Sonntag, Januar 01, 2023

News 2023



21. 3. 2023

Welttag der Poesie





***

14. 3. 2023

Richard Wagner (10. 4. 1952, Lovrin - 14. 3. 2023, Berlin)

Schriftsteller Richard Wagner gestorben / Scriitorul Richard Wagner a murit

Kurz vor seinem 71. Geburtstag ist nach einer langen schweren Krankheit Richard Wagner am 14. März, gegen drei Uhr morgens in Berlin gestorben. 

Als Schüler der deutschen Mittelschule in Großsanktnikolaus debütierte Wagner 1969 mit Gedichten in der Bukarester Tageszeitung Neuer Weg. 1972 gehörte er zu den Gründungsmitgliedern der Aktionsgruppe Banat. Sein erstes Buch, Klartext, erscheint 1973 in Bukarest. Danach folgten weitere Lyrik- und Prosabände. 1987 erfolgte die Ausreise in die Bundesrepublik. Für sein literarisches Schaffen erhielt er zahlreiche Preise. 



#


Richard Wagner


dialektik 

wir haben die verhältnisse erkannt 
wir haben beschlossen sie zu verändern 


wir haben sie verändert


dann kamen andere
die haben die veränderten verhältnisse 
erkannt und haben beschlossen
sie zu verändern


sie haben die veränderten verhältnisse
verändert


dann kamen andere
die haben die veränderten veränderten
verhältnisse erkannt und haben
beschlossen sie zu verändern


dann kamen andere

aus: Wortmeldungen. Eine Anthologie junger Lyrik aus dem Banat herausgegeben von Eduard Schneider, Facla Verlag, Temeswar 1972, S. 128-129


dialectică


ne-am dat seama de condiţii
am hotărît să le modificăm

le-am modificat

pe urmă au venit alţii
care şi-au dat seama de condiţiile
modificate şi au hotărît
să le modifice

au modificat condiţiile
modificate

pe urmă au venit alţii
care şi-au dat seama de modificarea
condiţiilor modificate şi au
hotărît să le modifice

au modificat modificarea condiţiilor
modificate

pe urmă au venit alţii

(1971)

Vînt potrivit pînă la tare. 10 tineri poeţi germani din România, antologie şi postfaţă de Peter Motzan. În româneşte de Ioan Muşlea. Cuvînt înainte de M. Iorgulescu, Editura Kriterion, Bucureşti, 1982, pp. 85-86.




Dialectics

We grasped the situation
We resolved to change it

We changed it

Then others came along
They grasped the changed 
Situation and resolved
To change it

They changed the changed
Situation

Then others came along
They grasped the changed changed 
Situation and resolved

To change it

They changed the changed 
Changed situation
Then others came along
(1971)

The Pied Poets. Contemporary Verse of the Transylvanian and Danube Germans of Romania, selected and translated by Robert Elsie, Forest Books, London & Boston 1989, p. 137. 





***






11. 3. 2023

Sântana / Sanktanna – Judeţul / Kreis Arad

Sanktanna duldet die Tätigkeiten einer neolegionären Zelle / La Sântana se tolerează activitatea unei organizaţii neolegionare

Zusammenarbeit des Bürgermeisteramtes mit den Rechtsextremisten der Gruppe Cetatea Neamului (Festung des Volkes) / Colaborarea primăriei cu organizaţia extremistă de dreapta, Cetatea Neamului


Primăria din oraşul Sântana, condusă de Daniel-Sorin Tomuţa (PNL), colaborează cu organizaţia neolegionară Cetatea Neamului. 

Gruparea, înfiinţată în 2019, este prezentă cu acţiuni omagiale, dedicate unor legionari, calificaţi drept „sfinţi ai închisorilor”, în biblioteca, în liceul „Stefan Hell” şi în căminul cultural din localitate. Cu aceste ocazii s-au interpretat texte scrise de extremişti de dreapta ca, de exemplu, poetul legionar Radu Gyr. 
Cu prilejul Zilei deţinuţilor politici, Cetatea Neamului a lansat pe 9 martie 2023 un cîntec dedicat liderului legionar, Corneliu Codreanu, intitulat: „30 noiembrie (La Crucea Ta)”.
Cetatea Neamului a participat în ultimii doi ani la taberele paramilitare organizate şi de Asociaţia Gogu Puiu-Haiducii Dobrogei, la manifestaţii homofobe, la o acţiune de solidarizare cu negaţionistul condamnat, Vasile Zărnescu şi la susţinerea militanţilor neolegionari şi ultranaţionalişti care se opun schimbării denumirii unei şcoli din Bucureşti care poartă numele lui Mircea Vulcănescu, secretar de stat în guvernul fascist al dictatorului Ion Antonescu. 

#

7. 3. 2023

Buna Vestire de duminica, anul I, nr. 3, 15 decemvrie 1940, p. 30
La Ploieşti a avut loc o acţiune de omagiere a poetului legionar Radu Gyr, precum anunţă INSH-EW pe FB. Acţiunea s-a desfaşurat pe 3 martie a.c., în sala „Marea Unire” - din incinta Palatului Culturii. Totodată s-a citit din scrierile lui Mircea Vulcănescu. Acţiunea publică a fost organizată de Frăţia Ortodoxă, iar teolgul cu simpatii legionare, Danion Vasile, a fost prezent pentru a lansa o carte despre Marin Răducă, un legionar, considerat „sfînt al închisorilor”. Radu Gyr este autorul unor texte extremist-legionare (de exemplu, „Imnul biruinţei legionare”).  

Şi la Timişoara este „omagiat” Radu Gyr în spaţiul public (alături de alţi extremişti de dreapta şi legionari). Primăria preferă să nu se pronunţe.



#


3. 3. 2023

Neolegionaristische Parteigründung in Rumänien 

Die Gründung einer neuen rechtsextremistischen Partei wurde am 2. März 2023 in Hermannstadt /Sibiu bekanntgegeben. Die von dem in Kronstadt/ Brașov lebenden nationalistischen Aktivisten Mihail Târnoveanu gegründete Partei, Mișcarea Națională (Nationale Bewegung)  setzt sich zum Ziel, „Rumänien von der Fremdherrschaft” zu befreien. 

Un nou partid neolegionar 

De ziua poetului legionar Radu Gyr (n. 2 martie 1905 – m. 29 aprilie 1975) s-a anunţat la Sibiu apariţia unui nou partid naţionalist: Mişcarea Naţională. Anunţul a fost făcut de activistul Mihai Târnoveanu, un stomatolog care trăieşte la Braşov şi care în ultimii ani a fost coorganizatarul unor manifesteţii xenofobe în Valea Uzului, la Bucureşti, Braşov sau Sibiu. A fost, de asemenea, o prezenţă activă la demonstraţiile coronasceptice în cursul cărora s-au lansat sloganuri cu tentă antisemită şi conspiraţionistă. Târnoveanu este şi creatorul unei organizaţii care-şi spune Calea Neamului, activînd de asemenea în mișcarea clonată, Legitima Apărare. 

Legitima Apărare, Valea Uzului, 1. 12. 2020 (în dreapta Târnoveanu); demonstrație cu portretele lui Ioan Ianolide şi Avram Iancu


Într-o cuvîntare rostită la Sibiu, difuzată de mai multe platforme electronice şi răspîndită prin intermediul reţelelor de socializare, Târnoveanu a spus că noul partid Mişcarea Națională „continuă din punct de vedere politic demersurile Asociației Calea Neamului. A mai explicat că înfiinţarea unei noi formaţiuni a devenit necesară, deoarece mulţi naţionalişti români nu-şi pot găsi o patrie politică în anumite partide din Parlament sau în afara Parlamentului. Târnoveanu avea în vedere prin această precizare aluzivă nu numai partidul ultranaţionalist AUR al lui George Simion, Sorin Lavric şi Claudiu Târziu. Neînţelegerile între diferitele grupări ultranaţionaliste au divizat în ultimele trei decenii scena extremistă de dreapta din România, iar toate încercările de unificare au eşuat. 
Liderul autoproclamat al Mişcării a schiţat şi obiectivele formaţiunii, afirmînd:

„Obiectivul nostru este eliberarea României de sub ocupația străină, redobîndirea Libertății de a fi român. Sîntem în fața statui baronului Samuel Brukenthal pentru ca aceasta reprezintă simbolul ocupației împotriva căreia luptăm.”
În opinia lui Târnoveanu, „ocupația străină înseamnă o educație din care se rup paginile istoriei și culturii identității naționale, punîndu-se în locul lor istoria altor popoare şi o așa zisă educație sexuală.” Trimiterea la „istoria altor popoare” are evidente conotaţii antisemite şi xenofobe. Ideea fixă că în şcolile româneşti se impune „cu forţă” studierea Holocaustului şi cea a istoriei evreilor este împărtăşită şi de alte grupări neonaţionaliste şi -legionare. 
Mai toate aceste grupări se opun redenumirii liceului Mircea Vulcănescu din Bucureşti şi eliminării din spaţiul public al bustului lui Vulcănescu, amplasat într-o piaţă din capitală. De asemenea, grupările acestea îl elogiază pe poetul legionar Radu Gyr, susţinînd că trebuie canonizat, fiind un „sfînt al închisorilor” comuniste. Participanta la manifestaţia de la Sibiu, Alexandra Spireanu, nu întâmplător a recitat în faţa celor prezenţi poezia lui Gyr, „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”. (Poezia a mai fost recitată într-un context similar, şi în 2012, la o întrunire a partidului Alianţa România Dreaptă – ARD - de Mihail Neamţu, un simpatizant eurosceptic, anti-avort şi homofob al lui Trump; ulterior migrant spre alte grupări conservatoare. Cf. „Geschichtsrevisionismus in Rumänien. Skandalöser Auschwitz-Vergleich”, taz, 31.7. 2018.) 

#

26. 2. 2023

Ehrung von Miklós Horthy / Miklós Horthy omagiat 

Anlässlich des Todestages von Miklós Horthy von Nagybánya (ungarisch vitéz nagybányai Horthy Miklós, geb. am 18. Juni 1868 in Kenderes, gest. am 9. Februar 1957 in Estoril, Portugal) fand kürzlich in einem Friedhof der siebenbürgischen Stadt Tîrgu Secuiesc eine Gedenkveranstaltung statt, meldeten die rumänienungarische Publikation Háromszék, vom 19. 2. 2023, die Internetzeitung baabel, vom 23. 2. 2023, und das Landesinstitut für das Studium des rumänischen Holocaust „Elie Wiesel” auf seiner Facebookseite, vom 26. 2. 2023. Der ultranationalistsche und antisemitische Reichsverweser wird heute in Ungarn und von Vertretern der ungarischen Minderheit in Rumänien als nationaler Held und antikommunistischer Kämpfer gefeiert und verehrt. 

La Tîrgu Secuiescu a avut loc o ceremonie de omagiere a fostului lider al Ungariei, ultranţionalistul şi antisemitul Miklós Horthy, precum anunţă gazeta Háromszék, din 19. 2. 2023, publicaţia electronică baabel, din 23. 2. 2023, şi Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pe Facebook, pe data de 26. 2. 2023. 

Bild von Miklós Horthy in einer Kneipe von Miercurea Ciuc/Csikszerda, 6.10.2011 (© Halbjahresschrift - hjs-online)

Fotografia lui Miklós Horthy într-un restaurant, din Miercurea Ciuc, 6.10.2011 (© Halbjahresschrift - hjs-online)

#

15. 2. 2023

Die Bukarester Universität hat dem faschistischen Diktator Ion Antonescu den Ehrendoktor aberkannt.
Wann werden wohl in Temeswar, der Europäischen Kulturhauptstadt 2023, die Straßen umbenannt, die die Namen von Faschisten, Rassisten und Antisemiten tragen?
Universitatea din Bucureşti retrage titlul de Doctor Honoris Causa dictatorului fascist Ion Antonescu (Agerpres, 15. 2. 2023) 
Când se vor schimba numele străzilor din Timişoara care poartă numele unor fascişti, rasişti şi antisemiţi? 

#

27. 1. 2023

Personaje istorice anti-democratice în spaţiul public timişorean, RFI, 27. 1. 2023 




Timişoara este anul acesta una dintre capitalele culturale  europene. Deşi capitala Banatului este percepută ca metropolă multicultural-liberală, în spaţiul public sînt tolerate străzi care poartă numele unor persoane care au făcut apologia naţionalismului, fascismului legionar sau rasismului anti-semit. În acelaşi timp, există şi un complex memorial cu o placă inscripţionată cu un text al unui scriitor legionar care prin opera sa a instigat la violenţă şi ură interetnică.


#



10.2. 2023

Joachim Siegerist (1947-2023) 

Der Rassist, Holocaustleugner und Gründer der rechtsextremen Organisation „Die deutschen Konservativen”, Joachim Siegerist (geb. 1947), ist gestorben.

Ein politischer Mitstreiter von Siegerist war Ivan Denes, der 2007 auf der Liste der Konservativen („Bremen muß leben”) bei der Wahl in Bremen angetreten war.

Siegerist ist der Verfasser eines üblen Kolportagebuches, das 1990 unter dem reißerischen Titel, „Ceauşescu – Der rote Vampir” in Hamburg erschienen ist. Die erste Auflage wurde in einem Werbematerial in der „Siebenbürgischen Zeitung” vom 15.9. 1990 als „der spannendste Politi-Krimi seit Jahren” beschrieben. Ein Jahr später wurde das rassistische Machwerk des deutsch-lettischen Rechtsextremisten in einem ähnlichen Werbetext mit dem zusätzlich frei erfundenen Hinweis vorgestellt: „Im Februar dieses Jahres ergänzte er dieses Buch, das in Rumänien jedes Kind kennt. Sein Urteil: „In Rumänien ist nichts besser geworden. Im Gegenteil.” („Der spannendste Politi-Krimi seit Jahren. So killte Ceausescu Babys”, in: SbZ, 15.3 1991, S. 21.) 

Negaţionistul, rasistul şi fondatorul grupării „Conservatorii germani”, Joachim Siegerist (n. 1947) a murit.
Siegerist, un „tovarăş” al lui Ivan Denes, este autorul volumului de colportaje conspiraţioniste, „Ceauşescu – Vampirul roşu” (1990, ediţia a 2-a, 1991). Presa izgoniţilor germani din România a făcut publicitate pentru această carte, calificată drept „cel mai captivant polisier politic din ultimii ani”. 



#


4. 2. 2023

Aktualisiert! Actualizat!


- Postkommunistischer Antonescu-Kult. Aktualisiert! / Cultul antonescian postcomunist. Actualizat!
 (Texte auf Deutsch, Rumänisch, Ungarisch, Französisch und Englisch)  / (Texte în limba germană, română, maghiară, franceză şi engleză)

#

30. 1. 2023

90 Jahre seit der Machtergreifung Hitlers
90 de ani de la preluarea puterii de către Hitler

Montage aus der zeitgenössischen Presse / Din presa vremii, montaj





Das Bürgertum von heute zieht den Schwanz ein.
[...] 
Jedenfalls ist die Hitlerei in die gewaltigsten Machtpositionen eingedrungen und sie muß, schon um ihren fanatischen Anhang nicht zu enttäuschen, so viel von ihrem Programm verwirklichen, als nach den gegebenen Kräfteverhältnissen nur immer möglich sein wird. 
[...] 
Soll das demokratische Bürgertum in vorsichtiger Abseitsstellung, in schlaffer Tatenlosigkeit dieser Entwicklung zusehen? Oder soll es nicht vielmehr aus den Fehlern der Vergangenheit lernen, aus den Fehlern, welche alle Demokraten ohne Unterschied der Klasse begangen haben und die dem Fascismus den Weg frei machten? Es war der falsch verstandene Klassenbegriff, es war die Klassenfiktion an Stelle des Klassenkampfes, durch welche die Demokratie entmachtet wurde.
[...] 
So ist der Fascismus hochgezüchtet worden durch den Kampf der Demokraten untereinander.
[...] 
Bürgerpflicht in Deutschland und Oesterreich ist: lautes Bekenntnis zur Demokratie! Lauter Protest gegen den autokratischen Einbruch, gleichviel unter welcher Couleur er sich vollzieht! Denn das Rad der Geschichte dreht sich heute rascher, als es zu Luegers Zeiten sich gedreht hat und der vorausdenkende Politiker sieht jetzt schon ganz klar, was nach Hitler kommt.

p.d., Reißt auf die Tore!, in: Wiener Allgemeine Zeitung, 54. Jg., Nr. 16401, 1. Februar 1933, S. 2


#


18. 1. 2023



FB, 18. 1. 23

William Totok


La Timişoara mai există şi strada Petre Ţuţea. 
Aici un citat despre cel omagiat în capitala culturală europeană. Primarul Dominic Fritz  încă nu s-a pronunţat în legătură cu mai multe străzi care poartă numele unor extremişti de dreapta. 

Marian Munteanu, care şi-a împodobit pereţii biroului său cu portretele lui Mihai Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Petre Ţuţea, niciodată nu şi-a ascuns simpatiile pentru organizaţia fascistă, afirmînd că omul pe care-l respecta cel mai mult şi de la care a învăţat mai mult decît în şcoli a fost legionarul Ţuţea.  
Pentru mulţi naţionalişti, Ţuţea a devenit, după 1990, exemplul viu al unui intelectual interbelic încăpăţînat şi îndărătnic, care a rezistat represiunilor din perioada stalinistă, fără să renunţe vreodată la concepţiile sale pe care le-a transmis şi altora. „Nu m-am schimbat deloc“ , declara el, după 1989, într-unul din multele sale interviuri pline de afirmaţii contradictorii şi aforisme radicale, apărute nu numai în publicaţiile administrate de cercuri extremiste, neo-legionare. 
Care erau concepţiile reale pe care le împărtăşea părintele spiritual al lui Marian Munteanu se desprinde din afirmaţiile sale publicate în mai multe culegeri de texte. Accentuînd latura clerical-ortodoxă a legionarismului, Ţuţea nega dimensiunea generică fascistă a gardismului. De aceea, el ţinea să facă o distincţie între gardişti şi toate celelalte mişcări extremiste de dreapta, accentuînd apodictic profetismul grupării fondate de Codreanu. „E adevărat că un român absolut trebuie să fie legionar,“  spunea el. 
Rădăcinile pentru atitudinea sa antidemocratică se regăsesc în tradiţiile interbelice cînd numeroşi, pe atunci tineri intelectuali, reprezentanţi ai generaţiei sale, au pus bazele ideologiei legionare, deformate religios-filozofic. „Am fost simpatizant al ei [al M.L. – n.n.], fiindcă mi-am dat seama că democraţia nu garantează suveranitatea, nici existenţa sigură a poporului român“  , a declarat Ţuţea, calificînd democraţia, într-o manieră eurosceptică anticipativă, drept un „cimitir istoric“.   „Eu nu sînt democrat”, explica el, „sînt demofil-iubitor de popor”. 
Într-un mixaj ciudat de interpretare istorică fatalistă şi idealizare a românismului, adepţii gardismului s-au sprijinit pe un românocentrism periculos, răspîndind despre sine că ar da dovadă de toleranţă naţională şi ar întruchipa ospitalitatea şi blîndeţea populară. Mulţi gardişti, probabil, mai şi credeau că reprezintă un popor ales de divinitate. În conştiinţa extremei drepte, graniţele demografice şi spaţiale ale României se aflau într-o mişcare contradictorie, iar în centrul lor străluceşte chipul românului absolut, dicta Ţuţea, zăcînd bolnav în pat, unui vizitator, în 1991.  
Ţuţea s-a baricadat, timp de o viaţă, în spatele unor clişee antieuropene şi etnocentriste, antiliberale şi anticomuniste, care-l determinau să vadă în Hitler şi în Mussolini nişte politicieni merituoşi care au „barat drumul comunismului”. „Păi, trebuie să-i recunosc [lui Hitler – n.n.] că, decît mocirla comunismului nu-i mai bine el? A fost o supapă de siguranţă a ordinei în Germania.”  În logica acestor opinii se înscrie şi calificarea Procesului de la Nürnberg ca un „abuz al învingătorilor lipsiţi de simţ moral”.  
Glorificarea unor dictaturi de dreapta şi aversiunea faţă de orice formă de manifestare a stîngii stîrnea o rezonanţă pozitivă într-o societate traumatizată de sistemul comunist. Atitudinea antioccidentală şi antidemocratică a lui Ţuţea este, parţial, şi un rezultat al acestei aversiuni, pe care a sintetizat-o în formule accesibile şi care, în continuare, se bucură de o mare popularitate, transformîndu-l într-un guru al dreptei anticomuniste. „Tragedia omului de azi e că americanii dictează”, glosa Ţuţea. „Franţa nu mai e mare putere, e mare putoare, Italia e sub-putoare, iar Anglia e perfidă şi pederastă.“  

Din: Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România, Polirom, Iasi, 2016, pp. 167-168.


***
 
16. 1. 2023

In Memoriam Tamás Gáspár Miklós (28.11.1948 – 15.01.2023)


Opozantul Tamás Gáspár Miklós în vizorul Securității, 23 ianuarie 1980

ACNSAS, I 234615, vol. 2,  f. 4 (fragment)


Eternul opozant. Un dizident de stânga, urmărit de Securitatea ceauşistă: Tamás Gáspár Miklós (1948 – 2023), RFE, 18. 1. 2023 

***

5. 3. 2023

70 Jahre seit dem Tod des Diktators Stalin / 70 de ani de la moartea dictatorului Stalin 






Nicolae Labiş, „Gorunul”, în: Steaua roşie, anul VI, Nr. 229, 5 martie 1954, p. 1

Alfred Margul Sperber, „Stalin”, in: Neuer Weg, 1. Jg., Nr. 238, Mittwoch, 21. Dezember 1949, S. 1


***

24. 2. 2023

Itzig Manger (1901-1969)
 
Die Ballade von Petljura  

„Unter Jankeles Wiegele 
Liegt geschlachtet das goldene Ziegele ...“

O Stunde des Bluts, der Gespenster! 

Vom Kirchturm dröhnt es Mitternacht, 
Hat die zwölfte Stunde sich umgebracht ... 
Und Petljura steht vor dem Fenster. 

„Sag an, was der finstere Hetman begehrt, 
Mit der scharfen Axt, mit dem krummen Schwert, 
Was will er von uns haben?“ 

- Er kam aus der fernen Ferne her, 
Er will einen Spaten, und nichts mehr: 
Deinen toten Vater begraben! 

„Ihr schwarzen Vögel, Vögel der Nacht, 
Was habt ihr Petljura hergebracht 
Mit den finsteren Augen und blutigen Händen?“ 

Er steht und bettelt mit traurigem Blick: 
„Schenkt mir einen Strick, ein Endchen Strick, 
Ein Zug --- und alles wird enden!“ 

„Mag er hingehn, wohin die Windsbraut fährt, 
Wo die Nacht sich in räudige Hunde verkehrt, 
So soll er sich auch verkehren! 

Und jede Nacht, in der Stunde des Bluts, 
In der Stunde des Schlachtens, des Tods ohne Schutz, 
Soll unser Fluch an ihm zehren!“

aus: Weltstimmen. Nachdichtungen von Alfred Margul Sperber, Literaturverlag, Bukarest, 1968, S. 195.


***

Neue Bücher - Cărţi noi 


7. 1. 2023

Alexandru Florian, Ana Bărbulescu (ed.): Elita culturală și discursul antisemit interbelic, Editura Polirom, Iași 2022

„O condiție prealabilă pentru o rememorare adecvată este citirea cu atenție a surselor – și, bineînțeles, utilizarea unei grile metodologice adecvate. Lucru pe care cei doi autori ai volumului îl fac, ghidați de teoria și filosofia polotică. Ambii autori se întreabă cum au gândit sau, mai precis, au descris Mircea Vulcănescu, Nicolae Iorga, Alexandru C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia «națiunea română», «poporul român», «statul român», dar și pe «unguri» și pe «evrei». Cum și-au imaginat apartenența și excluderea?” – Armin Heinen 

Din cuprins:

Mircea Vulcănescu, un caz controversat: intelectual public sau criminal de război?

Nicolae Iorga și evreii: despre cum balaurul a devenit frate și apoi din nou balaur

A.C. Cuza, evreii și lupta împotriva lui Satan

Octavian Goga: același sânge, același suflet și același dușman

Nae Ionescu: națiunea, Dumnezeu și evreii

Nichifor Crainic: neamul regal al acestui pământ și invazia paraziților

Vintilă Horia între fascism şi o posteritate cosmetizată

Radicalismul de dreapta, un curent cultural interbelic la final


***








=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
=================================
  • Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2 
  • Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură 2 
  • Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea 
  • News 2019 

    • ▼ 2018

  • 100 Jahre Rumänien – România 100
  • Kunst-Kultur – Artă-cultură 
  • Securitate vs. Securitate  
  • Die Schere - Foarfeca (III)   
  • News 2018 
  • Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4
  • Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3

    • ▼ 2017
    • ▼ 2016
    • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt
         ▼ 2015
    ·         (▼  Mai
    * ▼  November
    * ▼  Oktober

    * ▼  September


        * ▼  August

              o Der Fall „Bega“


    * ▼  EU-Wahl 2009:

    ▼  28. Mai 2009: Schwulenparade in Bukarest 



    ▼  18. April 2009: Nationalismus, Rassismus, Antisemitismus und Fremdenfeindlichkeit. Ein virtueller Stammtisch

    ▼  8. April 2009: Aufruhr in der Republik Moldau 

    ▼  1. April 2009: „Holocaust an der Peripherie“
    ▼  27. März 2009:  Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)
    ▼  27. März 2009: Urme pierdute, urme regăsite






    Erstellt: 24. 12. 2022 - Aktualisiert: 21. 3. 2023, 19:30 h



    Eingestellt von
    Labels:
    Abonnieren Posts (Atom)