13. 9. 2023
9.9. 2023
...ein Leben in Zeiten diktatorischer Herrschaft...
***
11. 9. 2023
Chile en el corazón
***
9.9. 2023
Ubi bene, ibi patria - aktualisiert! actualizat!
1977. Günther Schuller: Auf gut deutsch heisst das bei uns: Gesinnungslumperei. So mausert sich ein Kämpe der unbedingten Emigration. Zitiert: „Wenn der Rabe singt... Klagelieder vom Starnberger See“ von Misch Kraft, d.i. Hans Bergel, aus der „Volkszeitung“ vom 17. Juli 1958 / Propagandă antimigraționistă intensificată în 1977
1977. Anton Breitenhofer: Wir haben nichts vergessen / Nu am uitat nimic
1977. Michael Schuster: Sich selbst entlarvt / Singuri s-au demascat
1977. Activitatea oficinelor de propagandă „Europa liberă“ şi „Radio libertatea“ este contrară principiilor dreptului internaţional, spiritului Actului final de la Helsinki
1977. Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană
1977. Erweitertes Plenum des Rates der Werktätigen deutscher Nationalität. In Einheit und brüderlicher Verbundenheit für das Wohl des gemeinsamen Vaterlandes Bericht an das erweiterte Plenum des Rates der Werktätigen deutscher erstattet von Genossen Eduard Eisenburger
1977. Erweitertes Plenum des Rates der Werktätigen deutscher Nationalität in der Sozialistischen Republik Rumänien. Bekenntnis zur gemeinsamen Heimat. Aus den Ansprachen der Diskussionsteilnehmer: Hans Liebhardt, Maja Philippi, Georg Scherg, Franz Storch / Din cuvîntările unor participanţi la Plenara lărgită: Hans Liebhardt, Maja Philippi, Georg Scherg, Franz Storch
1977. Christian Maurer: In numele dreptului de a hotărî drepturile noastre / Im Namen des Rechts unser eigenes Recht zu bestimmen
1977. Georg Scherg: Das Stück ist nicht dasselbe / Nu e aceeaşi piesă
1977. Nikolaus Berwanger: Cîntăm România în limba comună a socialismului / Wir besingen Rumänien in der gemeinsamen Sprache des Sozialismus
***
21.8. 2023
Propaganda in der Ceaușescu Zeit / Propagandă în perioada ceaușistă
În consens cu orientările și indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu
SPIRITUL REVOLUȚIONAR, COMPONENTA FUNDAMENTALA A DEZVOLTĂRII ȘCOLII SUPERIOARE ROMÂNEȘTI
IOAN CUMPANAȘ, secretarul Comitetului de partid al centrului universitar Timișoara
Exigență și responsabilitate comunista
Dr. IOAN CUMPANAȘ
Orientările formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ctitorul învățămîntului modern românesc, privind educarea tineretului studios pentru muncă și viață, un spirit patriotic, revoluționar, a generat o efervescență teoretică și practică a întregii munci de educație politică desfășurată în institutele noastre, sub conducerea directă a comitetelor de partid, valorificînd întreaga experiență acumulată în acest domeniu, o redimensionare calitativă a responsabilității tuturor factorilor educaționali. Desfășurată pe baza procesului de educare prin muncă și pentru muncă, întreaga activitate a Asociațiilor Studenților comniști dispune de largi valențe integrative, pornind de la mobilizarea studenților pentru îndeplinirea obligațiilor profesionale, la antrenarea lor in activitatea de cercetare științifică, în cea social-obștească, culturală — în grupă, ani de studiu — și, nu în ultimul rînd, la integrarea politică, așa cum dealtfel ne-a cerut, la recenta Plenară a Consiliului Național al Științei și învățământului, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, președinta Consiliului Național al Științei și Învățămîntului.
Un alt aspect ce trebuie să-l cunoască toate conducerile institutelor și facultăților, organele și organizațiile de partid și A.S.C., este acela că, deși facultățile, institutele de învățâmînt superior au relativa lor specificitate, ele se află și trebuie să se afle în permanență în relație atît cu învățămîntul liceal cît și cu unitățile de producție din sfera economico-socială. Iată de ce, de la nivelul Centrului universitar am conștientizat factorii educativi că avem pe lîngă sarcina instructivă și sarcini ce țin de raporturile ce se stabilesc între studenți, între aceștia și celelalte categorii de oameni ai muncii.
In cele patru institute de învățămînt superior din Timișoara, ca dealtfel în întreg invățămîntul românesc contemporan, sînt asigurate condiții pentru ca generația amfiteatrelor să răspundă prezent la realizarea misiunii ce i-a fost acordată de partid și popor de a participa, prin pregătirea profesională și politică, la dezvoltarea economico-socială, convinși fiind că numai cu un tineret viguros, bine pregătit profesional și politic, împreună cu întregul popor muncitor, putem îndeplini în bune condiții sarcinile ce stau în fața invățămîntului superior, stabilite la marele Forum al științei și învătământului
Drapelul roșu, 29 noiembrie 1986, p. 4
***
6.8. 2023
Rumänien heute - România azi
#
27. 7. 2023
Traditionelle neofaschistische Versammlung in Sâmbăta de Sus (21.-23. Juli)
 |
| Teilnehmer - participant |
Cu acest prilej a fost elogiat partizanul legionar Ion Gavrilă Ogoranu, au fost intonate cântece gardiste şi au fost lansate cărţi, între care amintim doar cea a lui Nicolae Sorin Olaru: „Horia Sima. Circulări și documente din exil. 1949-1993“
#
21.7. 2023
Nazişti, deveniţi agenţi ai serviciilor secrete estice (2). Cazul Helmut Roth, fost nazist din România, agent al Securităţii care îi confecţionează o falsă diplomă de dentist, trimis în Germania, RFE, 21. 7. 2023
Nazişti, deveniţi agenţi ai serviciilor secrete estice (1), RFE, 19.7. 2023
#
8. 6. 2023
Den Appell haben insgesamt 206 Personen unterzeichnet. Zuletzt auch der heute in Berlin lebende Schriftsteller Ernest Wichner, der von 1972 bis 1975 der in Temeswar gegründeten Aktionsgruppe Banat angehörte. Wichner begleitete zusammen mit einer offiziellen Delegation den Bundespräsidenten Frank-Walter Steinmeier auf seiner Rumänienreise (24.-26. Mai).
Die rumänische Presse ignorierte den Appell.
Apelul a fost semnat de 206 persoane. Ultimul semnatar este scriitorul Ernest Wichner din Berlin, fost membru al Grupului de Acţiune Banat – Aktionsgruppe Banat (1972-1975). Wichner a făcut parte din delegaţia oficială care l-a însoţit pe preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier în cursul vizitei sale recente din România (24-26 mai).
Apelul a fost ignorat de presa din România.
#
25. 5. 2023
Appell
Für eine demokratische Erinnerungskultur im öffentichen Raum von Temeswar, der Kulturhauptstadt Europas 2023
Über 50 Intellektuelle, aus Rumänien, Deutschland, Großbritannien, den Vereinigten Staaten von Amerika, Spanien und der Schweiz, unterzeichneten einen an die lokalen Behörden der Stadt gerichteten Aufruf, in dem sie die Entfernung der Namen von Rechtsextremisten, Antisemiten und Rassisten aus dem Straßenbild der Stadt fordern. Unter den Unterzeichneren befinden sich der international bekannte Schriftsteller Norman Manea, der mit dem Goldenen Bären ausgezeichnete Filmemacher Radu Jude, die früheren Mitglieder der „Aktionsgruppe Banat”, Johann Lippet, Gerhard Ortinau und Ernest Wichner, die Historiker Armin Heinen, Georg Herbstritt, Mariana Hausleitner, Viorel Achim und Adrian Cioflâncă, die Künstler Valentin Cernat und Ovidiu Pop (die in Temeswar eine Ausstellung mit ihren Werken eröffnen) sowie der Direktor des Instituts für das Studium des Holocaust in Rumänien „Elie Wiesel”(INSHR-EW), Alexandru Florian.
 |
| Foto: RZ, 24. 5. 2023 |
Pentru o cultură a memoriei democratice în spațiul public din Timișoara
Apel semnat de peste 50 de intelectuali, artişti, istorici, publicişti, scriitori, cineaşti, profesori din România, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Suedia şi Elveţia, adresat autorităţilor din Municipiul Timişoara.Semnatarii au cerut autorităţilor locale din Timişoara îndepărtarea din spaţiul public a denumirii unor străzi care poartă numele unor persoane care, în trecut, au activat în organizaţii extremiste de dreapta sau au publicat scrieri rasiste şi antisemite.
Către Primăria Timișoara
Prin prezentul apel solicităm Primăriei Timișoara să renunțe la omagierea în spațiul public din Timișoara a unor persoane care prin activitatea lor antidemocratică și contrară principiilor toleranței au contribuit la răspândirea unor concepții și practici politice în contradicție cu imaginea unui oraș multicultural și multietnic, promotor al valorilor democratice, așa cum se recomandă Timișoara.
Strategia culturală a orașului Timișoara 2014-2024 are în vedere principii precum: recunoaşterea importanţei legăturilor dintre cultură şi societate, respectul democratic faţă de cetăţean, libertatea de expresie. Cu toate acestea, în contradicție cu spiritul valorilor democratice, Municipiul Timișoara menține și astăzi inscripţii şi denumirea unor străzi care poartă numele unor persoane care au făcut parte din Mişcarea Legionară, rasistă și xenofobă, au promovat cultul Gărzii de Fier și au instigat la acțiuni antisemite, persoane responsabile pentru săvârșirea unor infracţiuni de genocid, de crime contra umanităţii şi de crime de război.
Prin urmare, solicităm prin prezentul apel:
1. Îndepărtarea inscripţiei cu versurile poetului legionar Radu Gyr, condamnat pentru crime de război, inscripție aflată pe o placă a Monumentului Rezistenței Anticomuniste de la Pădurea Verde. Aceasta contravine prevederilor OUG 31/2002.
Radu Gyr a scris multe dintre imnurile propagandistice ale Mișcării Legionare, instigând astfel prin textele sale la ură antisemită, a participat la măsurile de excludere a evreilor din viața profesională adoptate de către statul național-legionar în care el a deținut o funcție publică.
2. Schimbarea următoarelor denumiri stradale care reprezintă relicve ale trecutului extremist ce subminează valorile democratice la care statul român și Primăria Timișoara au aderat și care constituie priorități pentru Strategia culturală a orașului Timișoara 2014-2024.
Strada Octavian Goga – poet naționalist și liderul unui partid antisemit. Între 1937 și 1938 a fost prim-ministrul unui guvern pro-fascist.
Strada Nicolae Paulescu – teoretician rasist şi antisemit.
Strada Petre Ţuţea – membru și ideolog al Mișcării Legionare; director în Ministerul Economiei Naționale și secretar general la Ministerul Economiei Naționale în timpul guvernării legionare.
Strada Spiru Blănaru – membru al Mișcării Legionare și „șef de cuib” în cadrul acesteia.
Strada Nicolae Ilieşiu – propagandist pro-nazist şi proslăvitor al mareșalului Ion Antonescu.
Apelăm la autoritățile municipiului Timișoara să dea curs solicitării noastre de a schimba denumirile străzilor amintite și de a îndepărta inscripția cu versurile lui Radu Gyr.
25.05.2023
Primii semnatari
Valentin Cernat
Ovidiu Pop
Arnold Schlachter
Adina Marincea
William Totok
Veda Popovici
Mihai Dinu Gheorghiu
Liviu Antonesei
Elena Irina Macovei
Raul Cârstocea
Cosmin Cercel
Ionuț Biliuță
Ana Bărbulescu
Cosmin Koszor-Codrea
Johann Lippet
Nóra Ugron
Ingrid Baltag
Laura Sandu
Radu Jude
Iulia Militaru
Mihai Burcea
Alexandru Florian
Luca Istodor
Lavinia Ionescu
Radu Stochița
Lucian Nastasa Kovacs
Liviu Rotman
Mihai S. Rusu
Iakob Attila
Cristian Cercel
Florin Poenaru
Irina Nastasa-Matei
Alex Cistelecan
Armin Heinen
Emanuel Copilaș
Valeriu Nicolae
Getta Neumann
Tibor Gáll
Rodica Zehan
Lucian Ioan Vișan
Ruxandra Simion
Mădălina Muscă
Robert Blaga
Mihai Demetriade
Georg Herbstritt
Veronica Lazăr
Cristian Grecu
Sorin Gog
Alexandru Ionașcu
Manuel Mireanu
Ovidiu Ţichindeleanu
Norman Manea
Mariana Hausleitner
Daniel Olariu
Listă deschisă pentru semnături la acest link.
În cursul zilei apelul a mai fost semnat online de:
Adrian Cioflâncă
Marius Cazan
Katia Pascariu
Dalia Báthory
Roland Clark
Gerhard Ortinau
Emanuel Copilaș
Olga Stefan
Tibor Jaeger
Emil Moise
Gianina Cărbunariu
Florin Iepan
#
21.5. 2023
TIMIŞOARA: Strada Maria Dogaru – TEMESWAR: Maria-Dogaru-Straße
Stradă din Timişoara care poartă numele legionarei Maria Dogaru (1906-1942) / Temeswarer Straße, die den Namen von Maria Dogaru trägt, die Mitglied der faschistischen Legionärsbewegung war
#
19.5. 2023
Ein unermüdlicher, moldauischer Dugin-Apostel / Un neobosit apostol dughinist, moldovean
#
15. 5. 2023
Manifestaţie neofascistă la Bucureşti
La demonstraţia organizată duminică, 14 mai 2023, de mai multe grupări extremiste de dreapta şi neolegionare ca omagiu adus „martirilor din temnițele comuniste” au fost intonate cîntece legionare, interzise de lege (ca de exemplu, „Cîntecul legionarilor căzuţi”). Participanţii au arborat steaguri naţionale şi fotografiile unor legionari ca Nicolae Petraşcu (şeful mişcării ilegale din România, pînă în 1968), Al. Ghica (şeful poliţiei legionare din Bucureşti), Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Petre Ţuţea, Spiru Blănaru ş.a. Ultimii doi, ŢUŢEA ŞI BLĂNARU, SÎNT CINSTIŢI LA TIMIŞOARA UNDE STRĂZI POARTĂ NUMELE LOR. Manifestaţia din Bucureşti a fost organizată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Frăția Ortodoxă: „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință”, Noua Dreaptă, Fundația Redarea Istoriei – Târgoviște, Gruparea N.O.I. (Naţionalism, Onoare, Identitate; a nu se confunda cu Partidul „Națiune Oameni Împreună“ - NOI). S-au alăturat manifestanţilor şi organizaţiile extremiste, Honor et Patria, Camarazii România și filiala din Bucureşti a Mişcării social-naţionaliste care a răspîndit pliante şi alte materiale de propagandă şi care a lansat pe o reţea de socializare sloganurile: „Canonizați Sfinții Închisorilor! Mai bine mort decât comunist!”
#
14. 4. 2023
Antisemitismus im Banat
#
Personaje istorice incompatibele cu democraţia în spaţiul public timişorean, RFI, 19.4. 2023
#
Ehrung für Faschisten
Im rumänischen Temeswar, Kulturhauptstadt Europas 2023, gibt es strittige Straßennamen, in: die tageszeitung (taz), 14. 4. 2023, S. 10
#
27. 1. 2023
Personaje istorice anti-democratice în spaţiul public timişorean, RFI, 27. 1. 2023
Timişoara este anul acesta una dintre capitalele culturale europene. Deşi capitala Banatului este percepută ca metropolă multicultural-liberală, în spaţiul public sînt tolerate străzi care poartă numele unor persoane care au făcut apologia naţionalismului, fascismului legionar sau rasismului anti-semit. În acelaşi timp, există şi un complex memorial cu o placă inscripţionată cu un text al unui scriitor legionar care prin opera sa a instigat la violenţă şi ură interetnică.
#
18. 1. 2023
Această postare de pe Facebook nu mai este disponibilă. S-ar putea să fi fost ştearsă sau ca setările de confidenţialitate ale postării să fi fost schimbate.
#
FB, 18. 1. 23
William Totok
La Timişoara mai există şi strada Petre Ţuţea.
Aici un citat despre cel omagiat în capitala culturală europeană. Primarul Dominic Fritz încă nu s-a pronunţat în legătură cu mai multe străzi care poartă numele unor extremişti de dreapta.
Marian Munteanu, care şi-a împodobit pereţii biroului său cu portretele lui Mihai Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Petre Ţuţea, niciodată nu şi-a ascuns simpatiile pentru organizaţia fascistă, afirmînd că omul pe care-l respecta cel mai mult şi de la care a învăţat mai mult decît în şcoli a fost legionarul Ţuţea.
Pentru mulţi naţionalişti, Ţuţea a devenit, după 1990, exemplul viu al unui intelectual interbelic încăpăţînat şi îndărătnic, care a rezistat represiunilor din perioada stalinistă, fără să renunţe vreodată la concepţiile sale pe care le-a transmis şi altora. „Nu m-am schimbat deloc“ , declara el, după 1989, într-unul din multele sale interviuri pline de afirmaţii contradictorii şi aforisme radicale, apărute nu numai în publicaţiile administrate de cercuri extremiste, neo-legionare.
Care erau concepţiile reale pe care le împărtăşea părintele spiritual al lui Marian Munteanu se desprinde din afirmaţiile sale publicate în mai multe culegeri de texte. Accentuînd latura clerical-ortodoxă a legionarismului, Ţuţea nega dimensiunea generică fascistă a gardismului. De aceea, el ţinea să facă o distincţie între gardişti şi toate celelalte mişcări extremiste de dreapta, accentuînd apodictic profetismul grupării fondate de Codreanu. „E adevărat că un român absolut trebuie să fie legionar,“ spunea el.
Rădăcinile pentru atitudinea sa antidemocratică se regăsesc în tradiţiile interbelice cînd numeroşi, pe atunci tineri intelectuali, reprezentanţi ai generaţiei sale, au pus bazele ideologiei legionare, deformate religios-filozofic. „Am fost simpatizant al ei [al M.L. – n.n.], fiindcă mi-am dat seama că democraţia nu garantează suveranitatea, nici existenţa sigură a poporului român“ , a declarat Ţuţea, calificînd democraţia, într-o manieră eurosceptică anticipativă, drept un „cimitir istoric“. „Eu nu sînt democrat”, explica el, „sînt demofil-iubitor de popor”.
Într-un mixaj ciudat de interpretare istorică fatalistă şi idealizare a românismului, adepţii gardismului s-au sprijinit pe un românocentrism periculos, răspîndind despre sine că ar da dovadă de toleranţă naţională şi ar întruchipa ospitalitatea şi blîndeţea populară. Mulţi gardişti, probabil, mai şi credeau că reprezintă un popor ales de divinitate. În conştiinţa extremei drepte, graniţele demografice şi spaţiale ale României se aflau într-o mişcare contradictorie, iar în centrul lor străluceşte chipul românului absolut, dicta Ţuţea, zăcînd bolnav în pat, unui vizitator, în 1991.
Ţuţea s-a baricadat, timp de o viaţă, în spatele unor clişee antieuropene şi etnocentriste, antiliberale şi anticomuniste, care-l determinau să vadă în Hitler şi în Mussolini nişte politicieni merituoşi care au „barat drumul comunismului”. „Păi, trebuie să-i recunosc [lui Hitler – n.n.] că, decît mocirla comunismului nu-i mai bine el? A fost o supapă de siguranţă a ordinei în Germania.” În logica acestor opinii se înscrie şi calificarea Procesului de la Nürnberg ca un „abuz al învingătorilor lipsiţi de simţ moral”.
Glorificarea unor dictaturi de dreapta şi aversiunea faţă de orice formă de manifestare a stîngii stîrnea o rezonanţă pozitivă într-o societate traumatizată de sistemul comunist. Atitudinea antioccidentală şi antidemocratică a lui Ţuţea este, parţial, şi un rezultat al acestei aversiuni, pe care a sintetizat-o în formule accesibile şi care, în continuare, se bucură de o mare popularitate, transformîndu-l într-un guru al dreptei anticomuniste. „Tragedia omului de azi e că americanii dictează”, glosa Ţuţea. „Franţa nu mai e mare putere, e mare putoare, Italia e sub-putoare, iar Anglia e perfidă şi pederastă.“
Din: Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România, Polirom, Iasi, 2016, pp. 167-168.
#
11. 3. 2023
Sântana / Sanktanna – Judeţul / Kreis Arad
Sanktanna duldet die Tätigkeiten einer neolegionären Zelle / La Sântana se tolerează activitatea unei organizaţii neolegionare
Zusammenarbeit des Bürgermeisteramtes mit den Rechtsextremisten der Gruppe Cetatea Neamului (Festung des Volkes) / Colaborarea primăriei cu organizaţia extremistă de dreapta, Cetatea Neamului
Primăria din oraşul Sântana, condusă de Daniel-Sorin Tomuţa (PNL), colaborează cu organizaţia neolegionară Cetatea Neamului.
Gruparea, înfiinţată în 2019, este prezentă cu acţiuni omagiale, dedicate unor legionari, calificaţi drept „sfinţi ai închisorilor”, în biblioteca, în liceul „Stefan Hell” şi în căminul cultural din localitate. Cu aceste ocazii s-au interpretat texte scrise de extremişti de dreapta ca, de exemplu, poetul legionar Radu Gyr.
Cu prilejul Zilei deţinuţilor politici, Cetatea Neamului a lansat pe 9 martie 2023 un cîntec dedicat liderului legionar, Corneliu Codreanu, intitulat: „30 noiembrie (La Crucea Ta)”.
Cetatea Neamului a participat în ultimii doi ani la taberele paramilitare organizate şi de Asociaţia Gogu Puiu-Haiducii Dobrogei, la manifestaţii homofobe, la o acţiune de solidarizare cu negaţionistul condamnat, Vasile Zărnescu şi la susţinerea militanţilor neolegionari şi ultranaţionalişti care se opun schimbării denumirii unei şcoli din Bucureşti care poartă numele lui Mircea Vulcănescu, secretar de stat în guvernul fascist al dictatorului Ion Antonescu.
#
7. 3. 2023
 |
Şi la Timişoara este „omagiat” Radu Gyr în spaţiul public (alături de alţi extremişti de dreapta şi legionari). Primăria preferă să nu se pronunţe.
#
3. 3. 2023
Neolegionaristische Parteigründung in Rumänien
Die Gründung einer neuen rechtsextremistischen Partei wurde am 2. März 2023 in Hermannstadt /Sibiu bekanntgegeben. Die von dem in Kronstadt/ Brașov lebenden nationalistischen Aktivisten Mihail Târnoveanu gegründete Partei, Mișcarea Națională (Nationale Bewegung) setzt sich zum Ziel, „Rumänien von der Fremdherrschaft” zu befreien.
Un nou partid neolegionar
De ziua poetului legionar Radu Gyr (n. 2 martie 1905 – m. 29 aprilie 1975) s-a anunţat la Sibiu apariţia unui nou partid naţionalist: Mişcarea Naţională. Anunţul a fost făcut de activistul Mihai Târnoveanu, un stomatolog care trăieşte la Braşov şi care în ultimii ani a fost coorganizatarul unor manifesteţii xenofobe în Valea Uzului, la Bucureşti, Braşov sau Sibiu. A fost, de asemenea, o prezenţă activă la demonstraţiile coronasceptice în cursul cărora s-au lansat sloganuri cu tentă antisemită şi conspiraţionistă. Târnoveanu este şi creatorul unei organizaţii care-şi spune Calea Neamului, activînd de asemenea în mișcarea clonată, Legitima Apărare.
 |
| Legitima Apărare, Valea Uzului, 1. 12. 2020 (în dreapta Târnoveanu); demonstrație cu portretele lui Ioan Ianolide şi Avram Iancu |
Liderul autoproclamat al Mişcării a schiţat şi obiectivele formaţiunii, afirmînd:
În opinia lui Târnoveanu, „ocupația străină înseamnă o educație din care se rup paginile istoriei și culturii identității naționale, punîndu-se în locul lor istoria altor popoare şi o așa zisă educație sexuală.” Trimiterea la „istoria altor popoare” are evidente conotaţii antisemite şi xenofobe. Ideea fixă că în şcolile româneşti se impune „cu forţă” studierea Holocaustului şi cea a istoriei evreilor este împărtăşită şi de alte grupări neonaţionaliste şi -legionare.
Mai toate aceste grupări se opun redenumirii liceului Mircea Vulcănescu din Bucureşti şi eliminării din spaţiul public al bustului lui Vulcănescu, amplasat într-o piaţă din capitală. De asemenea, grupările acestea îl elogiază pe poetul legionar Radu Gyr, susţinînd că trebuie canonizat, fiind un „sfînt al închisorilor” comuniste. Participanta la manifestaţia de la Sibiu, Alexandra Spireanu, nu întâmplător a recitat în faţa celor prezenţi poezia lui Gyr, „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”. (Poezia a mai fost recitată într-un context similar, şi în 2012, la o întrunire a partidului Alianţa România Dreaptă – ARD - de Mihail Neamţu, un simpatizant eurosceptic, anti-avort şi homofob al lui Trump; ulterior migrant spre alte grupări conservatoare. Cf. „Geschichtsrevisionismus in Rumänien. Skandalöser Auschwitz-Vergleich”, taz, 31.7. 2018.)
#
26. 2. 2023
Ehrung von Miklós Horthy / Miklós Horthy omagiat
Anlässlich des Todestages von Miklós Horthy von Nagybánya (ungarisch vitéz nagybányai Horthy Miklós, geb. am 18. Juni 1868 in Kenderes, gest. am 9. Februar 1957 in Estoril, Portugal) fand kürzlich in einem Friedhof der siebenbürgischen Stadt Tîrgu Secuiesc eine Gedenkveranstaltung statt, meldeten die rumänienungarische Publikation Háromszék, vom 19. 2. 2023, die Internetzeitung baabel, vom 23. 2. 2023, und das Landesinstitut für das Studium des rumänischen Holocaust „Elie Wiesel” auf seiner Facebookseite, vom 26. 2. 2023. Der ultranationalistsche und antisemitische Reichsverweser wird heute in Ungarn und von Vertretern der ungarischen Minderheit in Rumänien als nationaler Held und antikommunistischer Kämpfer gefeiert und verehrt.
La Tîrgu Secuiescu a avut loc o ceremonie de omagiere a fostului lider al Ungariei, ultranţionalistul şi antisemitul Miklós Horthy, precum anunţă gazeta Háromszék, din 19. 2. 2023, publicaţia electronică baabel, din 23. 2. 2023, şi Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pe Facebook, pe data de 26. 2. 2023.
Bild von Miklós Horthy in einer Kneipe von Miercurea Ciuc/Csikszerda, 6.10.2011 (© Halbjahresschrift - hjs-online)
Fotografia lui Miklós Horthy într-un restaurant, din Miercurea Ciuc, 6.10.2011 (© Halbjahresschrift - hjs-online)
#
15. 2. 2023
Die Bukarester Universität hat dem faschistischen Diktator Ion Antonescu den Ehrendoktor aberkannt.
Wann werden wohl in Temeswar, der Europäischen Kulturhauptstadt 2023, die Straßen umbenannt, die die Namen von Faschisten, Rassisten und Antisemiten tragen?
Universitatea din Bucureşti retrage titlul de Doctor Honoris Causa dictatorului fascist Ion Antonescu (Agerpres, 15. 2. 2023)
Când se vor schimba numele străzilor din Timişoara care poartă numele unor fascişti, rasişti şi antisemiţi?
#
10.2. 2023
Joachim Siegerist (1947-2023)
Der Rassist, Holocaustleugner und Gründer der rechtsextremen Organisation „Die deutschen Konservativen”, Joachim Siegerist (geb. 1947), ist gestorben.
Ein politischer Mitstreiter von Siegerist war Ivan Denes, der 2007 auf der Liste der Konservativen („Bremen muß leben”) bei der Wahl in Bremen angetreten war.
Negaţionistul, rasistul şi fondatorul grupării „Conservatorii germani”, Joachim Siegerist (n. 1947) a murit.
Siegerist, un „tovarăş” al lui Ivan Denes, este autorul volumului de colportaje conspiraţioniste, „Ceauşescu – Vampirul roşu” (1990, ediţia a 2-a, 1991). Presa izgoniţilor germani din România a făcut publicitate pentru această carte, calificată drept „cel mai captivant polisier politic din ultimii ani”.
#
4. 2. 2023
Aktualisiert! Actualizat!
- Postkommunistischer Antonescu-Kult. Aktualisiert! / Cultul antonescian postcomunist. Actualizat!
(Texte auf Deutsch, Rumänisch, Ungarisch, Französisch und Englisch) / (Texte în limba germană, română, maghiară, franceză şi engleză)
#
30. 1. 2023
90 Jahre seit der Machtergreifung Hitlers
90 de ani de la preluarea puterii de către Hitler
 |
| Montage aus der zeitgenössischen Presse / Din presa vremii, montaj |
Das Bürgertum von heute zieht den Schwanz ein.
[...]
Jedenfalls ist die Hitlerei in die gewaltigsten Machtpositionen eingedrungen und sie muß, schon um ihren fanatischen Anhang nicht zu enttäuschen, so viel von ihrem Programm verwirklichen, als nach den gegebenen Kräfteverhältnissen nur immer möglich sein wird.
[...]
Soll das demokratische Bürgertum in vorsichtiger Abseitsstellung, in schlaffer Tatenlosigkeit dieser Entwicklung zusehen? Oder soll es nicht vielmehr aus den Fehlern der Vergangenheit lernen, aus den Fehlern, welche alle Demokraten ohne Unterschied der Klasse begangen haben und die dem Fascismus den Weg frei machten? Es war der falsch verstandene Klassenbegriff, es war die Klassenfiktion an Stelle des Klassenkampfes, durch welche die Demokratie entmachtet wurde.
[...]
So ist der Fascismus hochgezüchtet worden durch den Kampf der Demokraten untereinander.
[...]
Bürgerpflicht in Deutschland und Oesterreich ist: lautes Bekenntnis zur Demokratie! Lauter Protest gegen den autokratischen Einbruch, gleichviel unter welcher Couleur er sich vollzieht! Denn das Rad der Geschichte dreht sich heute rascher, als es zu Luegers Zeiten sich gedreht hat und der vorausdenkende Politiker sieht jetzt schon ganz klar, was nach Hitler kommt.
p.d., Reißt auf die Tore!, in: Wiener Allgemeine Zeitung, 54. Jg., Nr. 16401, 1. Februar 1933, S. 2
#
12. 5. 2023
Darstellung der Bücherverbrennung in der rumäniendeutschen Presse / Reflectarea autodafeului în presa de limbă germană din România
 |
| Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, Nr. 18023, 13. Mai 1933, S. 4 |
Kritik an der Bücherverbrennung in der Bukarester Zeitung Adevărul / Critici la adresa autodafeului în ziarul Adevărul din București
 |
| Adevărul, 15 mai 1933, p. 1 |
#
10. 5. 2023
90 Jahre seit der Bücherverbrennung
Autodafeul din 10 mai 1933
Miercuri, 10 mai 1933. În urmă cu exact 90 de ani, membri ai Uniunii Studenţilor Naţional-Socialişti Germani (NSDStB) au organizat în Piaţa Operei din Berlin (astăzi Piaţa August Bebel) o acţiune publică, intrată în istorie sub denumirea generică, „Arderea cărţilor” (Bücherverbrennung).
Protest des Linkskatholiken Oskar Maria Graf: „Verbrennt mich!” - Protestul solitar al scriitorului catolic, Oskar Maria Graf: „Ardeţi-mă!”
***
Neue Bücher - Cărţi noi
18. 8. 2023
Susanne Schlechter: Verschwundene Umsiedler aus Bessarabien. Eine Spurensuche, De Gruyter Oldenbourg, Berlin/Boston 2023, 743 p.
Band 84 der Reihe Schriften des Bundesinstituts für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa
Über dieses Buch - Klappentext
Im Herbst 1940 wurden deutschstämmige Bewohner aus Bessarabien, der Dobrudscha und der Bukowina von den Nationalsozialisten ins Deutsche Reich umgesiedelt. Während die NS-Propaganda diese Umsiedlungsaktionen aus dem damaligen Rumänien öffentlich feierte, fanden zur selben Zeit die „Euthanasie"-Morde der heimlichen staatlichen Krankenmord-„Aktion T4" statt. Wie wurde mit „Volksdeutschen" in Bessarabien verfahren, die den Vorstellungen der NS-Volkstumspolitik nicht entsprachen? Diese Studie untersucht den Umgang mit sog. „lebensunwertem Leben" bei den „Heim ins Reich"-Umsiedlungen und stellt eine Pionierarbeit auf einem noch weitgehend unerforschten Feld dar.
Quellengrundlage für die Recherche ist der persönliche Nachlass einer damaligen Führerin der NS-Schwesternschaft aus dem Reichshauptamt für Volkswohlfahrt – im Jahr 2007 tauchten ein bis dahin unbekanntes Tagebuch, Fotos, Briefe und Berichte aus ihrem Umsiedlungseinsatz auf. Gleichzeitig ergab sich ein Gespräch mit dem damaligen Leiter des Umsiedlergesundheitsdienstes der Auslandabteilung der Reichsärztekammer.
Die akribische Spurensuche auf der Basis der entdeckten Quellen ermöglicht nun erstmals einen detailreichen Einblick in die Aufgabenverteilung zwischen dem männlichen und weiblichen medizinischen Personal der deutschen Umsiedlungskommission sowie den persönlichen Haltungen.
Doch beide hochrangigen Akteure schwiegen auffällig zur eigentlichen Frage. Die selektive Überlieferung hinterließ nachhaltige Lücken im kollektiven Erinnern an die „Heim ins Reich"-Umsiedlungen. „Verschwundene Umsiedler" waren lange Zeit ihre vergessenen Opfer.
Information zur Autorin
Susanne Schlechter, Carl von Ossietzky Universität Oldenburg, Deutschland.
Susanne Schlechter: Missing Resettlers: The “Hunt for the Sick” and “Challenging Tasks” During the “Heim ins Reich” Resettlements from Romania in 1940
The author examines how so-called "life unworthy of life" was treated during the "Heim ins Reich" resettlements from Bessarabia, Dobruja, and Bukovina in the fall of 1940. While Nazi propaganda publicly celebrated the resettlements, "euthanasia" murders were taking place in the clinics of the German "Reich." In light of this, what happened to "ethnic Germans" who did not conform to the ideals of Nazi ethnic policy?
Wir waren dabei ...Wir Schwestern marschieren im gleichen Tritt / wie Soldaten. / Wir waren dabei, wir halfen mit. / Wir haben zwar keine Schlachten geschlagen, / wir haben nie eine Waffe getragen, / und haben doch eine Heeresmacht / dem Reich und dem Führer gebracht. / Vom Schwarzen Meer her und Buchenland, / aus Beßarabien, am Donaustrand / führten dem Reich wir wieder ein / einen Heerbann / von hunderttausend Mann. / Einen Heerbann, der Deutschlands Acker soll pflügen, / der mit Sense und Spaten den Feind wird besiegen. / Den haben wir Schwestern in brauner Tracht, / dem Führer als unsere Kriegstat gebracht, / wie Soldaten.NS-Schwester Lore Reichmann (S. 632)
#
12. 4. 2023
Der lyrische Diskurs dieses Epos schildert in einem packenden autofiktionalen Erzählstakkato das Schicksal der Deutschen Bevölkerung Rumäniens nach dem Zweiten Weltkrieg . Die zeitgeschichtlichen Turbulenzen und Verwerfungen – für die Deutschen und die Rumänen gleichermaßen bestimmend – gehen auch am kleinsten banatschwäbischen Dorf nicht vorbei, ohne tiefe Wunden zu schlagen. Die Autobiographie Lippets ist ein „Muster“ für die Verwerfungen, Hoffnungen und Enttäuschungen, die die Epoche der Sozialismus-Natives am Rande Europas geprägt haben.
#
Pressestimmen zur Erstauflage:
Die Ausführungen sind mustergültig in ihrer durchgängig konsequenten Verbindung von wissenschaftlicher Sachlichkeit mit trefflichen, intellektuell scharfsinnigen Analysen, die in ihren Bewertungen zumeist recht zurückhaltend erscheinen und die dargelegten Fakten sprechen lassen, aber gerade deshalb umso wirkungsvoller und überzeugender erscheinen.
ADZ, 14. Okober 2022
Stefan Sienerths Aufsätze sind allen zu empfehlen, die sich konkret für rumänische und rumäniendeutsche Zeit- und Literaturgeschichte oder allgemein für das Funktionieren geheimdienstlicher Abläufe und den stalinistischen Terror, der den Alltag in den 1950er Jahren im Ostblock bestimmte, interessieren.
Literaturkritik.de, 25. November 2022
#
31. 3. 2023
Das Leben des ungarisch-jüdischen Philosophen Ernő Gáll (1917–2000) steht für das (jüdische) Leid, die politischen Hoffnungen und Enttäuschungen einer ganzen ostmitteleuropäischen Generation.
Franz Sz. Horváth stellt Gáll als Jungkommunisten in Rumänien, als verfolgten Juden in Ungarn (1940–1945) und im KZ Buchenwald vor. Er schildert Gáll als stalinistischen Dogmatiker in Rumänien (1945–1956), als Reformmarxisten und Minderheitenintellektuellen (nach 1968). Gálls hybride (jüdisch-kommunistisch-ungarische) Identitäten, seine kommunitaristische Ethik der Würde und Verantwortung werden analysiert. Doch arbeitet der Verfasser auch Gálls Bemühungen, den Holocaust philosophisch zu deuten (Ettersberger Grübeleien), und seine vorsichtige Wiederannäherung an das Judentum im Alter heraus. Hierzu wertete er u.a. Gálls umfangreichen Briefwechsel, seine Tagebücher, Publikationen und Securitate-Akten aus. So gelingt es Horváth, die widersprüchliche Wahrnehmung Gálls als ungarischer Nationalist (durch die Securitate), als Jude im Dienst der rumänischen Partei (so die Ungarn) und als „dem Judentum entfremdeter Jude“ (so seine jüdischen Freunde) aufzuzeigen.
Diese erste Biographie des heimatlosen Philosophen Ernő Gáll weist zuletzt nach, dass man mit Gálls Begriffsschöpfung der „Würde der Eigenart“ an heutige Identitätsdiskurse anknüpfen kann. Schließlich gewährt die Einbettung des Gállschen Lebenswegs in die Erfahrungswelt seiner Generation auch einen Einblick in die rumänienungarische Minderheitengeschichte im 20. Jahrhundert.
#
7. 1. 2023
„O condiție prealabilă pentru o rememorare adecvată este citirea cu atenție a surselor – și, bineînțeles, utilizarea unei grile metodologice adecvate. Lucru pe care cei doi autori ai volumului îl fac, ghidați de teoria și filosofia polotică. Ambii autori se întreabă cum au gândit sau, mai precis, au descris Mircea Vulcănescu, Nicolae Iorga, Alexandru C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia «națiunea română», «poporul român», «statul român», dar și pe «unguri» și pe «evrei». Cum și-au imaginat apartenența și excluderea?” – Armin Heinen
Din cuprins:
Mircea Vulcănescu, un caz controversat: intelectual public sau criminal de război?
Nicolae Iorga și evreii: despre cum balaurul a devenit frate și apoi din nou balaur
A.C. Cuza, evreii și lupta împotriva lui Satan
Octavian Goga: același sânge, același suflet și același dușman
Nae Ionescu: națiunea, Dumnezeu și evreii
Nichifor Crainic: neamul regal al acestui pământ și invazia paraziților
Vintilă Horia între fascism şi o posteritate cosmetizată
Radicalismul de dreapta, un curent cultural interbelic la final
***
Berlin, 1. 5. 2023
***
#
12. 6. 2023
WOLF BIERMANN. EIN LYRIKER UND LIEDERMACHER IN DEUTSCHLAND
„Wolf Biermann. Un poet şi şansonetist din Germania”. Expoziţie la Berlin.
Biermann in der rumäniendeutschen Presse (Montage) - Biermann în presa germană din România 1967-1989
***
17. 6. 2023
70 Jahre seit der Niederschlagung des Volksaufstands in der DDR
70 de ani de la înăbuşirea revoltei populare din fosta R. D. Germană
Propagandistische Darstellung der Ereignisse in der rumänischen Presse 1953 als faschistischer Putsch.
Descrierea propagandistică a evenimentelor în presa română din 1953 ca un puci fascist.
Die Lösung
Bertolt Brecht
Nach dem Aufstand des 17. Juni
Ließ der Sekretär des Schriftstellerverbands
In der Stalinallee Flugblätter verteilen
Auf denen zu lesen war, daß das Volk
Das Vertrauen der Regierung verscherzt habe
Und es nur durch verdoppelte Arbeit
zurückerobern könne. Wäre es da
Nicht doch einfacher, die Regierung
Löste das Volk auf und
Wählte ein anderes?
Soluția
Bertolt Brecht
După răscoala din 17 iunie,
secretarul Uniunii Scriitorilor a
distribuit pliante în Stalinallee .
Oamenii, citim, au
pierdut din vina lor încrederea guvernului
și numai prin
redobândirea eforturilor lor o pot recâștiga.
Nu ar fi
mai simplu atunci ca guvernul
să dizolve poporul
și să aleagă altul?
***
20.4. 2023
Existenţe distruse
Keiner, der an der Entlarvungssitzung in einem Hörsaal der Temeswarer Universität teilgenommen und für die Exmatrikulation des Studenten Valeriu Costea im Herbst 1972 gestimmt hat, fand jemals ein Wort der Entschuldigung. Einige der damaligen Wortführer spiel(t)en sich als große Kommunismusaufarbeiter auf und schweigen, beliefern Institute und Institutsmitarbeiter, Publikationen und Verlage mit ihren Geschichtsklitterungen... 
|
Zerbrochene Existenzen
Nimeni dintre cei care au participat la exmatricularea lui Valeriu Costea, student al Universităţii din Timişoara, şi care au condus şedinţa publică de demascare, în toamna anului 1972, nu şi-au cerut vreodată scuze. Dimpotrivă, unii se manifestă ca mari luptători anti-comunişti, furnizează unor publicaţii, institute sau edituri, materiale „istorice”, iar publicul crede tot ce spun...  |
***
21. 3. 2023
Welttag der Poesie
***
14. 3. 2023
Richard Wagner (10. 4. 1952, Lovrin - 14. 3. 2023, Berlin)
Schriftsteller Richard Wagner gestorben / Scriitorul Richard Wagner a murit
Als Schüler der deutschen Mittelschule in Großsanktnikolaus debütierte Wagner 1969 mit Gedichten in der Bukarester Tageszeitung Neuer Weg. 1972 gehörte er zu den Gründungsmitgliedern der Aktionsgruppe Banat. Sein erstes Buch, Klartext, erscheint 1973 in Bukarest. Danach folgten weitere Lyrik- und Prosabände. 1987 erfolgte die Ausreise in die Bundesrepublik. Für sein literarisches Schaffen erhielt er zahlreiche Preise.
#
Richard Wagner
dialektik
wir haben die verhältnisse erkannt
wir haben beschlossen sie zu verändern
wir haben sie verändert
dann kamen andere
die haben die veränderten verhältnisse
erkannt und haben beschlossen
sie zu verändern
sie haben die veränderten verhältnisse
verändert
dann kamen andere
die haben die veränderten veränderten
verhältnisse erkannt und haben
beschlossen sie zu verändern
dann kamen andere
aus: Wortmeldungen. Eine Anthologie junger Lyrik aus dem Banat herausgegeben von Eduard Schneider, Facla Verlag, Temeswar 1972, S. 128-129
dialectică
ne-am dat seama de condiţii
am hotărît să le modificăm
le-am modificat
pe urmă au venit alţii
care şi-au dat seama de condiţiile
modificate şi au hotărît
să le modifice
au modificat condiţiile
modificate
pe urmă au venit alţii
care şi-au dat seama de modificarea
condiţiilor modificate şi au
hotărît să le modifice
au modificat modificarea condiţiilor
modificate
pe urmă au venit alţii
(1971)
Vînt potrivit pînă la tare. 10 tineri poeţi germani din România, antologie şi postfaţă de Peter Motzan. În româneşte de Ioan Muşlea. Cuvînt înainte de M. Iorgulescu, Editura Kriterion, Bucureşti, 1982, pp. 85-86.
Dialectics
We grasped the situation
We resolved to change it
We changed it
Then others came along
They grasped the changed
Situation and resolved
To change it
They changed the changed
Situation
Then others came along
They grasped the changed changed
Situation and resolved
To change it
They changed the changed
Changed situation
Then others came along
(1971)
The Pied Poets. Contemporary Verse of the Transylvanian and Danube Germans of Romania, selected and translated by Robert Elsie, Forest Books, London & Boston 1989, p. 137.
***
16. 1. 2023
In Memoriam Tamás Gáspár Miklós (28.11.1948 – 15.01.2023)
Opozantul Tamás Gáspár Miklós în vizorul Securității, 23 ianuarie 1980
 |
| ACNSAS, I 234615, vol. 2, f. 4 (fragment) |
Eternul opozant. Un dizident de stânga, urmărit de Securitatea ceauşistă: Tamás Gáspár Miklós (1948 – 2023), RFE, 18. 1. 2023
***
5. 3. 2023
70 Jahre seit dem Tod des Diktators Stalin / 70 de ani de la moartea dictatorului Stalin
.jpg)
 |
| Nicolae Labiş, „Gorunul”, în: Steaua roşie, anul VI, Nr. 229, 5 martie 1954, p. 1 |
 |
| Alfred Margul Sperber, „Stalin”, in: Neuer Weg, 1. Jg., Nr. 238, Mittwoch, 21. Dezember 1949, S. 1 |
***
24. 2. 2023
Itzig Manger (1901-1969)
Die Ballade von Petljura
„Unter Jankeles Wiegele
Liegt geschlachtet das goldene Ziegele ...“
O Stunde des Bluts, der Gespenster!
Vom Kirchturm dröhnt es Mitternacht,
Hat die zwölfte Stunde sich umgebracht ...
Und Petljura steht vor dem Fenster.
„Sag an, was der finstere Hetman begehrt,
Mit der scharfen Axt, mit dem krummen Schwert,
Was will er von uns haben?“
- Er kam aus der fernen Ferne her,
Er will einen Spaten, und nichts mehr:
Deinen toten Vater begraben!
„Ihr schwarzen Vögel, Vögel der Nacht,
Was habt ihr Petljura hergebracht
Mit den finsteren Augen und blutigen Händen?“
Er steht und bettelt mit traurigem Blick:
„Schenkt mir einen Strick, ein Endchen Strick,
Ein Zug --- und alles wird enden!“
„Mag er hingehn, wohin die Windsbraut fährt,
Wo die Nacht sich in räudige Hunde verkehrt,
So soll er sich auch verkehren!
Und jede Nacht, in der Stunde des Bluts,
In der Stunde des Schlachtens, des Tods ohne Schutz,
Soll unser Fluch an ihm zehren!“
aus: Weltstimmen. Nachdichtungen von Alfred Margul Sperber, Literaturverlag, Bukarest, 1968, S. 195.
***
=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
=================================
▼ 2023
▼ 2022
Kunst-Kultur 5 - Artă-cultură 5 (Oscar Walter Cisek 1)
▼ 2021
Blut und Boden 8 - Sînge şi glie 8 (Avram Iancu)
Blut und Boden 7 - Sînge şi glie 7 (Radu Gyr. Demnächst - în curînd: Das Innere Reich, Harald Krasser etc.)
Blut und Boden 6 - Sînge şi glie 6 (Nichifor Crainic, Erwin Wittstock.)
▼ 2020
▼ 2018
▼ 2017
- News 2017
- Die Schere – Foarfeca (II)
- Die Schere – Foarfeca (Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea)
- Hans Blaßmann
- Gen. Viliam Steskal (alias Wilhelm Steskahl)
- Mr. Blau
- Blut und Boden 2 - Sînge şi glie 2
- ▼ 2016
- Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt
- Martin Schnellbach (1912-1984) - + Koloman Müller, +Georg Hromadka, +William Marin etc.
▼ 2015
- Zeitachsen
- Securitate 1987-1989
- Deutsche Securitateoffiziere – Ofiţeri de Securitate germani
- ▼ Juni
- Mineriada
- ▼ Januar
- Mythos und Mystifizierung 2 – Mit şi mistificare 2
- ▼ 2014
- ▼ November
- Mythos und Mystifizierung – Mit şi mistificare
- ▼ August
- 2014: Jahr der Erinnerungskultur
- ▼ Juli
- Die Heiligenfabrik – Fabrica de sfinţi
- ▼ April
- Geschichten aus dem Kalten Krieg - Din vremurile războiului rece (+ Hans Herrschaft, +Gustav Richter, +Richard Wurmbrand)
- ▼ Februar
- Tarnorganisation des Fritz Cloos - Organizaţie paravan a lui Fritz Cloos (+Artur Phleps, +Matthias Schmidt)
- ▼ Januar
- Im Einsatz - În luptă
- ▼ 2013
- ▼ Oktober
- Vom SD zur Securitate - de la SD la Securitate (II)
- ▼ September
- Perspektiven
- ▼ August
- Überwachung der Schriftsteller - Supravegherea scriitorilor
- ▼ Mai
- Vom SD zur Securitate - De la SD la Securitate
- ▼ Februare
- Techniken der Manipulation - tehnici de manipulare
- ▼ Januar
- Unterwanderte Institutionen – instituţii subminate
- ▼ 2012
- ▼ November
- Parteidichter – Poeţi de partid
- ▼ September
- Bewältigung, Gedächtnis, Authentizität
- Entlarvung 2 - demascare 2
- ▼ Juli
- Entlarvung - demascare
- ▼ Juni
- Operaţiuni de intoxicare - Schönfärberei in den Memoiren ehemaliger Diplomaten des Ceauşescu-Regimes
- ▼ Mai
- Securitate vs. Vatikan - die Rolle von Francisc Augustin u.a.
- ▼ April
- „Aktionsgruppe Banat“ - 40
- ▼ Februar
- Procesul Biserica Neagră - Der Schwarze-Kirche-Prozess - Einzelheiten zu Eginald Schlattner
- Campania de reabilitare a Securităţii - Rehabilitierungskampagne der Securitate
- ▼ Januar
- „Ana Novac„ - Mit Hinweisen auf Paul Schuster
- ▼ 2011
- ▼ Dezember
- Václav Havel ist tot
- Vladimir
- ▼ November
- Securitatea şi legionarii
- Neue Bücher
- Poesie-Club
- Bibliothekar in Auschwitz - Hans Mokka
- ▼ Oktober
- Securitate und Partei - zu Hans Weresch
- Hertha Ligeti im OV „GRAUR”
- ▼ September
- Minderheiten
- ▼ August
- „Gruia“ im Vorruhestand
- Proteste & Securitate 2
- Solidaritätsfonds zur Unterstützung von Securitateopfern
- Ellenpontok
- ▼ Juli
- Proteste & Securitate 3
- ▼ Mai
- Die Securitateoperation „Scutul“
- „Rudy“ & „Rusz Peter“
- ▼ April
- Ivan Denes
- ▼ März
- Proteste & Securitate - + - Proteste & Securitate 1
- Securitate und reformierte Kirche - Securitatea şi Biserica Reformată
- „Dumitrescu“ & „Breban“
- Securitate. Presse
- ▼ Februar
- „Marin“ Mitteilung von Google, 8.3.2011, 1:37:33 Uhr: Gemäß eines Gerichtsbeschlusses „waren wir gezwungen, diesen Beitrag zu entfernen“. // Google ne-a comunicat într-un mesaj, din 8.3.2011, ora 1:37:33, că „în baza unei decizii judecătoreşti am fost obligaţi să eliminăm acest articol”
- ▼ Januar
- Securitate und evangelische Kirche - Securitatea şi Biserica Evanghelică
- „Hegel“ und das ungarische Mediengesetz - Die Asche des Faschisten - über die Blut-und-Boden-Dichter: József Nyírő (1889-1953) und Albert Wass (1908-1998)
- Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi.biserica catolică - über den Jesuiten Rafael Haag (1895-1978)
- ▼ Januar
- Suche nach geeigneten Securitate-Mitarbeitern
- Die Securitate sammelt relevantes Material
- 1982. Eine Securitateanalyse - O analiză a Securităţii
- Securitatebericht von Franz Schleich - 1977
- Pietätlosigkeit der Securitate-Mitarbeiter
- Schleich hat noch nie etwas von „Voicu“ gehört
- Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller: Schleich hat mich denunziert
- Securitatedokumente
* ▼ November
* ▼ Oktober
* ▼ September
* ▼ August
26.7. 2009: In Nazi-Uniform zur Modenschau
* ▼ EU-Wahl 2009:
▼ 18. Mai 2009: Antonescu: Ehrenbürgerschaft aberkannt -
▼ 18. April 2009: Nationalismus, Rassismus, Antisemitismus und Fremdenfeindlichkeit. Ein virtueller Stammtisch
▼ 1. April 2009: „Holocaust an der Peripherie“
▼ 29. März 2009: Kampagne in Rumänien: "Zigeuner" statt "Roma"
▼ 27. März 2009: Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“ (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944 2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)
▼ 22. März 2009: 25 de ani de la prăbuşirea blocului comunist - est-european
▼ 27. März 2009: Urme pierdute, urme regăsite
Erstellt: 24. 12. 2022 - Aktualisiert: 16. 9. 2023, 13:45h
