Sonntag, Januar 01, 2023

News 2023


30. 1. 2023

90 Jahre seit der Machtergreifung Hitlers
90 de ani de la preluarea puterii de către Hitler

Montage aus der zeitgenössischen Presse / Din presa vremii, montaj





Das Bürgertum von heute zieht den Schwanz ein.
[...] 
Jedenfalls ist die Hitlerei in die gewaltigsten Machtpositionen eingedrungen und sie muß, schon um ihren fanatischen Anhang nicht zu enttäuschen, so viel von ihrem Programm verwirklichen, als nach den gegebenen Kräfteverhältnissen nur immer möglich sein wird. 
[...] 
Soll das demokratische Bürgertum in vorsichtiger Abseitsstellung, in schlaffer Tatenlosigkeit dieser Entwicklung zusehen? Oder soll es nicht vielmehr aus den Fehlern der Vergangenheit lernen, aus den Fehlern, welche alle Demokraten ohne Unterschied der Klasse begangen haben und die dem Fascismus den Weg frei machten? Es war der falsch verstandene Klassenbegriff, es war die Klassenfiktion an Stelle des Klassenkampfes, durch welche die Demokratie entmachtet wurde.
[...] 
So ist der Fascismus hochgezüchtet worden durch den Kampf der Demokraten untereinander.
[...] 
Bürgerpflicht in Deutschland und Oesterreich ist: lautes Bekenntnis zur Demokratie! Lauter Protest gegen den autokratischen Einbruch, gleichviel unter welcher Couleur er sich vollzieht! Denn das Rad der Geschichte dreht sich heute rascher, als es zu Luegers Zeiten sich gedreht hat und der vorausdenkende Politiker sieht jetzt schon ganz klar, was nach Hitler kommt.

p.d., Reißt auf die Tore!, in: Wiener Allgemeine Zeitung, 54. Jg., Nr. 16401, 1. Februar 1933, S. 2


#

27. 1. 2023

Personaje istorice anti-democratice în spaţiul public timişorean, RFI, 27. 1. 2023 




Timişoara este anul acesta una dintre capitalele culturale  europene. Deşi capitala Banatului este percepută ca metropolă multicultural-liberală, în spaţiul public sînt tolerate străzi care poartă numele unor persoane care au făcut apologia naţionalismului, fascismului legionar sau rasismului anti-semit. În acelaşi timp, există şi un complex memorial cu o placă inscripţionată cu un text al unui scriitor legionar care prin opera sa a instigat la violenţă şi ură interetnică.


#

18. 1. 2023



FB, 18. 1. 23

William Totok


La Timişoara mai există şi strada Petre Ţuţea. 
Aici un citat despre cel omagiat în capitala culturală europeană. Primarul Dominic Fritz  încă nu s-a pronunţat în legătură cu mai multe străzi care poartă numele unor extremişti de dreapta. 

Marian Munteanu, care şi-a împodobit pereţii biroului său cu portretele lui Mihai Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Petre Ţuţea, niciodată nu şi-a ascuns simpatiile pentru organizaţia fascistă, afirmînd că omul pe care-l respecta cel mai mult şi de la care a învăţat mai mult decît în şcoli a fost legionarul Ţuţea.  
Pentru mulţi naţionalişti, Ţuţea a devenit, după 1990, exemplul viu al unui intelectual interbelic încăpăţînat şi îndărătnic, care a rezistat represiunilor din perioada stalinistă, fără să renunţe vreodată la concepţiile sale pe care le-a transmis şi altora. „Nu m-am schimbat deloc“ , declara el, după 1989, într-unul din multele sale interviuri pline de afirmaţii contradictorii şi aforisme radicale, apărute nu numai în publicaţiile administrate de cercuri extremiste, neo-legionare. 
Care erau concepţiile reale pe care le împărtăşea părintele spiritual al lui Marian Munteanu se desprinde din afirmaţiile sale publicate în mai multe culegeri de texte. Accentuînd latura clerical-ortodoxă a legionarismului, Ţuţea nega dimensiunea generică fascistă a gardismului. De aceea, el ţinea să facă o distincţie între gardişti şi toate celelalte mişcări extremiste de dreapta, accentuînd apodictic profetismul grupării fondate de Codreanu. „E adevărat că un român absolut trebuie să fie legionar,“  spunea el. 
Rădăcinile pentru atitudinea sa antidemocratică se regăsesc în tradiţiile interbelice cînd numeroşi, pe atunci tineri intelectuali, reprezentanţi ai generaţiei sale, au pus bazele ideologiei legionare, deformate religios-filozofic. „Am fost simpatizant al ei [al M.L. – n.n.], fiindcă mi-am dat seama că democraţia nu garantează suveranitatea, nici existenţa sigură a poporului român“  , a declarat Ţuţea, calificînd democraţia, într-o manieră eurosceptică anticipativă, drept un „cimitir istoric“.   „Eu nu sînt democrat”, explica el, „sînt demofil-iubitor de popor”. 
Într-un mixaj ciudat de interpretare istorică fatalistă şi idealizare a românismului, adepţii gardismului s-au sprijinit pe un românocentrism periculos, răspîndind despre sine că ar da dovadă de toleranţă naţională şi ar întruchipa ospitalitatea şi blîndeţea populară. Mulţi gardişti, probabil, mai şi credeau că reprezintă un popor ales de divinitate. În conştiinţa extremei drepte, graniţele demografice şi spaţiale ale României se aflau într-o mişcare contradictorie, iar în centrul lor străluceşte chipul românului absolut, dicta Ţuţea, zăcînd bolnav în pat, unui vizitator, în 1991.  
Ţuţea s-a baricadat, timp de o viaţă, în spatele unor clişee antieuropene şi etnocentriste, antiliberale şi anticomuniste, care-l determinau să vadă în Hitler şi în Mussolini nişte politicieni merituoşi care au „barat drumul comunismului”. „Păi, trebuie să-i recunosc [lui Hitler – n.n.] că, decît mocirla comunismului nu-i mai bine el? A fost o supapă de siguranţă a ordinei în Germania.”  În logica acestor opinii se înscrie şi calificarea Procesului de la Nürnberg ca un „abuz al învingătorilor lipsiţi de simţ moral”.  
Glorificarea unor dictaturi de dreapta şi aversiunea faţă de orice formă de manifestare a stîngii stîrnea o rezonanţă pozitivă într-o societate traumatizată de sistemul comunist. Atitudinea antioccidentală şi antidemocratică a lui Ţuţea este, parţial, şi un rezultat al acestei aversiuni, pe care a sintetizat-o în formule accesibile şi care, în continuare, se bucură de o mare popularitate, transformîndu-l într-un guru al dreptei anticomuniste. „Tragedia omului de azi e că americanii dictează”, glosa Ţuţea. „Franţa nu mai e mare putere, e mare putoare, Italia e sub-putoare, iar Anglia e perfidă şi pederastă.“  

Din: Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România, Polirom, Iasi, 2016, pp. 167-168.


***
 
16. 1. 2023

In Memoriam Tamás Gáspár Miklós (28.11.1948 – 15.01.2023)


Opozantul Tamás Gáspár Miklós în vizorul Securității, 23 ianuarie 1980

ACNSAS, I 234615, vol. 2,  f. 4 (fragment)


Eternul opozant. Un dizident de stânga, urmărit de Securitatea ceauşistă: Tamás Gáspár Miklós (1948 – 2023), RFE, 18. 1. 2023 


***

Neue Bücher - Cărţi noi 


7. 1. 2023

Alexandru Florian, Ana Bărbulescu (ed.): Elita culturală și discursul antisemit interbelic, Editura Polirom, Iași 2022

„O condiție prealabilă pentru o rememorare adecvată este citirea cu atenție a surselor – și, bineînțeles, utilizarea unei grile metodologice adecvate. Lucru pe care cei doi autori ai volumului îl fac, ghidați de teoria și filosofia polotică. Ambii autori se întreabă cum au gândit sau, mai precis, au descris Mircea Vulcănescu, Nicolae Iorga, Alexandru C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia «națiunea română», «poporul român», «statul român», dar și pe «unguri» și pe «evrei». Cum și-au imaginat apartenența și excluderea?” – Armin Heinen 

Din cuprins:

Mircea Vulcănescu, un caz controversat: intelectual public sau criminal de război?

Nicolae Iorga și evreii: despre cum balaurul a devenit frate și apoi din nou balaur

A.C. Cuza, evreii și lupta împotriva lui Satan

Octavian Goga: același sânge, același suflet și același dușman

Nae Ionescu: națiunea, Dumnezeu și evreii

Nichifor Crainic: neamul regal al acestui pământ și invazia paraziților

Vintilă Horia între fascism şi o posteritate cosmetizată

Radicalismul de dreapta, un curent cultural interbelic la final


***








=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
=================================
  • Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2 
  • Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură 2 
  • Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea 
  • News 2019 

    • ▼ 2018

  • 100 Jahre Rumänien – România 100
  • Kunst-Kultur – Artă-cultură 
  • Securitate vs. Securitate  
  • Die Schere - Foarfeca (III)   
  • News 2018 
  • Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4
  • Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3

    • ▼ 2017
    • ▼ 2016
    • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt
         ▼ 2015
    ·         (▼  Mai
    * ▼  November
    * ▼  Oktober

    * ▼  September


        * ▼  August

              o Der Fall „Bega“


    * ▼  EU-Wahl 2009:

    ▼  27. März 2009:  Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)





    Erstellt: 24. 12. 2022 - Aktualisiert: 30. 1. 2023, 12:45 h



    Eingestellt von
    Labels:
    Abonnieren Posts (Atom)