Posts mit dem Label News werden angezeigt. Alle Posts anzeigen
Posts mit dem Label News werden angezeigt. Alle Posts anzeigen

Donnerstag, Januar 01, 2026

News 2026



+ + + Aktualisiert - Radu Gyr - actualizat + + +


 

 

26. 1. 2026

Ziua de naştere a lui Ceauşescu sărbătorită în urmă cu 40 de ani în presa românească – 26 ianuarie 1986

Geburtstag Ceauşescus gefeiert vor 40 Jahren in der rumänischen Presse – 26. Januar 1986


Poezii din perioada Ceauşescu – 1965-1989 - Gedichte aus der Ceauşescu-Zeit

Buchet de cîntece şi flori 

Hans Liebhardt

— 26 ianuarie — 

Împletit-am mirtul veşnic verde
Cu trandafirii plaiurilor transilvănene
Şi ale Cîmpiei Banatului flori albastre
Însemnul preţuirii noastre 

Urăm din inimă, solemn: 
MULŢI ANI! în limba românească — mamă,
ÉLJEN! şi LANG SOLL ER LEBEN!
În maghiară şi în germană 

Corurile reunite în sărbătoare
Răsună la această aniversare
Scump dar de cîntece şi flori
Cununi de stele şi de aurori. 

Versiune în româneşte de Irimie Străuţ

Scînteia Tineretului, anul 41, nr. 11091, 28 ianuarie 1985, p. 4. 

Textul a apărut sub titlul "Flori la aniversare" şi în România liberă, anul 43, nr. 12513, 26 ianuarie 1985, p. 4. 

#

Simbol al luptei şi al omeniei

Hans Liebhardt

Toate anotimpurile şi-au dăruit florile
Intîmpinînd cu parfumul lor zorile
Vestind aşteptata sărbătoare
A conducătorului partidului.
Alesul ţării, al poporului

„La mulţi ani!“ răsună în româneşte,
„Éljen!“ şi „Lang soll er leben!“
Maghiarul şi germanul rostind
În graiul din străbuni, matern

Şi toţi au în gînd pe Fiul României
Simbol al Luptei şi al Omeniei
Al Patriei iubit preşedinte
Care ne conduce ferm înainte
Spre un viitor luminos de aur
Al Comunismului nepreţuit tezaur.

In româneşte de Irimie Străuţ

Contemporanul, nr. 5, 25 ianuarie 1985, p. 2.

#

Ein Begriff

Franz Liebhard

Ceauşescu, Partei und Vaterland — 
umschlungen vom innigsten Herzensband
des Volkes auf diesem dakischen Boden,
gehärtet von Kämpfen, Leiden und Roden,
erfüllt vom Lichte der hellsten Lehren,
alles, was dienlich dem Leben zu mehren,
das Samenkorn des Glückes zu bauen,
kraftvoll in die Zukunft zu schauen
unter des Rufes Hoheitsbrand: 
Ceauşescu, Partei und Vaterland.

Neue Literatur, 29. Jg., Heft 1, 1978 S. 3. 

#

Ceauşescu! Patria! Partidul!

Franz Liebhard

Ceauşescu! Patria! Partidul!
Din adîncul inimii fierbinţi 
sună-n patru zări, nestăvilitul 
glas al marii noastre nâzuinţi.

În lumina care nu apune, 
sub un steag ce-a biruit furtuni, 
vestitor ne e de vremuri bune 
pe pâmîntul dacilor străbuni.

Şi în freamăt auriu de spice 
şi în murmur proaşpăt de izvor 
e rostit de un popor ferice 
ce-şi clădeşte-un falnic viitor,

ale cărui porţi străluminate 
de pe-acum în lături se deschid 
sub ecoul glasurilor toate:
Ceauşescu! Patrie! Partid!

Versiune românească de Victor Tulbure

România liberă, anul XLII, Nr. 12381, 22 august 1984, p. 6.

#

Partid

Ana Blandiana

Candoarea mi-a-nflorit în ochi definitiv
Întîiul plîns în curtea şcolii sub castani,
Cînd clasa mea primea cravata roşie festiv,
Şi sufeream respinsă grav de colectiv
Că nu-mplinisem încă nouă ani.

Candoarea mi-a crescut de-atuncea dureros,
Cu brațul ridicat deasupra frunții mult,
Simbolizînd că viața-mi fi-va socotită mai prejos
Decît tulburătorul luptelor tumult,
Că niciodată n-o să mă separ orgolios.
De imnul colectiv şi luminos.

Candoarea scrijelată de mîna ta lucid
În ochii mei, dramatic deschişi spre mîna ta,
Oricîte mîluri s-ar sedimenta,
Nu-mi vor putea-o şterge. Candoarea ca un rid
Va măsura maturitatea mea, Partid.

România literară, anul 5, nr. 30, 20 iulie, 1972, p. 16.

#

Laudă ție

Ivo Muncian

Laudă ție, om revoluționar în gând,
cutezător în faptă
Dorințelor noastre aevea, aidoma năzuințelor
noastre, laudă!
Milioane de oameni înfrățiți întru sentimente
și gînduri
Astăzi urarea ți-o adresează, milioane pe
plaiuri carpatine.
Laudă ție, conducător al națiunii libere și
prospere,
Care, pe-al anilor noian, zămislești
magistrale comuniste,
Ieșirea falnică a pămîntului mioritic în largul
talazurilor fericirii, laudă!
Această țară, spațiu al viselor tale,
Niciodată îngenunchiată sub povara
pustiului,
Această țară îți aduce, îți va aduce drept
omagiu
Iubirea în pîine și sare-ntruchipată, această
țară.
Clarvăzător în gând și faptă, comunist și în
vise,
Urarea ne-o primește, urarea arzîndă în
iubire!
Fiii neamului, din care seva-ți tragi întru
veșnicie,
Esență a dăinuirii milenare,
Rostesc astăzi de pe treapta existenței tale
Imnuri de culoarea stelelor nobile
Cîntece ciorchine de aroma devenirii
comuniste a patriei –
Iubire supremă în orice limbă-am fi învățat
abecedarul!
Rodnici și fără seamăn fie-ți anii ce urmează,
ție,
Chintesență a zborului nostru vertical, ție,
Chezășie a edificării României ce mîndră
Străluci-va
În comunista eră!

România literară, anul 21, nr. 5, 28 ianuarie 1988, p. 6.

#

Omul si opera

Virgil Teodorescu

Arhitectura ţării se vede de oriunde
Şi liniile-i suple ţîşnesc de pretutindeni: 
Constructorii sínt harnici şi sint sprinteni, 
Mişcarea nu încape în spaţiile scunde.

In mare şi in cerul senin, arhitectura 
Îşi oglindeşte chipul în zilele de aur,
Işi oglindeşte chipul şi principalul faur, 
Cel care-i dă durata şi măsura.

Şi noi a căror viaţă a fost să fie 
Să-şi aibă împlinirea in anii de avînt 
Îi proslăvim în faptă şi-n cuvînt 
Vizionara, ampla ctitorie.

Căci anii ce-au trecut suind la deal,
Au încrustat în inimă şi cuget
Metopa cutezanţei şi a muncii fără preget
Ce-l urcă pe supremul iubirii piedestal.

România literară, anul 13, nr. 14, 3 aprilie 1980, p. 1. 
(Număr dedicat: Patriei, Partidului, Preşedintelui ţării)


*

15. 1. 2026

Eminescu și hermeneutica CNSAS

Material nesemnat, fără trimiterile la surse (cotele pentru identificarea și eventuala verificarea independentă a documentelor și facsimilelor citate, respectiv postate).

Lipsa totală a criticii față de interpretarea poeziei naționaliste "Doina" a lui Eminescu de către scriitori moldoveni, prezenți la simpozionul 100 de ani de la moartea lui Eminescu, din 1989.

În ce măsură regimul de la București susținea naționalismul, incorporat în ideologia etnocentristă a partidului, în structurile securității, în învățământ și alte instituții statele este eludat.

De remarcat ar fi limbajul autorului anonim al postării.

Citez doar un pasaj dintr-un document, din 14.7.1989, care ar fi fost folositor pentru contextualizarea momentului.

14.7.1989

Notă 

U.M. 0500 București 

[...]

Situaţia internă actuală din U.R.S.S. a permis o mobilizare a forțelor liberale din R.S.S. Moldovenească, în frunte cu cele scriitoricești. Scriitorii controlează o instituție obstească, Uniunea Scriitorilor, şi tutelează Cenaclul Alexei Mateevici (cu audiență la adolescenți și tineri), precum și revistele Uniunii Scriitorilor, având influență și asupra unei părți a presei. Mai există Frontul Popular, care, deşi condus de scriitori, este în curs de autonomizare, ca organizație independentă. Dezideratele acestei mişcări sunt de ordin social, economic, cultural și politic. Se dorește ca toți moldovenii (românii) să aibă de lucru în R.S.S. Moldovenească şi să se oprească, în același timp, intrarea în republică a elementelor străine etnic, care ocupă printr-o politică veche un loc privilegiat. Se mai cer: alfabet latin, limbă unică de stat moldovenească, comunicarea liberă a creației culturale românești în R.S.S. Moldovenească și invers. Din punct de vedere economic, năzuiesc să se gospodărească singuri, să înceteze subordonarea întreprinderilor către verigile centrale, dezvoltarea cooperării economice cu România au cel puțin contracte preferențiale.

Din punct de vedere politic, cer ca R.S.S. Moldovenească să reintre în granițele din anul 1918, adică să-i fie restituite Bucovina și Bugeacul (partea de sud a Basarabiei). Manifestă o rezervă ascunsă față de cadrele care provin din fosta republică moldovenească de peste Nistru, pe care le numesc şantişti.

Intelectualii din Chişinău apreciază la circa 5 milioane numărul românilor moldoveni din U.R.S.S., adică din R.S.S. Moldovenească, Bucovina și Buceag, ca și de dincolo de Nistru, până în Siberia. Chişinăul - cu peste 700 000 de locuitori este considerat al doilea oraș românesc ca număr de locuitori.

Au ştiinţă şi ţin legătura cu românii din Maramureşul istoric, din Ucraina subcarpatică, dedicați comertului, afacerilor, vorbitori încă de limba română, dar în curs de ucrainizare. Fenomenul slavizării este susţinut printr-o politică dură, opresivă, mai ales în Bucovina și cu Fenal Moldovei istorice. Deşi în R.S.S. Moldovenească rusa este limba de stat, implicit limba de școală, influența rusă manifestându-se prin intonație și împrumuturile lexicale. [...] 

D, 11180, v. 4, ff. 98-100

Document în care Ceaușescu citează din poezia naționalistă a lui Eminescu, „Doina”

Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina”: „Cine-a îndrăgit străinii / Mînca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Și neamul nemernicia!”

Scînteia tineretului, 14 iunie 1989, p. 1

Botschaft des Genossen Nicolae Ceaușescu, Generalsekretär der Rumänischen Kommunistischen Partei, Präsident der Sozialistischen Republik Rumänien anlässlich des Ehrensymposions „Mihai Eminescu“ 

Telegramm an Genossen Nicolae Ceaușescu, Generalsekretär der Rumänischen Kommunistischen Partei, Präsident der Sozialistischen Republik Rumänien seitens der Teilnehmer am Ehrensymposion zur Hundertjahr-Feier „Mihai Eminescu“

Eminescu schätzte alle Völker und die von ihnen geschaffenen Werte, er hasste jedoch alle diejenigen, die sich vom Volk losgerissen und in den Dienst von Landfremden gestellt haben. Unerbittlich, jedoch in höchstem Masse berechtigt, einem tiefempfundenen Patriotismus entsprungen, klingen die Verse aus seinem Gedicht „Doina”: „Wer den Fremdlingen frönt, / Des Herz sei Hunden zum Frass vergönnt, / Das Haus soll ihm zur Wüste werden / Und gleich Schuften sein Geschlecht verderben!”
 




Neuer Weg, 41.Jg., Nr. 12453, 15. Juni 1989, S. 1 und 5

A se vedea şi:

25.8. 1876. Mihai Eminescu vs. Karl Emil Franzos
31. 1. 1904. Karl Emil Franzos: Todesanzeige & Nekrolog / Ferpar & necrolog, in: Neue Freie Presse, 31. 1. 1904, pp. 30, 32-33
15. 7 1893. Karl Emil Franzos: Biographisches Vorwort zu seinem Roman, Der Pojaz / Prefaţă autobiografică în romanul său, Der Pojaz (Paiaţa) 
1.9. 2020. William Totok: Eminescu, Franzos şi Moses Rosen, RFI, 1.9. 2020
29.8. 1878. „Verjudete Literatur” / „literatură jidovită”;

în: Blut und Boden 5 - Sînge şi glie 5 

*


+ + + Aktualisiert - Zoltán Franyó - actualizat + + +


*




***

=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
=================================
▼ 2026


▼ 2025



▼ 2024

Securitate und evangelische Kirche 2 - Securitatea şi Biserica Evanghelică - 2 (Bischof - episcop Friedrich Müller; Ernest Breitenstein etc.)


▼ 2023

Kunst-Kultur 8 - Artă-cultură 8  (Franz Liebhard, Robert Reiter) 


▼ 2022

Kunst-Kultur 5 - Artă-cultură 5 (Oscar Walter Cisek 1)

▼ 2021

Ubi bene, ibi patria (Banater Post, „Scutul”, Hella Bara, Friedrich Böhmches, George Ciorănescu, Hans Bergel, Anton Breitenhofer, Michael Schuster, Christian Maurer, Georg Scherg, Günther Schuller, Nikolaus Berwanger, „Virgil”, Richard Langer, Helmut Roth, Paul Philippi etc.)
Blut und Boden 7 - Sînge şi glie 7 (Radu Gyr. Demnächst - în curînd:  Das Innere Reich, Harald Krasser etc.)
Blut und Boden 6 - Sînge şi glie 6 (Nichifor Crainic, Erwin Wittstock.)  

▼ 2020

  • Kunst-Kultur 4 – Artă-cultură 4 (Ingmar Brandsch, „Barbu Elena”, Herta Müller, says she was not aware is member of Writers Guild: ‘It is absurd theatre', etc.)
  • Kunst-Kultur 3 – Artă-cultură 3 („Radu Constantin", Eginald Schlattner, Hans Bergel, „Gert Grundich" - Friedrich Böhmches, „Neamțu" etc.)
  • Blut und Boden 5 - Sînge şi glie 5 (Mihai Eminescu vs. Karl Emil Franzos, Adam Müller-Guttenbrunn - 1903, Otto Alscher, Der Alldeutsche Verband in Belgrad / Uniunea pan-germană la Belgrad - 1941, etc.)
  • Linke und Securitate 3 – Stînga şi Securitatea 3  (Nikolaus Berwanger, „Lucian”, Mircea Vaida, etc.)
  • News 2020 

  • ▼ 2019

  • Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2 (Nikolaus Berwanger, „Voicu”, „Claudia”, „Hans Roth” - critic muzical , membru fondator al FDGR/ Musikkritiker, Gründungsmitglied des DFDR)
  • Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură 2 (UAP, Florin Medeleţ, Francisc Kiraly, ACIER, Frieder Schuller, Paul Celan, „Matei“ - Alexander Ternovits etc.)
  • Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea (Lupta, Traian Novac, Zoltán Franyó, Georg Hromadka, Erich Wayand, Ștefan Foriș, Constantin Titel Petrescu, Iosif Jumanca, Eftimie Gherman - „Laurenţiu”, Vladimir Krasnosselski, Duiliu Vinogradski - „Vladimir”, „Luca”, Gheorghe Cristescu-Plăpumaru, Adrian Dimitriu, Mira Moscovici, Constantin Avramescu, Mircea Iscru Stănescu, Sergiu Cunescu etc.)
  • News 2019 

    • ▼ 2018

  • 100 Jahre Rumänien – România 100
  • Kunst-Kultur – Artă-cultură (
  • Helga Reiter, Neue Literatur 1981, Emmerich Reichrath, Mihai Isbăşescu, 
  • Arnold Hauser, Georg Maurer etc.)
  • Securitate vs. Securitate  (Tito-Rajk-Kostov, Dobrivoi Stanoiev, Vidosa Nedici, Sava Bugarschi, Nicolae Ighişan, Scânteia - 1950, Neagu Cosma etc.)
  • Die Schere - Foarfeca (III)   
  • News 2018 
  • Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4 (Heinrich Zillich, Adolf Bartels,  Alfred Pomarius, Carol II vs. Toponyme, Dumitru Stăniloae etc.)
  • Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3 - Erwin Neustädter (1897-1992); Bernhard Capesius (1889-1981); Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971); Johann [Hans] Wolf (1905–1982); Anton Valentin (1898-1967); Annie Schmidt-Endres (1903-1977); Bruno Kremling (1889-1962); Karl von Möller (1886-1943); Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954; Hans Beller (1896-1955); Hans-Wolfram Hockl (1912-1998); Hans Diplich (1909-1990); Josef Gabriel d.J. (1907-1947); Walter Schlandt; Andreas Fall; G. I. Brătianu; 

    • ▼ 2017
    • ▼ 2016

    • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt (Peter Geiss, Josef Gaßner, Hans Beller, Kaspar Muth, Ioan [Hans] Heber, Patricia Zimmermann, Neueste Nachrichten, Banater Deutsche Zeitung,  Südostdeutsche Tageszeitung, Eduard Pamfil, Cornel Pacoste, Banater Post vs. Herta Müller 1984) 
         ▼ 2015

    ·         (▼  Mai
    * ▼  November
    * ▼  Oktober

    * ▼  September


        * ▼  August

              o Der Fall „Bega“


    * ▼  EU-Wahl 2009:

    ▼  28. Mai 2009: Schwulenparade in Bukarest 



    ▼  18. April 2009: Nationalismus, Rassismus, Antisemitismus und Fremdenfeindlichkeit. Ein virtueller Stammtisch

    ▼  8. April 2009: Aufruhr in der Republik Moldau 

    ▼  1. April 2009: „Holocaust an der Peripherie“
    ▼  27. März 2009:  Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)
    ▼  27. März 2009: Urme pierdute, urme regăsite






    Erstellt: 31. 12. 2025 - Aktualisiert: 25. 1. 2026, 12:45 h





    Eingestellt von
    Labels:
    Abonnieren Kommentare (Atom)