pentru tineri. Taberele primeau, de obicei, numele unor legionari, ca de exemplu cel al lui Spiru Blănaru. Antrenamentele erau urmate de şedinţe de indoctrinare şi se desfăşurau în corturi decorate cu fotografiile unor legionari şi criminali de război, prezentaţi ca „sfinţi ai închisorilor“. Sediul Asociaţiei se află în aceeaşi clădire ca şi Fundaţia Ogoranu. Acolo s-a aflat, pînă-n 2015, şi sediul central al Partidului (neo-legionar) Pentru Patrie, respectiv Totul pentru Ţară, care avea ca preşedinte de onoare pe Gavrilă Ogoranu (1923-2006).
O comemorare a lui Moţa şi Marin s-a desfăşurat, cvasi în paralel, şi în Spania. Între co-organizatori s-a aflat gruparea neofascist-franchistă Falanga. Gruparea a răspîndit imagini de la întîlnirea asta la care a participat din nou preotul unit Marius Vişovan din Sighet. Vişovan este membru al Fundaţiei neo-legionare „George Manu“ şi redactor al ziarului „Permanenţe“. La manifestaţia din Majadahonda, unde, în anii 1970, s-a ridicat un monument în amintirea lui Moţa şi Marin, s-a intonat imnul Gărzii de Fier, „Sfînta tinereţe legionară“.
Textul cîntecului, scris de Radu Gyr (pus pe muzică de Ion Mânzatu) este o sinteză poetică a ideologiei legionare. Radu Gyr şi Ion Mînzatu sînt, de-altfel, şi autorii cîntecului sumbru, „Imnul eroilor Moţa-Marin“, care culminează în versurile „Să faci Căpitane o ţară/ Ca soarele sfânt de pe cer!“.
Gyr se inspirase din imaginea poetică folosită de Ion Moţa într-o scrisoare adresată lui Codreanu, în 1936, în care spunea: „Şi să faci, măi Corneliu, din ţara noastră o ţară frumoasă ca un soare şi puternică şi ascultătoare de Dumnezeu!“.
La alegerile prezidenţiale din 2004, liderul de atunci al Partidului Noua Generaţie (PNG), Gigi Becali, şi-a ales drept slogan electoral o propoziţie uşor modificată inspirată din acest cîntec: „Jur în faţa lui Dumnezeu şi a tuturor românilor că voi face ca această ţară să strălucească precum soarele pe cer“.
Monumentul de la Majadahonda, ridicat de legionarii exilaţi, a rămas pînă astăzi locul central al comemorărilor anuale. Odată cu proliferarea cultului celor doi legionari s-a cerut canonizarea lor. Între cei care s-au pronunţat pentru canonizare s-a aflat şi Horia Sima, succesorul lui Codreanu. Acesta avea intenţia să se adreseze şi Papei, cerîndu-i beatificarea lui Moţa şi Marin ca „martiri creştini”. În favoarea sanctificării s-au pronunţat după 1990 şi teologii români Dumitru Stăniloae şi Constantin Galeriu precum şi publicistul conservator de dreapta, Răzvan Codrescu.
RFI, 13. 1. 2025
6.1. 2025
Cultura complicităţii, bagatelizării şi tăcerii – Kultur der Komplizenschaft, der Verharmlosung und des Schweigens - 2
(Partea 1 - Erster Teil - in: News 2024)
Dreapta radicală - acţiuni de solidarizare
„Fie ca anul 2025 să ne găsească întrarmați cu credință tare pentru a pune un nou început bun primenirii sufletelor noastre, ca temelie a continuării luptei pentru libertatea și demnitatea neamului românesc! Așa să ne-ajute Dumnezeu!“ Cu aceste cuvinte începe felicitarea de anul nou publicată de gazeta neolegionară „Buciumul“ în ultima zi a anului 2024. Textul cuprinde mai multe poezii semnate de autori naţionalişti, ca, de exemplu, cea a „iconaristului“ Teofil Lianu (care a folosit şi pseudonimul Teofil Dumbrăveanu, nume sub care a apărut, în 2019, o culegere de texte „cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților“).
 |
| Colaj |
În „Pluguşorul românului pribeag“ semnat de legionarul exilat Dumitru Paulescu (autorul cărţii: „Despre Nicu Iancu, scriere postumă“, Brasilia, 1995) au fost strecurate o sumedenie de clişee xenofobe şi antisemite, tipice pentru literatura extremistă de dreapta din România, popularizată de Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu. Sediul fundaţiei se află la Bucureşti pe strada Veseliei. Acolo se află şi sediul Asociaţiei Gogu Puiu / Haiducii Dobrogei, condusă de sprijinitorii lui Călin Georgescu, candidat la preşedinţia României în 2024, Eugen Sechila şi Elena Sechila (Puiu), nepoata lui Gogu Puiu şi fiica lui Zoe Rădulescu.
Pluguşorul românului pribeag
Bună seara fraţii mei
Din ţara cu şoimi şi zmei,
Ţara noastră de ţărani,
Deie trăsnetu’n duşmani.
La urechi cu clopoţei,
Vin cu plugul dragii mei.
Vin cu plugul meu pribeag
Pân’la tine, frate drag.
Şi-ţi urez ani mulţi şi buni,
Să scăpăm ţara de Huni.
Bună seara fraţi români,
Stânci din munţi şi bravi stăpâni,
Roată toţi lângă hotar,
Să gonim orice barbar
Din ţara lui Decebal.
Iar pe plaiul lui Ştefan
Nici o urmă de duşman.
Dela Tisa pân’la Bug,
Are liber acest plug.
Ţine fruntea sus, măi frate,
Că ţara ta e-o Cetate.
Nu-i păgân pe lumea asta,
Să ne-omoare cu năpasta.
Că de ne-om strânge cu toţii,
Fug tovarăşii ca hoţii.
Fug rusnacii şi tătarii,
Fug maghiarii şi bulgarii.
Fug jidanii pistruiaţii
Bolşevicii blestemaţii.
Fug şi corbii, fug şi ciori,
Lăsând ţara cu comori.
Asta-ti urez, măi pribeag,
De pe-acest străin meleag.
Toţi odată, mânaţi măi, hăi, hăi.
…………………………………….
Brazdă adâncă să arăm,
Să arăm, să sămănăm.
Grâu ca faţa lui Christos.
Să crească mare, frumos,
Să nu calce-al nost’ pământ,
Lipitori aduşi de vânt.
Toti grămadă lângă plug,
Să scăpăm pe veci de jug.
Mânaţi, măi flăcăi, hăi, hăi.
Un colaborator al publicaţiei iredentist-naţionaliste „Podul“ a atacat zilele trecute, pe FB, ziarul „Libertatea“ pentru că ar fi răspîndit pe data de 16. 12. 2024 un articol denigrator la adresa Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu (intitulat: „Epicentrul mișcării legionare din strada Veseliei. Istoria locului unde s-au pus la cale strategiile de susținere a candidatului Călin Georgescu”). Secretarul fundaţiei s-a plîns că „Libertatea“ îi refuză dreptul la replică.
Replica, semnată de Florin Dobrescu, a fost difuzată pe reţele de socializare şi în gazeta „Buciumul“ sub titul: „Rugăminte: Distribuiți acest text! E singurul mod în care pot arăta adevărul, fiind supus unei cenzuri atroce!“ O versiune a textului a fost publicată şi în „Podul“, incluzîndu-se în titlu una din mistificările legate de biografia lui Ogoranu pentru care, chipurile, ar fi intervenit preşedintele american Richard Nixon (mai circulă şi alte naraţiuni conspiraţioniste pe acest subiect, în centrul cărora se află legionarul Ogoranu, fost preşedinte onorific al partidului neogardist Pentru Patrie, respectiv Totul pentru Ţară): „Partizanul Ion Gavrilă Ogoranu, cel mai cunoscut conducător al Rezistenței armate anticomuniste, nu doar din România, ci din întreaga Europă de Est. Omul care a ținut regimentele Securității pe urmele sale, fără a fi prins, timp de 28 de ani. Eroul pentru a cărui viață a intervenit un președinte al SUA la dictatorul Ceaușescu“.
Pentru a-şi articula direct solidaritatea cu editorul gazetei neolegionare „Buciumul“, organul în limba română a organizaţiei radicale Falun Gong, „The Epoch Times“, publică, pe 6 ianuarie 2025, acelaşi text apărut şi în „Podul“ - însă sub acest titlu: „'Epicentrul' unde s-ar fi pus la cale susţinerea lui Georgescu. Publicaţia Libertatea, acuzată de manipulare şi 'cenzură atroce'“. În toate aceste texte de solidarizare nu se menţionează că Florin Dobrescu este anchetat pentru propagandă legionară, asemenea altor persoane active în grupurile radicale de dreapta din România, Eugen Sechila, Marian Motocu, Şerban Suru ş.a.
***
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
▼ 2018
- News 2017
- Die Schere – Foarfeca (II)
- Die Schere – Foarfeca (Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea)
- Hans Blaßmann
- Gen. Viliam Steskal (alias Wilhelm Steskahl)
- Mr. Blau
- Blut und Boden 2 - Sînge şi glie 2 (Heinrich Zillich - Deutsche Revolution - 1933 - Revoluţia germană, Klingsor, Hans Grimm, Walther Darré, Julius Streicher etc.)
- ▼ 2016
- Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt (Peter Geiss, Josef Gaßner, Hans Beller, Kaspar Muth, Ioan [Hans] Heber, Patricia Zimmermann, Neueste Nachrichten, Banater Deutsche Zeitung, Südostdeutsche Tageszeitung, Eduard Pamfil, Cornel Pacoste, Banater Post vs. Herta Müller 1984)
- Martin Schnellbach (1912-1984) - + Koloman Müller, +Georg Hromadka, +William Marin etc.
- Zeitachsen
- Securitate 1987-1989
- Deutsche Securitateoffiziere – Ofiţeri de Securitate germani
- ▼ Juni
- Mineriada
- ▼ Januar
- Mythos und Mystifizierung 2 – Mit şi mistificare 2
- ▼ 2014
- ▼ November
- Mythos und Mystifizierung – Mit şi mistificare
- ▼ August
- 2014: Jahr der Erinnerungskultur
- ▼ Juli
- Die Heiligenfabrik – Fabrica de sfinţi
- ▼ April
- Geschichten aus dem Kalten Krieg - Din vremurile războiului rece (+ Hans Herrschaft, +Gustav Richter, +Richard Wurmbrand)
- ▼ Februar
- Tarnorganisation des Fritz Cloos - Organizaţie paravan a lui Fritz Cloos (+Artur Phleps, +Matthias Schmidt)
- ▼ Januar
- Im Einsatz - În luptă
- ▼ 2013
- ▼ Oktober
- Vom SD zur Securitate - de la SD la Securitate (II)
- ▼ September
- Perspektiven
- ▼ August
- Überwachung der Schriftsteller - Supravegherea scriitorilor
- ▼ Mai
- Vom SD zur Securitate - De la SD la Securitate
- ▼ Februare
- Techniken der Manipulation - tehnici de manipulare
- ▼ Januar
- Unterwanderte Institutionen – instituţii subminate
- ▼ 2012
- ▼ November
- Parteidichter – Poeţi de partid
- ▼ September
- Bewältigung, Gedächtnis, Authentizität
- Entlarvung 2 - demascare 2
- ▼ Juli
- Entlarvung - demascare
- ▼ Juni
- Operaţiuni de intoxicare - Schönfärberei in den Memoiren ehemaliger Diplomaten des Ceauşescu-Regimes
- ▼ Mai
- Securitate vs. Vatikan - die Rolle von Francisc Augustin u.a.
- ▼ April
- „Aktionsgruppe Banat“ - 40
- ▼ Februar
- Procesul Biserica Neagră - Der Schwarze-Kirche-Prozess - Einzelheiten zu Eginald Schlattner
- Campania de reabilitare a Securităţii - Rehabilitierungskampagne der Securitate
- ▼ Januar
- „Ana Novac„ - Mit Hinweisen auf Paul Schuster, Franz Storch u.a.
- ▼ 2011
- ▼ Dezember
- Václav Havel ist tot
- Vladimir
- ▼ November
- Securitatea şi legionarii
- Neue Bücher
- Poesie-Club
- Bibliothekar in Auschwitz - Hans Mokka
- ▼ Oktober
- Securitate und Partei - zu Hans Weresch
- Hertha Ligeti im OV „GRAUR”
- ▼ September
- Minderheiten
- ▼ August
- „Gruia“ im Vorruhestand
- Proteste & Securitate 2
- Solidaritätsfonds zur Unterstützung von Securitateopfern
- Ellenpontok
- ▼ Juli
- Proteste & Securitate 3
- ▼ Mai
- Die Securitateoperation „Scutul“
- „Rudy“ & „Rusz Peter“
- ▼ April
- Ivan Denes
- ▼ März
- Proteste & Securitate - + - Proteste & Securitate 1
- Securitate und reformierte Kirche - Securitatea şi Biserica Reformată
- „Dumitrescu“ & „Breban“
- Securitate. Presse
- ▼ Februar
- „Marin“ Mitteilung von Google, 8.3.2011, 1:37:33 Uhr: Gemäß eines Gerichtsbeschlusses „waren wir gezwungen, diesen Beitrag zu entfernen“. // Google ne-a comunicat într-un mesaj, din 8.3.2011, ora 1:37:33, că „în baza unei decizii judecătoreşti am fost obligaţi să eliminăm acest articol”
- ▼ Januar
- Securitate und evangelische Kirche - Securitatea şi Biserica Evanghelică
- „Hegel“ und das ungarische Mediengesetz - Die Asche des Faschisten - über die Blut-und-Boden-Dichter: József Nyírő (1889-1953) und Albert Wass (1908-1998)
- Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi.biserica catolică - über den Jesuiten Rafael Haag (1895-1978)
- ▼ Januar
- Suche nach geeigneten Securitate-Mitarbeitern
- Die Securitate sammelt relevantes Material
- 1982. Eine Securitateanalyse - O analiză a Securităţii
- Securitatebericht von Franz Schleich - 1977
- Pietätlosigkeit der Securitate-Mitarbeiter
- Schleich hat noch nie etwas von „Voicu“ gehört
- Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller: Schleich hat mich denunziert
- Securitatedokumente
▼ 29. März 2009: Kampagne in Rumänien: "Zigeuner" statt "Roma"
