Donnerstag, Dezember 21, 2023

Kunst-Kultur 8 - Artă-cultură 8



 

Kunst-Kultur 8 - Artă-cultură 8

Aus dem Inhalt dieser Seite – Din conţinutul acestei pagini


Robert Reiter (Franz Liebhard), geb. 6. Juni 1899 Temeswar – gest. 18. Dezember 1989 Temeswar

Robert Reiter (Franz Liebhard), n. 6 iunie 1899 Timişoara – d. 18 decembrie 1989 Timişoara

[8.-12. Mai 1921. Gründungskongress der Sozialistisch-Kommunistischen Partei Rumäniens, an dem auch Robert Reiter - alias Franz Liebhard - als Delegierter der Sozialistischen - sozialdemokratischen - Partei teilnahm]

[8-12 mai 1921. Congresul de fondare a Partidului Socialist-Comunist din România la care a participat şi Robert Reiter – alias Franz Liebhard – în calitate de delegat al Partidului Socialist – social-democrat] 

[1923. Robert Reiter: Trauerzug schlängelt zwischen den Sternen] 

[1925. Robert Reiter: Tabala-Lied] 

[9. September 1954. Robert Reiter: Autobiografie] 

[13 noiembrie 1959. „Vass Gheorghe” predă cpt. Alexandru Dobrescu o notă despre Teatrul German de Stat din Timişoara în care vorbeşte despre Robert Reiter, Johann Szekler, Josef Fuchs, Hans Keller, Otto Grassl, Gerda Roth, Hadamut Becher] Neu! Nou! 

[13. November 1959. „Vass Gheorghe” übergibt dem Securitatehauptmann Alexandru Dobrescu einen Bericht über mehrere Mitarbeiter des DSTT: Robert Reiter, Johann Szekler, Josef Fuchs, Hans Keller, Otto Grassl, Gerda Roth, Hadamut Becher] Neu! Nou! 


[11 august 1954. Franz Liebhard: Calea cea bună a Europei. Supratitlu: Ancheta „Scînteii“ împotriva „comunităţii defensive europene“, pentru un tratat european de securitate colectivă!] 


***

[8.-12. Mai 1921. Gründungskongress der Sozialistisch-Kommunistischen Partei Rumäniens, an dem auch Robert Reiter - alias Franz Liebhard - als Delegierter der Sozialistischen - sozialdemokratischen - Partei teilnahm]

[8-12 mai 1921. Congresul de fondare a Partidului Socialist-Comunist din România la care a participat şi Robert Reiter – alias Franz Liebhard – în calitate de delegat al Partidului Socialist – social-democrat] 

„Congresul general al Partidului Socialist din România, făurirea Partidului Comunist Român (al XVI-lea congres al mişcării muncitoreşti din România), 1921 (8-12 mai)”, în: Anale de Istorie, anul XXIX, nr. 2, 1983, pp. 48-50, aici: pp. 48-49


„Congresul general al Partidului Socialist din România, făurirea Partidului Comunist Român (al XVI-lea congres al mişcării muncitoreşti din România), 1921 (8-12 mai)”, în: Anale de Istorie, anul XXIX, nr. 2, 1983, pp. 48-50, aici: pp. 48-49

#

[1923. Robert Reiter: Trauerzug schlängelt zwischen den Sternen] 


Ma, 8. Jg., Heft 5, 1923. Nachgedruckt in, Robert Reiter: Abends ankern die Augen. Dichtungen,   Wieser Verlag, Klagenfurt-Salzburg 1989, S. 53



#

[1925. Robert Reiter: Tabala-Lied]



Tabala-Lied

Robert Reiter

taubenwolke du reines himmlisches tier
windebbe wiegt deinen korkleib und du schwimmst immerfort
gottes rettungsboot bist du lichterwildnis
und der sehnsuchtshonig der verliebten schmeichelt dir
einfach bist du wie das vogelfutter palmenfächer bist du
und nimmst unsere vergeudeten brüder in dein herz auf
auf der teerfläche der traurigkeit versiechen sie
und waschen abends dein gold im bette der lichtbäche
mit dir schwimmt die rehschar und die dahingeschiedene lehrerin
wasseradern und wurzeln schluchzen wer wird sie jetzt lieben
du schweigst wie die metallplatte und die schlafende sturmsäule
wir aber vergessen den untergang der osterinseln nicht
unsere kinder weinen auf einem stückchen rasen
das ist das schwefelfarbenc brausen der zeit und du entflammst
unruhig sind wir wie das quecksilber leuchte leuchte
unsere bienen führen wir mitten unter die heilkräuter

Ma, 10. Jg., Heft 2, 1925, o. S. Neuübersetzung aus dem Ungarischen in, Robert Reiter: Abends ankern die Augen. Dichtungen,   Wieser Verlag, Klagenfurt-Salzburg 1989, S. 56

#

[9. September 1954. Robert Reiter: Autobiografie] 

ACNSAS, R 0253888, ff. 18-37v, aici: f. 18



ACNSAS, R 0253888, ff. 18-31v, aici: f. 18

Recent mi s-a cerut din partea redacţeii „Scînteii” un articol. În acest articol, „Drumul bun al Europei”(*), împotriva „comunităţii defensive europene” şi pentru siguranţa colectivă a popoarelor continentului în sensul propunerilor sovietice a apărut în cadrul unei anchete ce a fost calificată într-o notă redacţională ca „emoţionant”.  
Ibidem, f. 31v 

(*)Robert Reiter (Franz Liebhard) se referă, de fapt, la acest text, intitulat: „Calea cea bună a Europei“. Supratitlu: Ancheta „Scînteii“ împotriva „comunităţii defensive europene“, pentru un tratat european de securitate colectivă!, din Scînteia, anul XXIII, Nr. 3048, 11 august 1954, p. 4, pe care îl reproducem mai jos. (Anmerkung - adnotare: W.T.)


[11 august 1954. Franz Liebhard: Calea cea bună a Europei. Supratitlu: Ancheta „Scînteii“ împotriva „comunităţii defensive europene“, pentru un tratat european de securitate colectivă!]

Calea cea bună a Europei 

Franz Liebhard

Scriitorul de naţionalitate germană din R.P.R.Frantz (sic!) Liebhardt (sic!) ne-a trimis următoarea scrisoare emoţionantă: 

In celebra piesă a lui Friedrich Schiller,— „Intrigă şi iubire“ — există o scenă zguduitoare: valetul ducelui se prezintă la lady Milford, aducîndu-i din partea acestuia o bijuterie de preţ, pe care ducele o cumpărase amantei sale pentru ducaţii primiţi în schimbul soldaţilor germani, vînduţi unei puteri străine. Negoţul cu soldaţi, cu carne de tun, este unul din cele mai abjecte capitole din istoria prinţilor germani. Părintele era rupt din sînul familiei, fiul - smuls din braţele mamei sale. Ei cădeau jertfă poftei nesăţioase a prinţilor, ei erau împinşi împotriva voinţei lor la subjugarea altor popoare. Tîrgula cesta groaznic cu soldaţi germani se repetă în noi condiţii istorice şi astăzi. 
Ceea ce urzesc astăzi Adenauer şi stăpînii săi, marii capitalişti şi militarişti, sub vestmîntul „comunităţii defensive europene“, nu este altceva decît negoţ cu oameni germani, negoţ cu sîngele poporului german. Cumpărătorul este de astădată imperialismul american, care vrea să supună dominaţiei sale lumea întreagă, şi căruia revanşarzii vest-germani sînt gata să-i furnizeze armata de şoc în schimbul unei părţi din pradă. Sunt aceleaşi ţeluri pentru care bancherii din Wall Street i-au adus la putere pe hitleriştii care, în cei 5 ani de război, au tîrît poporul german în pragul prăpastiei. Lozinca wilhelminiană „Drang nach Osten“ ca şi „noua ordine europeană“ a lui Hitler se prezintă astăzi sub masca ipocrită a „comunităţii defensive europene“ care, ca instrument al războiului, ameninţă popoarele libere ale continentului şi constituie pentru existenţa naţională a poporului german însuşi un pericol de moarte. 

In jurul „comunităţii defensive europene“ americano-adenaueriene se împart opiniile. Adepţii acestei comunităţi — e adevărat tot mai puţini la număr — se pronunţă pentru război şi distrugere; adversarii, în schimb, apără pacea şi construcţia, se pronunţă pentru o viaţă cu nemăsurate perspective de dezvoltare, pentru o nouă înflorire a întregii culturi europene. Calea care duce spre acest ţel, calea cea bună a Europei şi a popoarelor sale a fost indicată în propunerile sovietice pentru crearea unui tratat european de securitate colectivă. Ea asigură coexistenţa paşnică şi colaborarea popoarelor europene; ea asigură libertatea şi progresul lor, continuitatea culturii europene milenare sub toate aspectele sale naţionale. Poporului german, această cale îi deschide perspectiva unificării patriei sale scindate, asigurîndu-i, în întrecerea paşnică dintre popoare, poziţia pe care o merită în baza capacităţii sale de muncă, a talentului şi a valorilor nepieritoare ale culturii sale. 

Toţi aceia cărora aceste ţeluri nobile le sînt apropiate sînt astăzi militanţi neclintiţi împotriva „comunităţii defensive“ — instrument al războiului — şi pentru securitatea colectivă a popoarelor europene. 
Nu există ceva mai frumos în viaţă decît bucuria muncii creatoare, decît o carte pătrunsă de profund conţinut umanist, decît un cîntec care proslăveşte frumuseţea vieţii şi strălucirea dragostei. În numele acestei munci creatoare, al acestei cărţi, al acestui cîntec, nenumăratele milioane de oameni ai tuturor popoarelor Europei îşi strîng rîndurile împotriva dezlănţuirii barbariei cu care îi ameninţă aţîţătorii la război. In această grandioasă luptă a timpului nostru va triumfa adevărata Europă, Europa muncii, Europa culturii şi a păcii. 

Scînteia, anul XXIII, Nr. 3048, 11 august 1954, p. 4

Ancheta a fost anunţată pe prima pagină a ziarului:
„Ancheta ‚Scînteii’, împotriva „comunităţii defensive europene“, pentru un tratat european de securitate colectivă! M. Cosyns — C.D.E. ameninţă şi securitatea ţărilor occidentale; F. Liebhardt — Calea cea bună a Europei; G. Mladenatz — O contribuţie la intensificarea schimburilor între răsăritul şi apusul Europei; Al. Covaci — În problemele păcii — un singur, lagăr.” În autobiografia pe care a fost obligat să o redactează la cererea Securităţii pe data de 9 septembrie 1954, Robert Reiter (Liebhard) aminteşte de textul său publicat în organul Comitetului central al PMR,  precizînd că redacţia oficiosului l-a calificat drept „emoţionant”. – (Anmerkung - adnotare: W.T.) 


#

[13 noiembrie 1959. „Vass Gheorghe” predă cpt. Alexandru Dobrescu o notă despre Teatrul German de Stat din Timişoara în care vorbeşte despre Robert Reiter, Johann Szekler, Josef Fuchs, Hans Keller, Otto Grassl, Gerda Roth, Hadamut Becher]

[13. November 1959. „Vass Gheorghe” übergibt dem Securitatehauptmann Alexandru Dobrescu einen Bericht über mehrere Mitarbeiter des DSTT: Robert Reiter, Johann Szekler, Josef Fuchs, Hans Keller, Otto Grassl, Gerda Roth, Hadamut Becher]

ACNSAS, I 0187940, vol. 1, ff. 35-37

(*) Document dactilografiat, copie, menţiuni olografe, semnate indescrifrabil de către un căpitan, superiorul lui Alexandru Dobrescu. Transcrierea conţine cîteva greşeli, de exemplu numele actriţei Hadamut Becher a fost incorect ortografiat, ea s-a numit, de fapt: Becker. 
„Vass Gheorghe” a fost recrutat pe data de 7 noiembrie 1959, cînd cpt. Constantin Feraru era şeful biroului II. (Cf. Angajament, ACNSAS, R 318019, f. 15). În diferite dosare, numele conspirativ „Vass Gheorghe” mai apare ortografiat şi: „Gheorghe Wass” sau „Gheorghe Vass”. În decursul perioadei cît au fost menţinute contactele cu Securitatea, „Vass Gheorghe” a refuzat să furnizeze materiale denunţătoare. Fără prezentarea unor dovezi, a fost denigrat în perioada postcomunistă ca agent care contribuit la arestarea şi condamnarea unui preot (Cf. 2015. Hans Bergel über Alexander Ternovits / Hans Bergel despre Alexander Ternovits, in: Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură 2, Halbjahresschrift - hjs-online, 12. 7. 2029.). A fost o personalitate cunoscută şi un profesor carismatic. Din reţeaua informativă a fost exclus pe data de 6 iunie 1967 (ACNSAS, R 318019, ff. 42-43). Tatăl său, recrutat şi el ca agent, în 1953, a fost exclus din PMR în 1950. – Anmerkung adnotare: W.T.


#


125 de ani de la naşterea poetului Robert Reiter / Franz Liebhard, RFI, 6. 6. 2024   


Cf. 1988. Personalbogen von Robert Reiter - Franz Liebhard; Fişa personală a lui Robert Reiter - Franz Liebhard; Anmerkungen - adnotări, in: Kunst-Kultur – Artă-cultură - Halbjahresschrift - hjs-online, 31. 8. 2018; Gedichte von Liebhard / Poezii de Liebhard: 1949-1967, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 31.3. 2023




+ + + News 2024 - aktualisiert / News 2024 - actualizat + + +


***


Siehe auch - A se vedea










 



Erstellt: 2. 12. 2023 - Aktualisiert: 23. 6. 2024, 15:45 Uhr 




h