01.01.2020

News 2020






17.2. 2020


Neue Bücher - Cărţi noi


Andrei Ursu , Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor: Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989, Polirom, Iași 2019, 424 pp.
44.95 Lei,

ISBN: 978-973-46-8019-1

Prefață de Dennis Deletant

Ziua în care dictatura comunistă a fost înlăturată în România, 22 decembrie 1989, și cele care au urmat stîrnesc și astăzi controverse cu privire la ceea ce s-a întîmplat de fapt. O problemă rămasă încă fără răspuns și care alimentează disensiuni între susținătorii diferitelor teorii despre cele petrecute este identitatea teroriștilor care au deschis focul asupra civililor și a militarilor după fuga dictatorului. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson și Mădălin Hodor analizează rolul jucat de instituțiile de forță ale țării înainte și după căderea regimului comunist, reconstituind momentele-cheie pe baza unor mărturii ale celor care s-au aflat în mijlocul Revoluției și a unor documente de arhivă recent descoperite. Cu ajutorul acestora se aduc noi dovezi care, coroborate, susțin ideea că împușcarea revoluționarilor după 22 decembrie nu a fost „foc fratricid” cauzat de panica și haosul acelor zile, ci urmarea unui scenariu dintr-un plan pus la punct cu cîțiva ani înainte. La trei decenii după căderea comunismului, Trăgători și mistificatori aruncă o nouă lumină asupra acelor evenimente sîngeroase și face un pas important către aflarea adevăraților vinovați de rănirea și uciderea unor oameni în lupta pentru libertate a românilor.

Ein Buch, das mit den postkommunistischen Verschwörungstheorien aufräumt und mit der Legende der als Touristen getarnten sowjetischen Agenten, die im Dezember 1989 den Aufstand der Temeswarer gegen das Regime angezettelt haben sollen. Gleichzeitig wird auch der zählebige, von zahlreichen in- und ausländischen Publizisten und Pseudohistorikern vertretene  Mythos desavouiert, wonach der KGB einen von Iliescu und der Front zur Nationalen Rettung (FSN) organisierten Staatsstreich unterstützt haben soll. Ebenso die These von der Einmischung der von Budapest ausgebildeten, ungarischen Agenten. Die Verfasser des Buches entkräften auch die von ehemaligen Securitateoffizieren verbreiteten Theorien, wonach der Geheimdienst nicht an dem Gemetzel beteiligt war, dem zahlreiche Menschen zum Opfer fielen. Anhand zahlreicher Dokumente beweisen die Autoren, dass die Securitate nach dem Sturz Ceaușescus praktisch versucht hatte, eine Konterrevolution zu entfachen, um das Regime vor dem Untergang zu bewahren. 


Pressestimmen

Die spontane Revolution wurde in der Wahrnehmung zum zynischen Machtspiel, der Volksaufstand zum Staatsstreich umgedeutet. Die Front habe die Gewalt inszeniert, um sie dann zu stoppen und damit eine «revolutionäre Legitimation» zu erhalten. Eine solche aber hatte sie überhaupt nicht nötig – es handelt sich um eine retrospektive Unterstellung. Die Diskreditierung der Revolution passte hingegen gut zu den Bestrebungen der Securitate. Die Fokussierung auf die Gruppe um Iliescu lenkte die Aufmerksamkeit von den wahren Tätern ab. - Daniel Ursprung, Nach Ceaușescus Sturz brach das geplante Chaos aus – wie die Securitate es 1989 schaffte, ihre blutig inszenierte Konterrevolution zu vertuschen, in: Neue Zürcher Zeitung, 8. 2. 2020 



#


Emanuel Copilaș: Generația anului 2000. Cultură și subculturi ale tineretului în România socialistă. Studiu de caz: Timișoara, Tritonic, Bucureşti, 2019

Dimensiuni ale integrării tineretului timișorean în cultura socialistă
Cultura politică
Cultura artistică
Cultura timpului liber
Incursiuni în viața studențească - Studiu de caz: Universitatea de vest din Timișoara
Forme culturale alternative sau contestatare?


Timișoara iese totuși în evidență puternic în peisajul cultural de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 nu numai prin subculturile de tineret asupra cărora mă voi apleca în capitolul următor, ci și prin intermediul unui grup literar insolit, Aktionsgruppe Banat, format din tineri critici germani născuți, majoritatea, la începutul anilor 1950. Se remarcă, dintre acești, Richard Wagner, William Totok (avid ascultător de muzică rock – Totok: 2001, 131, 181) sau recenta câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller. Foarte interesant la acest grup este reluarea, pe baze socialiste noi și protestatare, a unui „angajament literar” cu un conținut semantic diferit de cel al proletcultismului din anii 1950, „poziție ce se concretiza în poezii politice neuzuale până atunci” (Totok: 1980). Într-o primă fază, această poziționare a înșelat vigilența autorităților. „Nuanța marxistă inconfundabilă a tinerei literaturi a germanilor din România a făcut ca aceasta să apară mai nevinovată în ochii cenzurii decât era în realitate” (Totok: 2001, 13 79). De asemenea, fiind născuți din părinți care simpatizaseră cu nazismul, membrii acestui grup literar erau susceptibili în general față de autoritate, fie ea a părinților sau a statului, argumentând că au astfel „obligația” de a critica neajunsurile sociale existente. Cu toate acestea, angajații Securității care au interceptat în scurt timp activitățile grupului nu au ezitat să-i prezinte pe membrii acestuia ca „hitleriști” care conspirau împotriva ordinii sociale existente (Fichter: 2011, 573; Totok: 2001, 14, 35). Teoretic, autoritățile încurajau exprimarea criticilor ca un prim pas pentru depășirea lor; dacă erau formulate în termeni marxiști, acestea deveneau cu atât mai dezarmante dar și potențial amenințătoare pentru un discurs hegemonic a cărui
dimensiune protocronistă și dacistă devenea din ce în ce mai pronunțată.
Așa cum s-a întâmplat în cazul altor state socialiste, cum ar fi Cehoslovacia sau Ungaria, dizidențele reale cresc în interiorul discursului dominant, traversat la rândul lui în permanență de tot felul de tensiuni semantice și de amenințarea a ceea ce psihanalistul francez Jacques Lacan numea „serii simbolice” alternative – sub forma unor marxisme critice care se sustrag reificării discursului dominant, din ce în ce mai conservator, în ciuda originilor sale subversive (Lacan: 2006).
Aktionsgruppe Banat ar fi putut genera o astfel de premisă intelectuală și politică în România dacă, probabil, grupul ar fi rămas împreună pentru o perioadă mai lungă de timp (s-a destrămat oficial în 1975) și, poate mai important, dacă membrii săi nu ar fi făcut parte dintr-o minoritate națională într-un stat în care naționalismul de factură comunistă, diferit fără doar și poate de alte variante ideologice de naționalism, dar totuși circumspect față de minoritățile pe care le-ar fi dorit omogenizate, în cele din urmă, prin mobilizare socială, urbanizare și industrializare mai degrabă decât prin campanii culturale, minoritățile având facilități deloc neglijabile în acest sens - în cadrul unul „popor muncitor unic” – acest naționalism nu ar fi devenit, începând cu 1971, o realitate aparent ireversibilă (vezi Copilaș: 2015). (pp. 130-131)


#

Emanuel Copilaș (coord.), Resurgența ideologiilor nedemocratice în România contemporană: volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani.
Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2020

Spectrul populismului. Un concept proteic și formele sale diverse

Naționalism și anticomunism în postcomunism. Diferențieri și intersectări discursive

Democrație, liberalism, totalitarism. O relație dialectică?

Dreapta și stânga. Mai relevante ca niciodată

Referendumul pentru redefinirea familiei. Implicații ideologice și consecințe politice

Minoritățile naționale. O perspectivă diacronică

În loc de concluzii

+ + + Weitere Infos zu Neuerscheinungen - hier und teilweise auch hier + + + 

***

14.2. 2020

 

 Aktualisiert - actualizat: 14.2. 2020

[21. März 1983. Struktur der Securitate, Haupt- und Unterabteilungen, Dienststellen]

[21 martie 1983. Structura Securităţii, direcţii centrale, servicii, indicative]

in: Securitate-Offiziere im OV „Muzicologul“

#

12.2. 2020




 - 13. Januar 1983: „VOICU” verfasst für die Securitate ein überaus boshaftes Porträt von Berwanger, in das er hinterlistige Denunziationen und ausfällige Bemerkungen einstreut und mit verleumderischen Aussagen vermischt / 13 ianuarie 1983. „VOICU” oferă Securităţii un portret al lui Berwanger, plin de aprecieri resentimentare, defăimătoare şi denunţătoare
„HANS ROTH”: Anmerkungen - adnotări

 Ergänzungen - Completări

14.2. 1986: Agent „Hans Roth” berichtet über den westdeutschen Botschafter in Bukarest, Hartmut Schulze-Boysen und über die Entscheidung Nikolaus Berwangers, nicht mehr nach Rumänien zurückzukehren / Agentul „Hans Roth” relatează despre ambasadorul vestgerman Hartmut Schulze-Boysen şi decizia lui Nikolaus Berwanger de a rămîne în R.F.G.


Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2 

#

2. 2. 2020

Aktualisiert - actualizat, 2. 2. 2020

Securitate-Tandem: "Voicu" - "Eva" (cf. Mania grandorii)

#

31.1. 2020

Liviu Antonesei Blog, 31.1. 2020 

Dorin Tudoran, Octombrie 1986 – Scrisoare către scriitorii germani din România / Dorin Tudoran, Oktober 1986 - Brief an die rumäniendeutschen Schriftsteller

Im Begleitschreiben der Securitate (Hauptabteilung 1, Bukarest) an die untegeordnete Temeswarer Dienststelle heißt es, man möge den Brief in den OV (DUI) einiger Personen auswerten, die unter folgenden Deknamen aufgezählt werden: „Cristina“ (d.i. Herta Müller), „Ziaristul“ (Richard Wagner), „Interpretul“ (William Totok) und „Luca“ (Johann Lippet).

În adresa Direcţiei 1, din Bucureşti, către Securitatea din Timişoara se spune că scrisoarea lui Dorin Tudoran să fie exploatată în Dosarele de Urmărire Informativă (DUI) ale următoarelor persoane, conspirate sub aceste nume: „Cristina“ (Herta Müller), „Ziaristul“ (Richard Wagner), „Interpretul“ (William Totok) şi „Luca“ (Johann Lippet).

#


31.1. 2020

[21. April 1976. Anweisung der Temeswarer Securitate an den zuständigen Offizier des Militärischen Abschirmdienstes – C.I. - in der Militäreinheit Vînju Mare, in der Balthasar Waitz und Richard Wagner ihren Wehrdienst ableisteten, diese zu überwachen]

[21 aprilie 1976. Securitatea din Timişoara cere CI-istului din U.M. Vînju Mare, unde Balthasar Waitz şi Richard Wagner şi-au satisfăcut serviciul militar, să-i supravegheze pe cei doi]


[1980. „Mayer“ angesetzt auf Balthasar Waitz]
[1980. Balthasar Waitz încadrat informativ de către „Mayer“]

Weiter hier - mai departe aici:  "Mayer". Dialoge, Halbjahresschrift - hjs-online

***

8.2. 2020

Aufnahmen vom Neonaziaufmarsch anlässlich des "Tages der Ehre" - als Budapest am 8.2. 2020 erneut zum Mekka der internationalen Rechtsextremistenszene wurde.


***


7.2. 2020

Rassismus in Rumänien. Wer ist rassistischer? Eine rumänische Gemeinde mobbt zwei Männer aus Sri Lanka. Dies provoziert auch nationalistische Tendenzen gegen die ungarische Minderheit, in: die tageszeitung (taz), 7.2 2020


#


5. 2. 2020

Politische Krise in Rumänien. Regierung gestürzt. Das Kabinett unter dem Liberalen Ludovic Orban wird mit einem Misstrauensvotum gestürzt. Das kommt Präsident Johannis entgegen. Er will Neuwahlen, in: die tageszeitung (taz-online), 5.2. 2020

#

3.2  2020




Weitere Infos über die Verherrlichung von Rechtsextremisten, Antisemiten und Kriegsverbrechern - in:

Alte informaţii privind elogierea unor extremişti de dreapta, antisemiţi şi criminali de război – în: 


***

21. 1. 2020

die tageszeitung (taz-online), 21.1. 2020

Rassismus in Rumänien
Gebärverbot für Roma
Der Vorschlag eines Bürgermeisters löst Zustimmung, aber auch Protestkundgebungen aus. Auf ihnen wird der Rücktritt des Stadtoberen gefordert.

(PS. 22.1. 2020: Der Bürgermeister wurde von der rumänischen Antidiskriminierungsbehörde, CNCD, zu einer Geldstrafe von 10.000 Lei verurteilt. )

#

FB, 21.1. 2020


#



Primarul anunţă că va contesta amenda de 10.000 de lei, primită miercuri, 22.1. 2010, din partea CNCD  pentru incitare la ură; Florea se prezintă ca victimă politică („ți se pune pumnul în gură în momentul în care spui un adevăr“) şi afirmă că nu şi-a imaginat „că va exista un dram de corectitudine în analiza demersului“ pe care l-a făcut. Vorbeşte apoi de „graba” cu care a primit această amendă, insinuînd „că nu se dorește rezolvarea problemei”. Concluzia pe care o răspîndeşte pe FB şi care este aplaudată de o întreagă armată de rasişti sună aşa: „De multe ori, în România, a spune un adevăr constituie un delict.”


***



17. 1. 2020

Alexandra Toader ist die Nachfolgerin von Radu Preda. Der Ernennungsbeschluss wurde am 16.1. 2010 im Amtsblatt veröffentlicht. Toader, geb. 1986, war Mitglied in der Leitung der Aufarbeitungsbehörde der Securitatevergangenheit (CNSAS). 

Alexandra Toader este succesoarea lui Radu Preda în funcţia de preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Decizia de numire, semnată de premierul Ludovic Orban, a fost publicată în Monitorul Oficial. Toader, născută în 1986, a fost membră a Colegiului CNSAS. Naţionalişti şi extremişti au atacat-o dur pentru că anul trecut, împreună cu Germina Nagâț şi Adrian Cioflâncă, s-a distanţat de poziția instituției faţă de părerile lui Mădălin Hodor și Mihai Demetriade legate de întîmplările din penitenciarul din Piteşti, în perioada 1949-51.
Radu Preda wurde als Direktor des Instituts für die Untersuchung der kommunistischen Verbrechen  und des Gedenkens an das Rumänische Exil (IICCMER) entlassen. Der vom Premierminister, Ludovic Orban (PNL) gefasste Beschluss wurde am 14. Januar 2020 im Amtsblatt veröffentlicht.
Preda wurde auf Vorschlag der Konrad-Adenauer-Stiftung von Premier Victor Ponta (damals PSD) 2014 zum Direktor ernannt. Sein fünfjähriges Mandat wurde 2019 ein zweites Mal von der Regierungschefin, Viorica Dăncilă (ebenfalls PSD) verlängert.
Bereits im September 2015 forderten fünf Mitglieder des wissenschaftlichen Beirats - Zoe Petre, Dennis Deletant, Cristian Pârvulescu, William Totok und Adrian Cioroianu - die Entlassung Predas. Aus Protest gegen die ultrarechten Aussagen Predas verließen sie den Beirat des Instituts.
Radu Preda - eliberat din funcţia de preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Ştire publicată de Agerpres, pe data de 14 ianuarie 2020, la ora 21:03, a fost preluată ulterior de mai multe publicatii şi a fost răspîndită apoi pe internet. 
***

15.1. 2020

Aktualisiert - actualizat: Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea


1981: Hromadka nimmt an den Mattersburger Gesprächen teil und präsentiert dort sein Referat, „Reschitz, eine Hochburg der Sozialdemokratie im europäischen Südosten” / Hromadka participă la un simpozion, la Mattersburg, Austria, unde are o intervenţie, prezentată sub titlul „Reşiţa, un bastion al social-democraţiei în sud-estul european” 

***


ADZ (BZ), 15.1. 2020, S.V
ADZ (BZ), 22.1. 2020, S. II, V




ADZ, 24.1. 2020, S. 7

William Totok: „2020 – un an al comemorărilor. 75 de ani de la deportările germanilor din România în U.R.S.S. şi de la terminarea celui de-al II-lea război mondial” (I), RFE, 1.1. 2020; (II), RFE, 8. 1. 2020; (III), RFE, 15.1. 2020; (IV) RFE, 22.1. 2020.



***
12. 1. 2020

Aktualisiert - actualizat

Kunst-Kultur – Artă-cultură

Anmerkungen - adnotări: Oscar Walter Cisek, Georg Maurer




1987: Die operative Lage im Problembereich „Kunst-Kultur” im Kreis Temesch / Situaţia operativă în domeniul „Artă-cultură” din judeţul Timiş

***



Ludwig Bäumer, Jahreswende 1916, in: Die Aktion, 7.Jg., Nr. 1-2, 6. Januar 1917, S. 2


=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU

  • ▼ 2016

  • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt
     
▼ 2015
·         (▼  Mai
* ▼  November
* ▼  Oktober

* ▼  September


    * ▼  August

          o Johann Lippet: Das Leben einer Akte
          o Der Fall „Bega“


* ▼  EU-Wahl 2009:

▼  27. März 2009: Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)




Erstellt 23. 12. 2019 - Aktualisiert ". 17. 2. 2020, 00:00 h





Eingestellt von
Abonnieren Posts (Atom)