01.01.2019

News 2019


News 2019
============

5.8. 2019

 Paul Anghel + fişa autorului protocronist / Personalbogen des protochronistischen Autors

ES FOLGT: Die Securitate und der Film - URMEAZĂ: Securitatea şi cinematografia

Demnächst: Die Geschichte des Films über Paul Celan von Frieder Schuller und die Rolle von „Matei“, alias „H2“, Ehrenbürger Temeswars - urmează: povestea filmului despre Paul Celan, realizat de Frieder Schuller şi rolul lui „Matei“, alias „H2“, cetăţean de onoare al oraşului Timişoara.


cf. letzter Eintrag in: Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură partea 2 - cf. adnotarea din final


#


27. 7. 2019


[1988. Personalbogen von Robert Reiter - Franz Liebhard]
[1988. Fişa personală a lui Robert Reiter - Franz Liebhard]

Auszug aus einem Artikel Reiters aus dem Jahr 1941: „Die Heimat spricht zu ihren Soldaten”. Anmerkungen zu Oscar Walter Cisek und Georg Maurer.

cf. letzter Eintrag in: Kunst-Kultur 1 – Artă-cultură partea 1 - cf. adnotarea din final


#

26.7. 2019

Aktualisiert: Biografie von Zoltán Frányo, aus einer Publikation von Mihai Pelin.
Actualizat: Biografia lui Zoltán Frányo, confecţionată de Mihai Pelin.
cf. Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 5.4. 2019

20.6. 2019

Aktualisiert - actualizat

Demokratische Linke Rumäniens verfolgt von der Securitate
Stînga democrată din România prigonită de Securitate

Abschnitt - pasajul despre: Zoltán Franyó


„Und nicht deshalb / sind wir auch heute Dichter...” / „Nu pentru asta sîntem poeţi...” 

Zoltán Franyós Rohübersetzung des Gedichts „Rhapsodie” – „Rapszódia” - des linksgerichteten, ungarischen Dichters Mihály Ladányi, geb. 12. Februar 1934, Dévaványa, Ungarn - gest. 20. September 1986, Csemő... Die Übersetzung Franyós wurde von der Securitate beschlagnahmt. Ein „Experte” hat aus der deutschen Rohübersetzung einzelne Verse ins Rumänische übersetzt, die ihm verdächtig erschienen...

Traducerea neterminată în limba germană a poeziei „Rapsodie” - „Rapszódia” - a lui Mihály Ladányi, un poet maghiar de stînga, n. 12 februarie 1934, Dévaványa, Ungaria – m. 20 septembrie 1986, Csemő. Traducerea lui Franyó în germană a fost confiscată de Securitate. Un „expert” a tradus din traducerea germană în limba română anumite pasaje care îi păreau a fi subversive...

#

31.3. 2019

Linke Rumäniendeutsche  von der Securitate als potentielle Staatsfeinde eingestuft

Foto von Georg Hromadka vom 5. September 1960, das von der Geheimpolizei während einer Observierungsoperation in Bukarest gemacht wurde. (Siehe den aktualisierten Beitrag, "Martin Schnellbach" - 3. Abschnitt, in Halbjahresschrift - hjs-online, 10.8. 2016.)

Germani din România cu opinii de stînga, consideraţi de Securitate drept ostili statului 

Militantul socialist, Georg Hromadka, fotografiat de către Securitate în timpul unei acţiuni de filaj, din 5 septembrie 1960, la Bucureşti. (Vezi partea a 3-a a articolului actualizat, „Martin Schnellbach”, în: Halbjahresschrift - hjs-online,  10.8. 2016.)


#

1. 4. 2019

30 Jahre seit dem Tod von Nikolaus Berwanger (5. Juli 1935 – 1. April 1989)
30 de ani de la moartea lui Nikolaus Berwanger (5 iulie 1935 – 1 aprilie 1989)

28.-29.-30. 3. 2019

Demnächst mehr zu:

Nikolaus Berwanger im Visier der Securitate -

operative Beiträge von "Voicu", "Sorin" ("Sergiu"),"Lucian", "Matei", "Luca", "Simion Dan ("Doru") ", "Eva", "Dan", "Zida", "Barbu", "Bogza", "Sanda", "Mayer", "Surulescu", "Hatzfeld Petru", "Steiner Paul", "Lohengrin", "Albert", "Schmidt Carol ("Carol", alias "Sandu")", "Fischer Karl", "Siegfried" ("Siegfried Hugo"), "Ionascu", "Hutu", "Hosu" etc.

Blogeintrag, Bukarest, 28.3. 2019

Plan de măsuri – Maßnahmenplan

(ACNSAS. Extras – Auszug)

Colaboratori care urmau să furnizeze informaţii despre Berwanger după ce acesta a rămas în Occident

Inoffizielle Mitarbeiter der Securitate, die auf Berwanger angesetzt wurden, nachdem er von einer Reise in die Bundesrepublik Deutschland nicht mehr zurück nach Rumänien kam

Neue Banater Zeitung (deutsche Tageszeitung aus Temeswar): “Victoria”, “Liza”
Neuer Weg (überregionale Tageszeitung aus Bukarest, Temeswarer Büro), “Sorin
Cenaclul “Adam Müller-Guttenbrunn” (AMG-Literaturkreis aus Temeswar): “Kurt Wagner”, “Manole
Liceul Nikolaus Lenau (Deutschsprachiges Gymnasium aus Temeswar): “Ernest”, “Creţu”
Szabad Szó, Drapelul roşu, Banatske Novine (ungarisches, rumänisches und serbisches Lokalblatt aus Temeswar):  “Maria”, “Doru”, “Ivan”
Universitate / Temeswarer Universität: "Grette", "Laura"
Teatrul German de stat din Timişoara (Deutsches Staatstheater aus Temeswar - DSTT): "Abraham", "Ali"

#

Traian Novac




# # #

2.6. 2019


Aktualisiert - actualizat

Die Schere – Foarfeca (3), Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea


[9. Februar 1987. In einem Schreiben an die Dienststelle 1/B der Securitate in Klausenburg fordert die Dienststelle 1/A der Securitate aus Temeswar das Erscheinen eines literarischen Textes im Kriterion Verlag zu verhindern, in dem eine rumänienungarische Autorin die Auswanderung thematisiert. Die Temeswarer Offiziere, Oberst Ion Cristescu und Major Radu Tinu, wissen nicht, dass sich der Kriterion-Verlag nicht in Klausenburg, sondern in Bukarest befindet] 

[9 februarie 1987. Într-o adresă către biroul 1/B al Securităţii din Cluj se cere biroului 1/A al Securităţii din Timişoara să „prevină” publicarea unui text literar la Editura Kriterion în care este tematizată problema plecărilor din România. Ofiţerii timişoreni, col. Ion Cristescu şi mr. Radu Tinu, nu ştiu că editura Kriterion nu se află la Cluj, ci la Bucureşti] 



Angaben zu - date despre 

U.M. 0110 + Gen. Victor Neculicioiu (1932-2013) 

***



***

22.-23. 7. 2019

Werner Söllner verstorben - A murit Werner Söllner

[15. August 1982. Der bekannte rumäniendeutsche Schriftsteller Werner Söllner, 1951-2019, begründet in mehreren Briefen an die rumänische Botschaft in Köln, an den Vorsitzenden des rumänischen Schriftstellerverbandes Dumitru Radu Popescu, den Direktor des Bukarester „Ion Creangă”-Verlags, Tiberiu Utan und an den Chefredakteur der Temeswarer Neuen Banater Zeitung und Sekretär des rumänischen Schrifstellerverbandes Nikolaus Berwanger, seinen Entschluss, nach einer Reise in die BR Deutschland nicht mehr nach Rumänien zurückzukehren]

[15 august 1982. Scriitorul german din România, Werner Söllner, 1951-2019, anunţă Ambasada României din Köln, R.F.G., pe preşedintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, pe directorul Editurii „Ion Creangă”, Tiberiu Utan şi pe redactorul şef al cotidianului timişorean, Neue Banater Zeitung, Nikolaus Berwanger, secretar al Uniunii Scriitorilor, că s-a decis să nu se mai întoarcă în România]

ACNSAS, I 211713, vol. 1, f. 174, ff. 178-179

***

22.7. 2019

75 Jahre seit dem gescheiterten Attentat auf Hitler, 20. Juli 1944

Gedenkstein für die Attentäter, St.-Matthäus-Kirchhof, Berlin - Foto (c) William Totok
Rumäniendeutsche Nazipresse zum Attentat (Montage: WT)

Zusätzliche Infos - Detalii despre atentat și atentatorii asupra lui Hitler din 20 iulie 1944

+ + + Conspirator din România contra lui Hitler? Biografia lui Fritz Theil (1895-1961), comentator al postului de radio central al celui de-al Treilea Reich, între legendă şi adevăr / Ein Verschwörer gegen Hitler aus Rumänien? Biografie von Fritz Theil (1895-1961), Kommentator beim Großdeutschen Rundfunk, zwischen Legende und Wahrheit - RFI, 20.7. 2015  + + +
+ + + Lista surselor OSS din România - Liste der OSS-Quellen aus Rumänien, 4.5. 1945
„Antonescu: Ehrenbürgerschaft aberkannt”, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 18.5. 2009 + + +
+ + + „Portretul nefardat al unui atentator. La 75 de ani de la tentativa eşuată a contelui Claus Schenk von Stauffenberg de a-l ucide pe Hitler”, RFE, 17.4. 2019 + + + + + Comemorarea atentatorilor asupra lui Hitler. 75 de ani de la atentatul eşuat asupra dictatorului nazist, din 20 iulie 1944, RFE, 24. 7. 2019  + + +

***

10.7. 2019

Der Klausenburger Schriftsteller und Übersetzer Ioan Mușlea ist im Alter von 79 Jahren am 8. Juli verstorben. - Scriitorul clujean Ioan Mușlea a încetat din viață, la vîrsta de 79 de ani, luni, 8 iulie

Mușlea übersetzte die Anthologie „Vînt potrivit până la tare” (Mäßiger bis starker Wind), die 1982 im Bukarester Kriterion Verlag erschienen ist. Eine zweite, erweiterte Auflage brachte 2012 der Bukarester Verlag Tracus Arte heraus.

Mușlea a tradus antologia „Vînt potrivit până la tare”, apărută la Editura Kriterion din Bucureşti, în 1982. O editie nouă, adăugită şi revizuită a publicat Editura Tracus Arte, tot la Bucureşti, în 2012.

9.7. 2019

MASACRUL DE ACASĂ


***

1.7. 2019

Geschändetes Grabdenkmal zweier Antifaschisten aus Arad – Monumentul funerar vandalizat al unor antifascişti din Arad 

„Zu Ehren der heldenhaften, antifaschistischen Kämpfer, die für Freiheit und Frieden der Arbeiterklasse ihr Leben geopfert haben. Jakob Schmelzer, geb. 1. Mai 1880. Sohn Johann Schmelzer, geb. 11. Febr. 1911. Diese beiden Kämpfer, Vater und Sohn, wurden am 11. Sept. 1944 von SS-Faschisten ermordet.” 
Das in Kleinsanktnikolaus (heute ein Arader Stadtteil) zur Erinnerung an die beiden, von SS-Angehörigen am 11. September 1944 ermordeten, deutschen Antifaschisten, Jakob und Johann Schmelzer, errichtete Denkmal wurde von Unbekannten geschändet. Die deutsche Inschrift auf dem vorderen Teil des Denkmals wurde mit einem Hammer herausgeschlagen und ist nur noch schwer zu entziffern. Eine auf dem hinteren Teil des Denkmals angebrachte Tafel wurde völlig zerstört und ist nur noch in ihren Umrissen erkennbar.

Starea actuală a monumentului din cimitirul din Sânnicolaul Mic (azi un cartier al Aradului), ridicat în amintirea celor doi antifascişti germani, Jakob (n. 1 mai 1880) şi fiul său Johann Schmelzer (n. 11 februarie 1911), executaţi pe data de 11 septembrie 1944 de către o echipă de SS-şti. Necunoscuţi au vandalizat monumentul, încercînd să distrugă inscripţia în limba germană care acum aproape că nu mai poate fi descifrată. Inscripţia din spatele monumentului a fost martelată şi practic nu mai există.

***


12.6. 2019


eeb-Sachsen-Anhalt
Seminare & Lesungen

Das Erbe der Dissidenten Osteuropas
Von Mut, Aufbruch und verlorenen Hoffnungen

24-h-Akademie 14./15. Juni 2019 in Magdeburg
Der Fall der Berliner Mauer vor 30 Jahren markierte symbolisch das Ende des Kalten Krieges und stellte eine Zäsur im 20. Jahrhundert dar. Als friedlicher Übergang zur Demokratie und „Rückkehr nach Europa“ verzeichneten die Ereignisse im Jahr 1989 internationale Resonanz, und die ostmitteleuropäischen Emanzipationsbewegungen und ihre Protagonisten wurden allerorts bewundert.

Nicht zuletzt wurde jener Machttransfer auch durch Verhandlungen zwischen den Dissidentenbewegungen Ostmitteleuropas und der DDR sowie den gemäßigten Eliten des alten Regimes bewirkt. Ihr Erfolgsrezept bestand aus einer Kombination von reformerischen, nicht gewalttätigen Mitteln und revolutionären Zielen.

Nach 30 Jahren ist es in den ostmitteleuropäischen Staaten an der Zeit danach zu fragen, worin das geistige und politische Erbe der Dissidenten bestand und ob es für gegenwärtige Probleme eine fruchtbare und wegweisende Wirkung zu entfalten vermochte.

Dissidenten Osteuropas - Programm (pdf, 701 kByte)


***

6. 6. 2019


die tageszeitung (taz), 6.6. 2019, S. 10

#

2.6. 2019

Biserica unită din Ungheni (Mureş) a fost „integrată” în clădirea unei noi biserici ortodoxe (Foto: 2006). Cf. Youtube.


Papst Franziskus hat in Blaj, dem Zentrum der rumänischen unierten Kirche, sieben griechisch-katholische Bischöfe seliggesprochen. Diese waren nach 1948 eingekerkert worden, weil sie sich weigerten, zum rumänisch-orthodoxen Glauben zu konvertieren. Einige von ihnen sind in den kommunistischen Gefängnissen gestorben, andere während langjähriger Zwangsaufenthalte in orthodoxen Klöstern. Dort wurden sie von orthodoxen Geistlichen überwacht, die mit der Securitate zusammenarbeiteten.
Die rumänisch-orthodoxe Kirche weigert sich bis heute, enteignete griechisch-katholische Kirchen an die Unierten zurückzugeben.
Die griechisch-katholische Kirche wurde 1948 verboten und erst nach der Revolution von 1989 relegalisiert.
Am letzten Tag seines dreitägigen Rumänienbesuches hat der Papst die Roma um Vergebung für begangenes Unrecht gebeten. An dem Leid, das Roma zugefügt wurde, sei auch die katholische Kirche beteiligt gewesen, sagte Franziskus.
Während der faschistischen Militärdiktatur von Ion Antonescu (1940-1944) wurden Roma systematisch verfolgt, in Lager eingeliefert und ermordet. Während des rumänischen Holocaust haben etwa 20.000 Roma ihr Leben verloren.
Gestern veröffentlichte die Bukarester Tageszeitung Adevărul einen Artikel, in dem der am 1. Juni 1946 als Kriegsverbrecher hingerichtete Hitlerverbündete Ion Antonescu als Patriot gepriesen wurde. Die unter seinem Regime erlassenen antisemitischen Gesetze, heißt es in dem holocaustleugnenden Artikel, seien aber nicht umgesetzt worden.
Papa Francisc a beatificat la Blaj, centrul spiritual al Bisericii Unite din România, şapte episcopi greco-catolici. În anul 1948, aceştia au fost încarceraţi pentru că au refuzat să se convertească la ortodoxie. Unii dintre ei au murit în închisorile comuniste, alţii au decedat în domiciliu obligatoriu, fiind internaţi în mănăstiri ortodoxe. Acolo au fost supravegheaţi de clerici ortodocşi care au colaborat cu poliţia politică, cu Securitatea.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) refuză pînă-n ziua de astăzi să retrodeceze toate bisericile greco-catolice confiscate.
Biserica catolică de rit bizantin a fost interzisă în anul 1948, relegalizarea s-a produs abia după revoluţia din 1989.
În ultima zi a vizitei sale pastorale în România, Suveranul Pontif le-a cerut romilor iertare pentru discriminările la care fusese supusă această minoritate. La durerile pricinuite romilor, a precizat Francisc, a participat şi biserica catolică.
În timpul dictaturii militare şi fasciste a lui Ion Antonescu (1940-1944) romii au fost supuşi unui regim de prigoană sistematică. Au fost internaţi în lagăre şi ucişi. În timpul Holocaustului românesc, circa 20.000 de romi au pierit.
Cu prilejul aniversării execuţiei lui Ion Antonescu pentru crime de război, pe data de 1 iunie 1946, ziarul Adevărul a evidenţiat dimensiunea patriotică a dictatorului. Legile antisemite emise în timpul regimului său, se spune în acest articol negaţionist şi revizionist din Adevărul, nu ar fi fost aplicate.


#

11.5. 2019

Aktualisiert - actualizat

Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică
Securitate vs. Vatikan
Hinzugefügt - adaugat:
Dosar documentar privind Biserica romano-catolica / Nachrichtendienstliche Akte zur römisch-katholischen Kirche in Rumänien (PDF) externer LINK extern

CNSAS - Erzbischof / arhiepiscop Ioan Robu (PDF), 2016 - externer Link extern. Vor dem Rumänienbesuch von Papst Franziskus Ende Mai - înaintea vizitei Papei Francisc la sfîrşitul lunii mai a.c.: Nunţiatura (Ambasada Vaticanului din Bucureşti) a cerut verificarea următoarelor persoane: - Dâscă Isidor, paroh şi decan de Bacău - Farcaş Benone, rector al institutului „Sfântul Iosif“ din Iaşi - Fechet Alois, actualmente rezident în Italia - Iacob Ieronim, paroh de Constanţa - Păuleţ Iosif, paroh şi decan de Suceava - Solomon Pavel, actualmente rezident în Austria (cf. Adevărul, 14. 2. 2019).




#


Europawahl 2019 / Alegeri europene 2019 

27./28. 5. 2019

die tageszeitung (taz), 28.5. 2019, S. 7


Wahlfrust bei Rumänen im Ausland

Geringe Beteiligung bei EU-Abstimmnung ist nicht zu wenigen Wahllokalen und Urnen geschuldet


Von William Totok

Die Aufregung in den sozialen Medien war nicht zu überhören: Hunderte Auslandsrumänen hätten in deutschen Städten wie München, Berlin, Offenbach oder Stuttgart vor Wahllokalen gestanden und ihre Stimme bei der Europawahl nicht abgeben können. Beanstandet wurde die geringe Anzahl von Wahlurnen und Wahllokalen. All diese Missstände seien vorsätzlich von der regierenden Sozialdemokratischen Partei (PSD) eingefädelt worden.
Dass die schlechte Organisation vielleicht etwas mit Unregelmäßigkeiten zu tun haben könnte, die bislang alle Wahlen begleitet hatten, wurde kaum thematisiert. Auch nicht die Tatsache, dass die Wahlbeteiligung der Auslandsrumänen bescheiden ausfiel und weniger das Ergebnis gezielter Desorganisation war.
Von den etwa fünf Millionen im Ausland lebenden wahlberechtigten Rumänen wohnt mehr als die Hälfte in den EU-Staaten, 1,1, Millionen in Italien, über 600.000 in Spanien und rund 500.000 in Deutschland. Laut der Bukarester Zentralen Wahlbehörde nahmen an der Abstimmung nur 375.219 Personen teil. Diese kleine Zahl kann keinesfalls nur auf die angeblich geringe Zahl von weltweit 441 eingerichteten Wahlzentren zurückgeführt werden.
Die abgegebenen Stimmen der Auslandsrumänen sind ein Spiegelbild des Wahlausgangs im Inland. Die oppositionelle National-Liberale Partei (PNL) mit 26,23 Prozent und die Allianz 2020 (bestehend aus der Union Rettet Rumänien und der Partei der Freiheit, Einheit und Solidarität – PLUS) mit 20,51 Prozent haben die sozial-demokratische Regierungspartei überflügelt, für die 23,68 Prozent stimmten. Die Verluste für die Sozialdemokraten sind vor allem dem korrupten Parteichef Liviu Dragnea zuzuschreiben. Er schaffte es durch zweifelhafte Machenschaften, seiner Partei jede Glaubwürdigkeit zu entziehen. Rücktrittsforderungen in der Partei konnte er abwürgen. Jedoch war es ihm nicht gelungen, durch Justizreformen ein ihm drohendes Urteil wegen Korruption abzuwenden. Am Montag verurteilte der Hohe Kassationsgerichtshof Dragnea wegen Machtmissbrauchs zu dreieinhalb Jahren Haft.
Rareş Bogdan, Spitzenkandidat der oppositionellen National-Liberalen, forderte, die Regierung auszutauschen. Der frühere populistische Fernsehmoderator und eingefleischte Demagoge Bogdan präsentierte die EU-Wahlergebnisse als sei es um eine Abstimmung für das nationale Parlament gegangen. Dieses Wunschdenken widerspricht den dortigen Mehrheitsverhältnissen. Umsturzphantasien einiger  Oppositionspolitiker wecken Zweifel an deren Demokratieverständnis.

Siehe auch: "Europawahl in Rumänien. Auslandsrumänen schieben Frust.
Viele im Ausland lebende Rumänen beanstanden eine zu geringe Zahl an Wahllokalen – und vermuten dahinter gezielte Desorganisation", in: taz-online, 27.5. 2019.





































FB, 27.5. 2919



#

26. 5. 2019

Die 1990er Jahre - auferstanden aus Ruinen? - Renăscuti anii 1990?




#


Jede(r) Zehnte will bei der Europawahl rechts wählen / Fiecare al 10-lea alegător va vota un partid radical sau extremist de dreapta

Quelle: Europa hat die Wahl. Populistische Einstellungen und Wahlabsichten bei der Europawahl 2019

#
17.3. 2019

Einzug der rumänischen "Flügelhusaren" ins EU-Parlament vom Spitzenkandidaten der Europäischen Volkspartei Manfred Weber (CSU) unterstützt

Bukarest - Die liberale Partei aus Rumänien (PNL) hat ihre10 Kandidaten für die Europawahlen nominiert. Spitzenkandidat ist der nationalistische Demagoge und Moderator der TV-Sendung Jocuri de putere (Realitatea TV), Rareş Bogdan. Dieser war bereits PNL-Mitglied, zuvor jedoch Anhänger der untergegangenen PAC (Partidul Alianţa Civică). Staatschef Johannis unterstützt diese Kandidatur, auch Manfred Weber, der am Wochenende in Bukarest an einer Tagung der Europäischen Volksparteien teilnahm. Der PNL-Vorsitzende nannte seine Kandidaten "Flügelhusaren" ("husarii înaripaţi"), die in das EU-Parlament einziehen werden.
Die PNL hatte bei den letzten Lokalwahlen den rechtsextremen Kandidaten Marian Munteanu aufgestellt. Nach Protesten und Kritiken hatte die Partei leztendlich auf dessen Kandidatur verzichtet.


"Husarul înaripat", demagogul naţionalist, Rareş Bogdan, candidat de frunte al PNL la alegerile europene, susţinut de Manfred Weber şi Klaus Johannis.


Siehe auch - a se vedea:
Rasismul cotidian din România - Alltagsrassismus in Rumänien
Nationalistische Aufrüstung. Rumänien vor den Kommunalwahlen (2016)
Despre Marian Munteanu
Ambasada Israelului: Am aflat cu îngrijorare despre numirea Oanei Stănciulescu la TVR
Neo-Rasputinismul de la Bucureşti
"Protestschreiben an die PNL. Aufs falsche Pferd gesetzt im Verwaltungsrat des Staatsfernsehens TVR"

in: Völkische Rückfälle – Recidive rasiste, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 2016 
(1) 23. 2. 2016: Realitatea TV, Jocuri de Putere: Vintilă
Horia, Oana Stănciulescu, Liviu Rotman;(2) Jocuri de putere, despre Oana Stănciulescu, Radu Gyr, legea 217 etc. - emisiunea lui Rareş Bogdan, Realitatea TV, (postat 17.3. 2016)
(3) cf. Vintila Horia


#


14.5. 2019

Fake news istoric






***




1. Mai 2019


***


Neue Bücher - Cărţi noi

25.4. 2019

„Scrisori către un tînăr poet” (2019) - Coperta volumului„Epistolar întregit. Schimbul integral de scrisori între Rilke şi timişoreanul Kappus, publicate parţial în urmă cu 90 de ani”, RFE, 24.4. 2019





Rainer Maria Rilke: „Briefe an einen jungen Dichter. Mit den Briefen von Franz Xaver Kappus”. (Scrisori către un tînăr poet. Cu scrisorile lui Franz Xaver Kappus). Volum editat, comentat şi postfaţat de Erich Unglaub, Wallstein Verlag, Göttingen, 2019, 147 p.




#



6.3. 2019


Prezentarea ediţiei bilingve, româno-germane, a romanului expresionist al lui Franz Xaver Kappus, Die Peitsche im Antlitz. Geschichte eines Gezeichneten / Biciul disprețului. Povestea unui stigmatizat, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2018.











Agenda:

14 martie:
Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Bucureşti, Str. Batiștei nr. 15, 18 h

18 martie:
Deutsche Bibliothek / Biblioteca germană, „Alexander Tietz”, Reşiţa,  Bulevardul Revoluţia din Decembrie 1989 nr. 22, 17 h

19 martie:
Biblioteca UPT, Sala Polivalentă, Timişoara, str. Vasile Pârvan Nr. 2 B, 17 h

#

22.2. 2019

Markus Bauer
Literatur und historische Kritik
Zu den neuesten Arbeiten von William Totok

in: Kultro.de - Rumänische Kultur in Europa 


Cristina Manole, Recuperări şi multiculturalism, în: Observator cultural, Nr. 964, 29.3. 2019

Raluca Nelepcu, „Peitschenhieb des Hohnes“, in: ADZ, 26.3. 2019

Viorel Marineasa, „Ucenicul neascultător al lui Rilke“, în: Orizont, nr. 4, 2019, p. 21; id., „(Aproape) Un veac de uitare pentru Kappus“, in: Orizont, nr. 5, 2019, p. 18.

# # #

29.3. 2019

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 26.03.2019 zu:

Florian Kührer-Wielach (Hg.), Michaela Nowotnick (Hg.): Aus den Giftschränken des Kommunismus. Methodische Fragen zum Umgang mit Überwachungsakten in Zentral- und Südosteuropa

Rezensionsnotiz aus der Frankfurter Allgemeinen Zeitung, in: Perlentaucher, 26.03.2019





+ + + Weitere Infos zu Neuerscheinungen - hier und teilweise auch hier + + + 

***


16.4. 2019

Aktualisiert - actualizat

Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3



Walter Schlandt, Geschäftsführer der Musikkammer, "Das Judentum und seine Ueberheblichkeit in der Musik", in: SodT, 70. (25.) Jg., 29. April 1943, S. 5

"Die zersetzenden Einflüsse, die aber von diesen Kräften ausgingen, sind auch bis zum heutigen Tag noch nicht unschädlich gemacht worden und erfordern unsere ganze Abwehr. (...) Die Entartungserscheinungen, die uns auf dem Gebiet der bildenden Kunst mit Negerfratzen anblicken und in der Musik die reinen Klänge einer edelnden Kunst in Geräuschmusik verwandelt haben, sind nicht nur als Auswüchse zu betrachten, sondern geben die Grundhaltung an, die
wir der Kunst gegenüber eingenommen haben."

***

5. 4. 2019

die tageszeitung (taz), 5. 4. 2019, S. 10


3. 4. 2019

Schändung des jüdischen Friedhofs in Huşi / PROFANAREA CIMITIRULUI EVREIESC DIN HUŞI

Wie mehrere rumänische Medien übereinstimmend und mit großer Verspätung melden, wurde Mitte März in der Kleinstadt Huşi ein jüdischer Friedhof verwüstet. Unbekannte hatten dabei zahlreiche Grabsteine umgestoßen und Gräber beschädigt.
In den letzten Jahren kam es immer wieder zu ähnlichen antisemitischen Vorfällen, die von den zuständigen Behörden nicht immer aufgeklärt wurden. Erst im vergangenen Jahr ereignete sich in Sighet, der Geburtsstadt von Elie Wiesel, ein schwerwiegender Zwischenfall. Ein Rechtsextremist hatte damals das Geburtshaus des Friedensnobelpreisträgers Wiesel mit antijüdischen Inschriften beschmiert. Der Täter wurde gefasst.
In einer Pressemitteilung bekundete der Vorsitzende der jüdischen Gemeinden aus Rumänien seine Bestürzung angesichts dieses Vorfalls. Er hoffe, heißt es in dem Kommuniqué, dass die zuständigen Behörden die Schuldigen identifizieren und der Justiz übergeben werden.

Weitere Informationen über ähnliche rechtsextremistische Vorfälle in den drei Jahrzehnten seit dem Regimewechsel in: Eine Chronologie 1990-2019.

PS. Ebenfalls heute wurde bekannt, dass die rumänische Keksfabrik rostar.ro auf Facebook Werbung mit Hitlerbildern machte. Nachdem der Vorfall eine Kommentarlawine in den sozialen Medien ausgelöst hatte, wurden die Einträge gelöscht.




***

1.4. 2019

Dieter Schlesak (1934-2019)

Der aus Rumänien stammende Schriftsteller Dieter Schlesak (geb. 1934 in Schässburg) ist am 29. März gestorben. Der Verfasser des Buches, „Capesius, der Auschwitzapotheker” (2006) war ein langjähriger Mitarbeiter der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik. Er lebte seit 1969 im Exil in Italien und Deutschland. Sein Werk umfasst zahlreiche Gedichtbände, Romane, Erzählungen und Essays.

Scriitorul german, originar din România, Dieter Schlesak (n. 1934 la Sighişoara) a murit pe data de 29 martie. Autorul volumului „Capesius, farmacistul de la Auschwitz” a trăit, din 1969, în exil în Italia şi Germania. Schlesak a fost un important mediator cultural româno-german şi mulţi ani un colaborator al revistei Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik.






Nachruf / necrolog: Pop Verlag, Ludwigsburg
FB, 1.4. 2019

#

William Totok: „In memoriam Dieter Schlesak. Scriitorul originar din România, exilat în Italia şi Germania, a murit la vîrsta de 84 de ani”, RFE, 3.4. 2019

#

Un articol difuzat parţial de Radio Europa Liberă (27 martie 2006)  şi publicat integral în ziarul Ziua  (30 martie 2006) sub titlul: Arbitraj eseistic

ZIUA - CULTURA - Joi, 30 martie 2006

Arbitraj eseistic

In librăriile germane - două cărţi noi de Dieter Schlesak, scriitor originar din România

Dieter Schlesak nu este doar poet, traducător şi prozator prolific, ci şi eseist. În ultimii ani, el a publicat numeroase studii literare şi articole în presă, în reviste şi ziare diverse. Într-un amplu volum apărut acum la Editura IKGS din München sub titlul „Zeugen an der Grenze unserer Vorstellung” („Martori la marginea imaginaţiei noastre”, 2005), Schlesak prezintă cititorilor o selecţie reprezentativă de „studii, eseuri şi portrete”. Aşa cum arată autorul în prefaţa volumului, în centrul acestor texte se află biografii exemplare pentru secolul trecut, considerat „unul din cele mai sângeroase din istoria omenirii”. Schlesak, născut în anul 1934 la Sighişoara, ştie despre ce vorbeşte când face astfel de afirmaţii. El însuşi a cunoscut dictatura comunistă, părăsind România în anul 1969. De atunci, Schlesak are un dublu domiciliu, unul in Germania, altul în Italia.

Schlesak a dat dovadă de un interes constant în ceea ce priveşte situaţia din ţară. În perioada comunismului, a sprijinit scriitorii persecutaţi, scriind despre politica culturală a regimului, despre înregimentarea ideologică a literaturii, despre naţionalismul ceauşist, cenzură, represiune sau cultul personalităţii. După 1989 a contribuit activ la impunerea unor personalităţi culturale româneşti prea puţin cunoscute în Germania, scriind ample studii sau portrete literare. Dacă în textele mai vechi asprimea verdictelor este dictată de împrejurările istorice imediate, în cele de dată mai recentă se poate observa o uşoară diminuare a spiritului critic în favoarea unui soi de arbitraj între tabere, personalităţi şi perspective de interpretare. În consecinţă, această modificare vizibila a tonului de abordare nu este un rezultat al pierderii poftei de a polemiza, ci mai degrabă reflexul intenţiilor lui Schlesak de a netezi valurile unor controverse iscate în jurul unor personalităţi. Un loc de frunte in acest demers, un adevarat slalom avocăţesc, îl ocupă, pe de o parte, Emil Cioran sau Constantin Noica, pe de altă parte, Alfred Margul-Sperber sau Norman Manea.

Margul-Sperber, care a trăit intre anii 1898 şi 1967, a fost un scriitor bucovinean, prieten cu poetul Paul Celan. În perioada stalinismului, s-a transformat într-o cutie de rezonanţă a proletcultismului şi realismului socialist. În rândurile susţinătorilor lui Margul-Sperber, între care se numără şi Schlesak, aceste deraieri literare ar trebui privite cu îngăduinţă, acordându-se valorii estetice a întregii opere atenţia cuvenita. În ciuda acestei pledoarii nelipsite de o unilateralitate, totuşi, subiectivă, dilemele legate de Margul-Sperber, care şi-a rescris opera poetică în conformitate cu doctrina realismului socialist, nu pot fi chiar atât de uşor risipite. Generaţii întregi de elevi au fost terorizate cu odele lui Margul-Sperber închinate lui Stalin şi Gheorghiu-Dej sau cu plecăciunile sale lirice în faţa Partidului Muncitoresc Român şi a Republicii Populare Române care trebuiau învăţate pe de rost.

În ceea ce priveşte militantismul legionar al lui Cioran, Dieter Schlesak împărtăşeşte opinia că acesta s-ar fi debarasat credibil de greşelile de tinereţe. Autorul îşi sprijină teza, între altele, pe citate din scrisorile trimise către Aurel Cioran, fratele lui Emil, sau pe precizarea din ediţia de după 1990 a volumului „Schimbarea la faţă a României”, apărută la Humanitas, în care Cioran îşi exprima regretul de a fi scris „aceste divagaţii” la 24 de ani, cerând „suprimarea” câtorva „pagini pretenţioase şi stupide”. Asemenea altor simpatizanţi ai lui Cioran, Schlesak evită să facă vreo trimitire la acele pasaje din scrisori în care autorul „Cărţii amăgirilor” îl califică pe Gobineau drept un mare profet. Iată numai un singur citat dintr-o scrisoare datată 5 ianuarie 1976: „De-altfel, în jurul meu nu văd decât parinţi degeneraţi şi copii pe cale de a deveni asemenea. Albii mai ales sunt terminaţi. Aici, Africa e din ce în ce mai prezentă. În cincizeci de ani, Europa Occidentală va fi o anexă a ei. Acum mai mult ca niciodată trebuie să ne aducem aminte de Gobineau, poate cel mai mare profet al ultimului secol, a cărui doctrină au compromis-o imbecilii ăştia de nemţi”. Într-un interviu din 1979, reprodus anul trecut în revista israeliana „Minimum” (nr. 220-221/ 2005), revine cu aceeaşi intensitate nedisimulată obsesia declinului şi a „invaziei barbare” (care este şi motorul teoretic în scrierea despre inegalitatea raselor a părintelui rasismului modern, Gobineau): „În momentul acesta îmi pun din nou problema catastrofei. Nu ştiu sub ce formă se va manifesta, dar eu unul sunt convins că ea, catastrofa finală, este inevitabilă. Şi cred de asemenea că, în această perioadă în care trăim, prabuşirea lumii civilizate va fi foarte rapidă. Pentru că popoarele supercivilizate sunt pierdute, aşa cred eu. Trebuie să spun că am studiat mult sfârşitul imperiului roman. Astăzi, toată lumea vorbeşte de asta. Pentru că este evident există simetrii enorme. De altfel, barbaria astăzi se manifestă în alt chip. Nu mai există invazii barbare. Fiindcă barbarii se infiltrează în rândurile noastre. Deja, Parisul este ocupat, în mare parte, de barbari. Avem de-a face cu o infiltrare care constituie o altă formă de invazie. Dar cu urmări identice. E un proces care va avea consecinţe foarte grave, n-avem ce discuta în această privinţa. Urcaţi-vă în metrou la ora zece seara, în directia Clignancourt, mai ales vineri sau sâmbătă. Veţi descoperi o altă umanitate; care nu are nimic de a face cu Franţa. Această populaţie (arabă) ocupă terenul, se insinuează peste tot şi curând se va manifesta ca atare. Procesul a început deja. Acum asistăm la manifestarea acestor tipi... străini. Există patru milioane, care vin de pe toate continentele”.

Unul dintre cele mai incitante texte din volumul lui Schlesak este convorbirea purtata cu Victor Capesius, fost farmacist la Auschwitz. Capesius, originar din Sighişoara, condamnat apoi în Germania pentru crime de război, reprezintă prototipul omului care nu este capabil să-şi dea seama de greşelile săvârşite. Textul despre Capesius contribuie la demitizarea legendei potrivit căreia întreaga minoritate germană din România ar fi fost doar o victimă pasivă a istoriei.

Din punct de vedere tematic, postfaţa la „Elf Elegien” („11 elegii”) a lui Nichita Stănescu, apărută în traducerea lui Schlesak la Editura Pop din Ludwigsburg (2005), s-ar fi potrivit foarte bine cu textele din volumul „Martori la marginea imaginaţiei noastre”. Schlesak îl considera pe Stănescu drept un reprezentant tipic a ceea ce el numeşte „metapoezia vremurilor roşii” (acesta este titlul postfeţei: „Metapoesie der roten Zeit”). Cu alte cuvinte, un poet care ar fi reuşit să creeze un limbaj poetic original, datorită vitregiilor acelor vremuri întunecate. Nu întâmplător, Schlesak îl compară pe Stănescu cu Paul Celan, depistând în opera celor doi mai mult decât simple afinităţi poetice.
William TOTOK, Berlin


#

Zielperson "Sur" (Schlesak) observiert von der Securitate am 30. Dezember 1973 in Bukarest 

Filat de Securitate, obiectivul "Sur" (Schlesak), 30 decembrie 1973 


ACNSAS,  I 257358, vol. 3, f. 24.
#

William Totok: „Dieter Schlesak despre farmacistul de la Auschwitz“ 

(versiunea audio scurtă, difuzată de Radio Europa liberă, RFE, 11.12. 2006) 



Dieter Schlesak despre farmacistul de la Auschwitz

William Totok

Despre Auschwitz s-au scris nenumărate cărţi. Memorii, însemnări, jurnale, romane, povestiri şi analize. Astfel, Auschwitz-ul a devenit un sinonim pentru acea crimă singulară comisă de nazişti împotriva unor oameni consideraţi inferiori din punct de vedere rasial. Distrugerea fizică a evreilor şi romilor, a persoanelor cu handicap şi a homosexualilor a fost consecinţa logică a ideologiei naţional-socialiste. În lagărele de concentrare punerea în practică a ideologiei de stat a însemnat uciderea a mii şi mii de victime prin gazare şi împuşcare.
Pentru scriitorul Dieter Schlesak, care astăzi locuieşte în Italia, după ce în anul 1969 a părăsit România comunistă, singularitatea criminală a Auschwitzului mai are o dimensiune istorică specială. Specială, fiindcă printre cei care la Auschwitz au săvârşit crimele împotriva umanităţii s-au aflat şi făptaşi originari din România. Unul dintre aceştia a fost farmacistul ardelean, Victor Capesius din Sighişoara.
Într-o nouă carte pe care a publicat-o recent la editura Dietz din Bonn sub titlul „Capesius, der Auschwitzapotheker“ („Capesius, farmacistul din Auschwitz“), Schlesak încearcă să găsească un răspuns la întrebarea obsedantă, cum de au putut să participe oameni la uciderea altor oameni fără să aibă vreodată remuşcări. Schlesak l-a întâlnit pe farmacistul Capesius în anii 1970, pentru a-l intervieva. În cursul convorbirilor înregistrate, torţionarul afişează masca omului blând şi cinstit care doar a executat ordinele superiorilor. Schlesak nu poate constata nici măcar un gest de remuşcare. Capesius nu neagă faptul că la Auschwitz ar fi fost ucişi oameni prin gazare şi apoi încineraţi, dar refuză să-şi asume orice culpă. Asta în pofida faptului că în cursul procesului intentat torţionarilor din batalioanele de elită SS, la Frankfurt în anii 1960, martorii au relatat altceva. Ei au afirmat că şi Capesius a participat direct la selectarea deţinuţilor asemenea altor persoane din corpul administrativ al lagărului de concentrare de la Auschwitz. Unii dintre aceşti martori din Transilvania l-au cunoscut pe Capesius de pe vremea când fusese farmacist la Sighişoara. Faptul că aceşti supravieţuitori au primit o viză de ieşire din România, pentru a participa la proces, a fost, în opinia lui Capesius, o dovadă pentru existenţa unei conspiraţii comuniste - adică o încercare de a-l compromite.
Pentru a ilustra ororile Auschwitzului, Schlesak foloseşte tehnica montajului. Din când în când, autorul întrerupe fragmentele citate din memorii, documente de arhivă, interviuri şi depoziţiile martorilor din timpului procesului cu explicaţii şi comentarii. Astfel el oferă cititorilor o imagine detaliată a cotidianului groazei din acest infern inimaginabil, unde ofiţerul-farmacist SS, Capesius, a activat din toamna anului 1943 până la evacuarea lagărului morţii. Tribunalul din Frankfurt l-a găsit vinovat şi l-a condamnat pe Capesius pentru complicitate la crimă la 9 ani închisoare. În 1947 Capesius a mai fost condamnat în contumacie de către un tribunal din Cluj. A scăpat de pedeapsa capitală, pronunţată la Cluj. A scăpat şi de denazificare, reuşind să deschidă o farmacie la Göppingen, în Germania federală. Probabil, aşa sugerează Schlesak, el şi—a însuşit aurul victimelor de la Auschwitz pe care l-a folosit pentru a-şi clădi o existenţă postbelică prosperă. Familia sa, care după război a trăit în România, obţine, în cele din urmă, paşapoartele de emigrare, dar va continua să fie despărţită de Capesius pe timpul detenţiei pe care trebuia s-o execute în urma condamnării de către tribunalul din Frankfurt pe Main. Victor Capesius a murit în libertate, în anul 1985.

Dieter Schlesak: Capesius, der Auschwitzapotheker, (Capesius, farmacistul din Auschwitz), Verlag J. H. W. Dietz Nachf., Bonn, 2006, 352 p. 



***



29.3. 2019
Diffamierungskampagne des Demokratischen Forums der Deutschen in Rumänien, ADZ, 29.3. 2019, S. 3




***


21.3. 2019

Între propagandă şi cultură.Istoria Institutului Român din Berlin, 1940-1945, RFE, 20. 3. 2019


***

16.4. 2019

Aktualisiert - actualizat

Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3



Walter Schlandt, Geschäftsführer der Musikkammer, "Das Judentum und seine Ueberheblichkeit in der Musik", in: SodT, 70. (25.) Jg., 29. April 1943, S. 5

"Die zersetzenden Einflüsse, die aber von diesen Kräften ausgingen, sind auch bis zum heutigen Tag noch nicht unschädlich gemacht worden und erfordern unsere ganze Abwehr. (...) Die Entartungserscheinungen, die uns auf dem Gebiet der bildenden Kunst mit Negerfratzen anblicken und in der Musik die reinen Klänge einer edelnden Kunst in Geräuschmusik verwandelt haben, sind nicht nur als Auswüchse zu betrachten, sondern geben die Grundhaltung an, die
wir der Kunst gegenüber eingenommen haben."

#

Enteignung der Juden im Banat - Jecmănirea evreilor din Banat 

#

7.2. 2019


Arisierungen (Rumänisierungen) im Banat - Românizarea în Banat - 1940-1941 

+ ein Profiteur - + un profitor: Duiliu Sfinţescu


#

1936: Änderung zwangsmagyarisierter Namen / schimbarea numelor maghiarizate
1941: Regermanisierung / regermanizarea iniţiată de către activişti ai Grupului Etnic German din România

Aktualisiert - actualizat

Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4

#

3. 3. 2019


Despre Gazeta antirevizionistă - über die Wochenschrift Gazeta antirevizionistă

⁽¹⁾ Gazeta antirevizionistă care, începînd cu data de 9 septembrie 1934 a apărut la Arad sub direcţia lui Isaia Tolan ........

[1932-1934-1936. Minderheitenfeindliche Hetze ...]

[1932-1934-1936. Propagandă anti-minoritară...]

Beispiele für die großrumänische Obsession, die Bezeichnungen der Ortsnamen in den Sprachen der nationalen Minderheiten zu verbieten (Dokumente aus den Securitatebeständen 1982).
Exemple privind obsesia autorităţilor române de a interzice folosirea toponimelor în limbile minorităţilor naţionale (documente din arhivele Securităţii, din 1982). 
[22. April 1982. Der Chef der Bukarester Securitate, Oberst Gheorghe Dănescu beanstandet die Nichtrespektierung der Anweisungen, wonach die Ortsbezeichnungen in den Publikationen der nationalen Minderheiten nicht in ihrer rumänischen Form geschrieben werden.....]

[22 aprilie 1982. Colonelul Gheorghe Dănescu, şeful Securităţii din Bucureşti, atrage atenţia asupar nerespectării dispoziţiilor care prevăd ca „numele municipiilor, oraşelor, comunelor, satelor, ale celorlalte diviziuni administrative, se scriu în forma lor oficială, în limba română, cu respectarea regulilor gramaticale ale acesteia”....]


#


[1939. Umbenennung der traditionellen Ortsbezeichnung Temeswar in die völkische: Temeschburg]



[1939. Schimbarea denumirii germane tradiţionale a toponimului Temeswar în cel cu rezonanţă poporală – völkisch, Temeschburg]




[8. März 1939. Über die Rumänisierung der Ortsbezeichnungen]
[8 martie 1939. Despre românizarea toponimelor]



#


4.2. 2019


Biografie, Tätigkeit, Entnazifizierungsverfahren / Biografie, activitate, denazificare

Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971)

Nach den Kurzbiografien von Erwin Neustädter (1897-1992), Bernhard Capesius (1889-1981), Karl von Möller (1886-1943), Johann (Hans) Wolf (1905-1982), Annie Schmidt-Endres (1903-1977), Bruno Kremling (1889-1962), Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954), Rudolf Hollinger (1910-1997) -  die Biografie des Naziromanisten, Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971), 1929 Korrespondierendes Mitglied der Rumänischen Akademie, 1939 ausgezeichnet von Hitler, 1941 Ehrenmitglied der Rumänischen Schriftstellergesellschaft,von 1940 bis 1944 Direktor des Deutschen Wissenschaftlichen Instituts in Bukarest, „Schutzengel” der faschistischen rumänischen Exilregierung aus Wien unter Horia Sima („Profesorul Ernst Gamillscheg a fost îngerul păzitor al guvernului de la Viena” - Horia Sima), nach 1946 Hochschullehrer an der Universität in Tübingen. Verfasser mehrerer völkisch angehauchter Schriften, Verfechter der rumänischen Kontinuitätstheorie, im August 1963 Teilnahme an Vorlesungen im kommunistischen Rumänien als offizieller Gast der Sommerschule in Sinaia.

După biografiile lui Erwin Neustädter (1897-1992), Bernhard Capesius (1889-1981), Karl von Möller (1886-1943), Johann (Hans) Wolf (1905-1982), Annie Schmidt-Endres (1903-1977), Bruno Kremling (1889-1962), Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954), Rudolf Hollinger (1910-1997) – biografia romanistului nazist Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971), 1929 membru corespondent al Academiei Române, decorat în 1939 de către Hitler, membru de onoare al Societăţii Scriitorilor Români în 1941; între anii 1940-1944 director al Institutului German pentru Ştiinţă din Bucureşti, „îngerul păzitor al guvernului de la Viena” condus de liderul legionar Horia Sima, după 1946 profesor universitar la Tübingen. Autorul mai multor scrieri cu tentă „poporală” (echivalentul pentru „völkisch” - în traducerea lui Dumitru Stăniloae), susţinător al teoriei continuităţii, în august 1963 invitat oficial al României comuniste la şcoala de vară de la Sinaia.

1942. Gamillscheg ausgezeichnet mit dem Orden Krone Rumäniens im Range eines Großoffiziers / Gamillscheg distins cu Coroana României

1949: Persilschein für Gamillscheg nach einem oberflächlichen Entnazifierungsverfahren, das von den französischen Militärbehörden nicht beanstandet wurde.

1949: După război, în cursul acţiunii de denazificare, activitatea lui Ernst Gamillscheg a fost cercetată. S-a ajuns la concluzia – ca şi în cazul altor nazişti – că nu este culpabil.

Cf.  Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3


#

5.2. 2019

MIRON CRISTEA (1868-1939) omagiat post-mortem

https://www.facebook.com/prefecturacaras/photos/pcb.2323480271263782/2323477184597424/?type=3&theaterDupă ce, în 2010, Banca Naţională a României a emis o monedă cu efigia controversatului patriarh antisemit, Miron Cristea, iar apoi, în 2016, altă monedă cu foşti guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu, iată că Miron Cristea a fost distins luni, 4.2. 2019, la Reşiţa, cu titlul de cetăţean de onoare post-mortem al judeţului Caraş-Severin. (Despre omagierea fostului legionar, Mihai Manoilescu, detalii în Halbjahresschrift - hjs-online, 2016.)





MIRON CRISTEA (1868-1939) postum geehrt 

Der frühere antisemitische Ministerpräsident und Patriarch der rumänisch-orthodoxen Kirche Miron Cristea (1868-1939) wurde postum am 4. Februar in Reschitz mit der Ehrenbürgerwürde des Kreises Caraş-Severin ausgezeichnet. Bereits 2010 hatte die Nationalbank eine Münze zu Ehren Cristeas geprägt und 2018 hatte die Post eine Briefmarke mit dem Konterfei des umstrittenenen Politikers und Klerikers herausgebracht.




Würdigung des 1939 verstorbenen Patriarchen in der rumäniendeutschen Presse 

BDZ, 8. März 1939, S. 1
AZ, 10. März 1939, S. 1

Miron Cristea - Topliţa (Foto: Christof Kaiser)



#

25.1. 2019

Reabilitarea unui criminal de război: Gheorghe Alexianu, fostul guvernator al Transnistriei, provincie administrată de România sub conducerea dictatorului fascist Ion Antonescu.

Rehabilitierung des rumänischen Kriegsvebrechers Gheorghe Alexianu, dem Gouverneur von Transnistrien. Diese Provinz stand während der faschistischen Antonescu-Diktatur unter rumänischer Verwaltung. Hier wurden Juden, Roma und Angehörige religiöser Minderheiten deportiert. Über 300.000 Juden und mindestens 12.000 Roma wurden hier ermordet. Alexianu wurde 1946 als Kriegsverbrecher zum Tode verurteilt und hingerichtet.

Einzelheiten hier / Detalii aici

Ähnliche Nachrichten - Ştiri similare
Hier                                   Aici 



***


27.2. 2019

Nationalistische und fremdenfeindliche Vorstellungen auf dem Vormarsch in Rumänien

Laut der jüngsten IRES-Umfrage vertreten 48 % der Bevölkerung die Meinung, dass der Nationalismus eine notwenige Bewegung für Rumänien sei. 50 % haben kein Vertrauen in Ausländer, die Rumänien kritisieren. 35,5 % sind der Meinung, George Soros habe Rumänien geschadet.

"Un sondaj care arată că românii ar fi gata pentru o mișcare naționalist-extremistă" (Sabina Fati, RFE, 26.2. 2018)

Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de 48 la sută dintre români, 50 % nu au încredere în străinii care critică România, iar 35,5% îl consideră pe George Soros drept un personaj care a făcut rău României.


Quelle /sursă: Sondaj IRES (26.11.-10.12. 2018)

***


13.2. 2019


FB, 13.2. 2013

William Totok

Am citit cu surprindere articolul semnat de Raluca Nicoleta Spiridon, intitulat: „Jurnalul de sertar al Anei Novac sau imposibila afirmare a memoriei”, apărut în Caietele CNSAS, nr. 2 (20) / 2017, si am constatat că trece sub tăcere o serie de aspecte din viaţa autoarei. Deja în 2012 am scris despre Novac, atrăgînd atenţia asupra unor contradicţii biografice. De aceea, am încheiat articolul meu, difuzat de RFI (14. 8. 2012), cu următoarea propoziţie: „Din documentele administrate de CNSAS rezultă, însă, limpede că autoarea s-a născut pe data de 21 iunie 1924 la Dej şi nu în anul 1929.” Am precizat asta în articol, dar şi într-un studiu, apărut în revista Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, anul 25, nr. 1-2, 2013 (care se află în biblioteca CNSAS), fiindcă există o contradicţie între anul naşterii 1924 şi cel care se poate deduce din titlul versiunii franceze a lucrării memorialistice: „J'avais 14 ans à Auschwitz”, 1929. 
Raluca Nicoleta Spiridon nu explică de ce au fost eliminate anumite pasaje din documentele citate. Inclusiv din scrisoarea scrisă în limba germană a lui Paul Schuster, tradusă în limba română. Mai mult decît bizar este faptul că la identitatea lui „Karl Fischer” nu se face nicio trimitere, protejînd astfel pe una dintre fostele personalităţi din conducerea Uniunii Scriitorilor? Nu aflăm nici numele întreg al ofiţerului de legătură al lui „Vasiliu”, maiorul, Sorin I. (I=Iulian). 
Iată documentul în facsimil: aici şi aici.




***


28.1. 2019

Aktualisiert - actualizat

Securitate vs. Securitate

Aus dem Inhalt - din conţinut:

  • Die Kommunistische Partei Jugoslawiens in der Gewalt von Mördern und Spionen / Partidul Comunist din Iugoslavia în mâiinile unor asasini şi spioni
  • Banda de asasini şi spioni Tito-Rajk-Kostov / Bande von Mördern und Spionen Tito-Rajk-Kostov
  • Personalbogen des Securitateleutnants Dobrivoi Stanoiev / Fişa personală a locotenentului de Securitate, Dobrivoi Stanoiev
  • Auszug aus einer Erklärung von Vidosa Nedici, rumänienserbische Mitarbeiterin der Securitate, im Rang eines Leutnants / Fragment din declaraţia lui Vidosa Nedici, fost locotenent de Securitate   
  • Erklärung des als jugoslawischer Tito-Agent verhafteten ehemaligen Securitateoffiziers, Sava Bugarschi / Declaraţia fostului ofiţer de Securitate, Sava Bugarschi, arestat sub acuzaţia de spionaj pentru Iugoslavia lui Tito
  • Scânteia, anul 19, 3 / 4 / 5 august 1950
  • Erklärung des Legionärs Nicolae Ighişan / declaraţia legionarului Nicolae Ighişan
  • Antikommunistische Legenden aus dem Schwarzen Lexikon (2001) / legende anticomuniste din Lexiconul negru (2001)
  • In der „Scânteia” erscheinen die Namen der 12 Angeklagten im Prozess gegen die Vaterlandsverräter und Spione im Dienste „der faschistischen Tito-Clique” / În „Scânteia” apar numele celor 12 acuzaţi de înaltă trădare şi spionaj „în favoarea clicii fasciste a lui Tito”
  • Befragung der Beschuldigten Vidosa Nedici durch den Vorsitzenden Militärtribunals / Interogarea acuzatei Vidosa Nedici de către preşedintele Tribunalului militar
  • Urteil / Sentinţa, în: Scânteia, 19, nr. 1806, 8 august 1950, p. 1
  • Todesstrafe für Vidoşa Nedici in lebenslange Zwangsabeit umgewandelt / Comutarea pedepsei la moarte a Vidoşei Nedici la muncă silnică pe viaţă
  • Auszug aus dem pseudo-memorialistischen Buch von Neagu Cosma, Die Kuppel. Die Securitate von innen gesehen (1994) / Fragment din cartea pseudo-memorialistică a lui Neagu Cosma, Cupola. Securitatea văzută din interior. Pagini de memorii, din 1994


***


16.1. 2019


Despre dreapta radicală germană şi rolul unor activişti, originari din România, RFE, 16.1. 2019

Congresul AfD: „Uniunea Europeană să piară!”, RFI, 14.1. 2019

Între candidaţii pentru viitorul Parlament European se află şi Hans-Thomas Tillschneider, originar din România. Tillschneider reprezintă aripa dură a partidului. În 2014, a înfiinţat aşa-numita „Platformă Patriotică”, desfiinţată anul trecut în septembrie, după ce intrase în vizorul serviciului de informaţii interne.
***

die tageszeitung (taz), 2.1. 2019

Kommentar EU-Ratspräsidentschaft
Dauerstreit in Bukarest
Mit Beginn des neuen Jahres hat Rumänien die EU-Ratspräsidentschaft übernommen – ein Land, das zutiefst zerstritten ist.

William Totok


***


A murit Edgar Hilsenrath
Edgar Hilsenrath ist tot
2.4. 1926, Leipzig - 30.12. 2018, Wittlich

News 2018, in: Halbjahresschrift-hjs-online, 1.1. 2019

***






=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK

  • ▼ 2016

  • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt

     
▼ 2015
·         (▼  Mai
* ▼  November
* ▼  Oktober

* ▼  September


    * ▼  August

          o Johann Lippet: Das Leben einer Akte
          o Der Fall „Bega“


* ▼  EU-Wahl 2009:

▼  27. März 2009Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)




Erstellt 1.1. 2019 - Aktualisiert 5. 8. 2019, 00:00 h



logo development