01.01.2011

Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică



Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică


Biografia exemplară a preotului catolic român, Rafael Haag (1895-1978).
Spicuiri din dosarul de urmărire informativă „Radu Haralambie"

După ce fusese eliberat din detenţie, unde avea de ispăşit o pedeapsă de 18 ani, preotul iezuit catolic Rafael Haag devine din nou un „obiectiv" al poliţiei politice. Este suspectat de „manifestări ostile", deoarece susţine „victoria finală a bisericii catolice asupra comunismului", precum se poate citi într-o „notă sinteză" din 7 octombrie 1965.
Biografia dramatică a iezuitului Rafael Haag (n. 6. februarie 1895 în Colelia /Dobrogea, m. 15 aprilie 1978 la Bucureşti) din perioada comunismului este sintetizată în şapte dosare de urmărire informativă şi, parţial, în cel penal, care se află astăzi în arhiva CNSAS.(...)
Articolul Închisoare, şicane, supraveghere permanentă. Biografia exemplară a preotului catolic român, Rafael Haag (1895-1978). Spicuiri din dosarul de urmărire informativă „Radu Haralambie“ au fost difuzate de DW, pe 29 decembrie 2010 şi pot fi citite aici. Un alt document din dosarul lui Haag poate fi citit aici.

Detalii suplimentare şi alte documente au apărut într-un articol din: Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, anul 22, nr. 1-2, 2010, pp. 111-120

Detalii despre supravegherea clerului catolic, reformat şi lutheran din Banat, Bucureşti, Arad, Sibiu, Oradea, Cluj şi Braşov vor fi postate aici, tot aşa şi amănunte despre rolul unor ofiţeri de Securitate (ca, de exemplu, Paul Sterescu, implicat în supravegherea şi acţiuni represive îndreptate împotriva clerului catolic, după 1990 a sprijinit munca de contabilitate în cadrul comunităţii evreieşti din Timişoara, Gheorghe Bota, Mihai David, Alex Simlovici ş.a).
William Totok



Aus der Akte des Jesuiten Rafael Haag
OV „Radu Haralambie"
Haft, Schikanen, Demütigungen und eine permanente Überwachung überschatteten das Leben des katholischen Priesters Rafael Haag (geb. 6. Februar 1895 in Colelia /Dobrudscha, gest. 15. April 1978 in Bukarest). Aus der Lektüre seiner 7 Bände umfassenden Akte, die kurz nach seiner Entlassung aus dem Gefängnis, 1964, angelegt wurde, ergibt sich das Porträt eines Menschen, zu dem, ohne übertrieben zu wirken, das Beiwort „aufrecht" passt.
Der Operative Vorgang, in dem Haag unter dem Decknamen „Radu Haralambie" auftaucht, ist einerseits beispielhaft für die Securitateparanoia, andererseits für den ungebrochenen Mut und die Kompromisslosigkeit eines Jesuitenpriesters, der seinen Glauben standhaft verteidigte, sich nicht einschüchtern ließ und sich mit Erfolg den Anwerbungsversuchen und Kollaborationsangeboten der Securitate widersetzt hatte. Dies im Unterschied zu vielen seiner Amtsbrüder, die den Pakt mit der Geheimpolizei geschlossen hatten und Haag auf Schritt und Tritt ausspionierten.
Die Akte von Rafeal Haag wirft ein verheerendes Licht auf viele Geistliche der katholischen Kirche - insbesondere aus der (Erz)Diözese Bukarest. Franz Augustin, der als Ordinarius Substitutus bis 1983 das Bistum leitete, war Mitglied der Großen Nationalversammlung (also des Parlaments) und der verlängerte Arm der Securitate und des so genannten Departaments für Kulte. Auch an der unausgesetzten Verfolgung von Haag war er indirekt beteiligt. Einzelheiten dazu müssten ausführlich erörtert werden. In den Veröffentlichungen, die in den letzten Jahren von Historikern verfasst wurden, die der katholischen Kirche nahestehen, wird die Rolle von Franz [Francisc] Augustin während der kommunistischen Diktatur undifferenziert, leicht apologetisch und völlig unkritisch dargestellt. So ähnlich sehen auch die seinem Vorgänger, Traian Iovanelli (gest. 7.9. 1961) gewidmeten Darstellungen aus.
Der vollständige Aufsatz kann in der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, 22.Jg., Heft 1-2, 2010, S 111-120, nachgelesen werden. Im gleichen Heft der HJS sind auch einige Dokumente aus der Akte abgedruckt.
Ein Beitrag zu Rafael Haag wurde am 29.12. 2010 im rumänischen Programm  der Deutschen Welle ausgestrahlt, am 31.12. gepostet und kann hier gelesen werden. Ein weiteres Dokument aus der Akte Haag kann hier nachgelesen werden
Es folgen Einzelheiten über die Überwachung der katholischen und evangelischen und reformierten Geistlichen im Banat, aus Bukarest, Arad, Hermannstadt, Großwardein, Klausenburg und Kronstadt, über inoffizielle Mitarbeiter aus den Reihen der Priesterschaft sowie die Rolle einiger Securitateoffiziere (beispielsweise die von Paul Sterescu, der an der nachrichtendienstlichen Repression der katholischen Priester beteiligt war und der sich nach der Wende ehrenamtlich in der Temeswarer jüdischen Gemeinde betätigte; Gheorghe Bota, Mihai David, Alex Simlovici u.a).
William Totok



Siehe auch - a se vedea  şi: Securitate vs. Vatikan 

***

[7. Januar 1950. Rundschreiben des für Kirchenfragen zuständigen Securitatehauptmanns Heinz Stănescu(*) und des Leiters der Hauptabteilung 1, Oberst Gavril Birtaş, in dem die Securitatemitarbeiter landesweit aufgefordert werden, ihre Überwachungsmaßnahmen anlässlich des Dreikönigsfestes und der anschließenden Hausweihen zu verstärken, um die regimefeindliche Aufwiegelung der Gläubigen durch anti-demokratische Geistliche rechtzeitig zu unterbinden]

[7 ianuarie 1950. Circulară semnată de căpitanul de Securitate, Heinz Stănescu(*) şi colonelul Gavril Birtaş în care se cere lucrătorilor amplificarea acţiunilor de supraveghere a preoţilor romano-catolici în perioada epifaniei cînd, în mod tradiţional, se face sfinţirea locuinţelor şi caselor enoriaşilor]

ACNSAS, D 12244, vol. 2, f. 5

(*) cf. Heinz Stănescu: "Cariera unui ofiţer de Securitate: Heinz Stănescu", RFI, 3.8. 2010; "Freud - cu voie de la poliţia politică sau Rolul fostului ofiţer de Securitate Heinz Stănescu", DW, 21.12. 2010


Documentul 1

[31. Juli 1948. Erklärung von Rafael Haag während eines Verhörs durch die Politische Polizei]


[31 iulie 1948. Declaraţia lui Rafael Haag dată în faţa organelor poliţiei politice]
2 – VIII – 948
[indescifrabil][1]
Declaraţie [2]

Subsemnatul preot romano-catolic, născut 5.II.[1895] în Colelia, Com. Râmnicul de Sus, Jud. Constanţa ca fiul lui Timotei Haag, cu doctorat în filosofie şi teologie, şi domiciliat în Bucureşti str. Cuza-Vodă 119, declar următoarele:
Am predat spre păstrare D-rei Elvira Noia, vecină şi chiriaşă a noastră, nişte cărţi despre Francmasonerie, pe care le-am primit şi eu spre păstrare de la Dl Luzis când acesta a plecat în provincie. Şi s-a mai aflat la mine o carte a mea „Mein Kampf” de Hitler şi, fără să ştiu, s-a rătăcit printre cărţi şi-o scrisoare scrisă de mine, dar nu expediată – scrisă la 1.III.948 şi aruncată de mine, din cauza conţinutului gingaş cu privire la situaţia viitoare a Bisericii, aşa cum o prevedeam eu atunci.
a) „Mein Kampf” l-am cumpărat, ca un document de o criminalitate dementă monstruoasă – nicidecum din simpatie pentru demenţa nazistă. Cât priveşte atitudinea mea pe timpul lui Antonescu, - am fost de nenumărate ori la Dl general Dragalina, guvernatorul Bucovinei – mă aflam atunci în Cernăuţi – pentru a interveni în favorul Evreilor persecutaţi. Am şi reuşit să se ridice „steaua lui David” şi din 3 evrei catolici internaţi în lagăre am reuşit să eliberez pe doi: pe Dl Scherer Paul – domiciliat azi în Str. Dr Florea Teodorescu 8 – şi pe Dra M. Klein, al cărei domiciliu nu-mi mai e cunoscut. Şi Dl Axman, atunci Director al Chesturii din Cernăuţi poate mărturisi despre nenumăratele mele intervenţii în favoarea Evreilor. Când frontul germano-român s-a apropiat, în retragere, de Cernăuţi, Evreii creştini s-au temut că naziştii, în retragere, îi vor masacra, atunci am intervenit, prin Nunţiatură, pe lângă Guvern, ca şi Evreii să se poată refugia – intervenţia neavând succes, am venit la Bucureşti şi, cu ajutorul Institutului Notre Dame [probabil: de] Sion, am aranjat găzduirea lor clandestină în casele evreieşti din Bucureşti.-
Leca a făcut haz văzându-mă pe mine, preot catolic, la Catedrala Evreilor – când am intervenit pentru eliberarea d-lui Scherer Paul.
Evreii din Bucureşti, în special cei catolici, pot mărturisi cât de departe am fost de nazism! Şi chiar tremurau ei pentru soarta mea, căci prea mult m-am expus pentru ei.
„Mein Kampf” a fost găsit la mine, fiindcă se rătăcise printre note muzicale, într-un geamantan, cu ocazia strămutării mele, aşa că am uitat de el.
b) Despre cărţile d-lui Luzis, predate mie învelite în jurnal; Nu le-am controlat, ci la insistenţa lui le-am primit spre păstrare. Ştiam doar de la el că tratează  despre Francmasonerie – şi am fost foarte surprins când domnii agenţi au descoperit printre ele „J’accuse Moscou”!
Pe Dl Luzis l-am cunoscut cu 30 ani înainte ca liceeni de cl. VIII.
c) Scrisoarea mea din 1. III – s-a rătăcit fără ştirea mea. Căci recitind-o, nu mi-a plăcut şi am renunţat la expedierea ei, uitând însă s-o arunc în coşul de hârtii.
Drept care am semnat prezenta declaraţie.
Bucureşti, 31 Iulie 1948   (ss) Pr.dr. R. Haag
ACNSAS, P 7748, ff.16-16v




Transcrierea textelor din dosare: Elena-Irina Macovei.
[1] Menţiune manuscrisă a unui ofiţer cu cerneală albastră.
[2] Document manuscris.

 ***
Documentul 2

[7. Oktober. Beginn der operativen Überwachung von Rafael Haag nach seiner Entlassung aus dem Gefängnis, im August 1964]



[7 octombrie 1965. Reînceperea urmăririi lui Rafael Haag după eliberarea sa din detenţie, în august 1964, prin deschiderea unui „dosar de verificare”]
304/2/7 oct.[ombrie] 1965[1]
NOTĂ SINTEZĂ [2]
în dosarul de verificare nr. 8802
deschis la 11 mai 1965 asupra lui
HAAG RAFAEL de la clauzura „Sf. Agnes”
din Com.[una] Popeşti-Leordeni.
La data de 11 mai 1965, s-a deschis dosar de verificare asupra numitului HAAG RAFAEL, născut la 6 februarie 1895 în Com.[una] Colelia-Dobrogea, fiul lui Timotei şi Francisca de naţionalitate germană cetăţenie română, fost călugăr iezuit, în prezent preot romano-catolic, cu domiciliul la clauzura „Sf. Agnes” – Prelungirea Şos. Olteniţei nr. 6 Popeşti-Leordeni.-
La baza deschiderii dosarului au stat materiale din care rezultă că Haag Rafael după eliberarea din detenţie, a fost contactat de o serie de elemente duşmănoase, preoţi şi laici catolici, cu care a purtat discuţii pe diferite teme în care a făcut referiri şi la actualul regim.-
Fiind cunoscut că vrea să pozeze în „martir” al credinţei şi că desfăşoară o intensă propagandă de prozelitism în favoarea cultului catolic, la data de 5 februarie 1965, i s-a deschis verificare prealabilă.
Cu ajutorul agenturii şi a altor mijloace s-a stabilit că Haag Rafael, desfăşoară o intensă propagandă religioasă, scriind predici, poezii şi „meditaţii” din timpul cît a stat în detenţie pe care le trimitea rudelor şi cunoscuţilor din ţară şi străinătate.
Faţă de agentură, susnumitul şi-a exprimat nemulţumirea pentru faptul că în ţara noastră nu există libertatea cultului, scriind că Vaticanul va lua măsuri pentru reglementarea situaţiei.
În urma datelor obţinute, la data menţionată s-a deschis dosar de verificare.-
Din analiza materialelor obţinute în perioada desfăşurării acţiunii, rezultă că Haag Rafael încă din perioada detenţiei preconiza o intensă propagandă catolică în rîndul credincioşilor, atragere de noi credincioşi. Pentru aceasta cel în cauză s-a gîndit să formeze un corp de 400 de propagandişti „devotaţi”, cu ajutorul cărora să desfăşoare această muncă.
Acest „plan” al obiectivului începe să se contureze, deoarece a început să iniţieze în această problemă unii credincioşi cu pregătire superioară (în agenta „Geta”).
Imediat după eliberare, Haag Rafael din prudenţă a adoptat o poziţie bună, nu a avut manifestări ostile şi nu a întreprins nimic pentru punerea în aplicare a concepţiilor pe care şi le-a format în închisoare. Această situaţie s-a datorat şi faptului că neavînd o locuinţă stabilă, s-a preocupat de acest lucru şi de obţinerea buletinului de identitate pentru Bucureşti, ceea ce a reuşit.
Începînd din luna februarie 1965, Haag Rafael redactează predici şi scrie poezii religioase pe care le-a trimis unor cunoscuţi în speranţa atragerii lor la catolicism, pronunţîndu-se împotriva comunismului care – spune el – propagă ateismul şi nu asigură libertatea religiei.
Treptat, obiectivul intră în legătură prin corespondenţă cu multe elemente din ţară cum sînt: Puni Emil din Deva, Ormay Paul din Cluj, Daniel Cantemir din Buc.[ureşti] şi alţii, cunoscuţi ca elemente ostile regimului, urmăriţi prin diferite foruri de evidenţă, precum şi cu elementele din străinătate – Canada, Italia, R.F.G., cărora le trimite poezii şi „meditaţii”, cerînd în schimb medicamente şi obiecte de îmbrăcăminte pe care le-a primit.-
În unele note, agentul „Cristea Ion” relatează că Haag Rafael a încercat să ia legătura personal cu unii  preoţi care au plecat definitiv din ţară, cum a fost Bachmaier Adolf şi Pfarecoff[3] Otto, fără însă să reuşească. Despre motivele care l-au determinat să facă acest lucru, nu a vorbit însă nimănui.-
În urma măsurilor luate, s-a reuşit infiltrarea agentei „GETA” pe lîngă Haag Rafael. – Din notele furnizate de susnumita agentă la 20.VI şi 2 VII.1965 rezultă că obiectivul, în dicuţiile purtate cu ea, s-a interesat de locul de muncă al tatălui agentei, cu ce se ocupă, cîte secţii are institutul de cercetări unde lucrează, evitînd însă să răspundă pentru ce îl interesează acest lucru. De asemenea, Haag Rafael a însărcinat pe agentă să se intereseze la fratele ei – care este medic[4] - despre actele de imoralitate ale tineretului, ce procentaj de fete se prezintă pentru eliminarea sarcinii, ce fel de medicamente „anticoncepţionale” se găsesc pe piaţă şi pe ce scară sînt folosite acestea în special de tinere necăsătorite şi minore. Nici de data aceasta, Haag Rafael nu a vrut să spună la ce i-ar putea folosi astfel de date.-
Ulterior, Haag Rafael, în contactele pe care le-a avut cu „GETA” a început „să-i dea lecţii” de religie, dîndu-i întîlniri în oraş (folosind în acest scop pe călugăriţa „Anunţiata”) continuînd să facă uz de teorii interpretative, fără conţinut asemănătoare cu cele ale scolasticii medievale.
Haag Rafel, în discuţiile cu aceeaşi agentă caută să aducă unele „argumente” prin care să arate existenţa lui Dumnezeu. El nu admite contrazicerea teoriilor sale, deoarece – spune Haag – el este doctor în filozofie şi poate aduce probe concrete pentru susţinerea teoriilor sale, pe cînd comunismul şi marxismul sînt „o prostie” care emană teorii „neştiinţifice şi lipsite de logică”.
Susnumitul a cerut agentei să-şi întocmească un program strict de „meditaţii” şi „rugăciuni” pe care să-l respecte riguros, iar el să fie acela care s-o controleze şi să-i completeze programul.
În faţa unor elemente de încredere, cum este Daniel Cantemir (urmărit prin acţ[iune] informativă) a avut manifestări ostile, preconizînd printre altele „victoria finală a bisericii catolice asupra comunismului”.
Agentul „Cristea Ion”, în nota sa din 24 iulie 1965, arată că obiectivul scrie unele „meditaţii” cu caracter religios, după modelul călugărului IGNAŢIU DE LOYOLA – întemeietorul  ordinului iezuit. Haag Rafael a spus agentului că vrea să termine toate aceste scrieri, după care vrea să găsească o dactilografă care să i le bată la maşină, iar apoi să le împartă la unii credincioşi.-
Datorită bigotismului de care este stăpînit, susnumitul caută să susţină existenţa „minunilor” care se săvîrşesc la Lourdes, Fatima şi alte locuri „sfinte”. De curînd a intrat în posesia unei cărţi „Padre Pio” – în care se vorbeşte despre „minunile” pe care le poate face preotul „Pio” din Italia, „prin rugăciunile sale”.
Această carte este citită în clauzură de către toate călugăriţele, iar obiectivul propagă printre unii credincioşi ideea de a scrie în Italia la acest „Pio”, pentru a li se îndeplini dorinţele.
Acelaşi agent, semnalează că Haag Rafael este în legătură cu un fost avocat – HULES – (care nu a putut fi încă identificat) din Bucureşti despre care obiectivul spune că poate facilita obţinerea de paşapoarte, în schimbul unei sume de bani. – (S-au luat măsuri pentru identificarea lui).
Analizînd întregul material existent la dosarul acţiunii, se poate trage concluzia că preotul iezuit Haag Rafael, prin atitudinea şi comportarea sa începe să-şi pună în aplicare ideile pe care şi le-a format în perioada de detenţie, încercînd atragerea la catolicism a unor credincioşi ortodocşi, ţinînd cu ei ore de catehism. În afară de aceasta, prin scrisori sau direct răspîndeşte „meditaţiile” şi poeziile sale religioase (de fapt sînt numai versificaţii), în rîndul cunoscuţilor.
Faţă de unele elemente de încredere are şi manifestări ostile în special, referindu-se la „netemeinicia” învăţăturii marxiste. – În faţa forurilor superioare – chiar bisericeşti – caută să pozeze ca un om „realist”, care admiră orînduirea actuală, că admite înţelegerea cu organele de stat, dar aceasta numai cu intenţia de a ocupa un post de preot în Bucureşti, vizînd în mod deosebit biserica „Sf. Elena” care în trecut a aparţinut ordinului iezuit, din care a făcut şi el parte.
Fiind pus în supraveghere informativă, s-au stabilit unele legături ale obiectivului, între care pot fi menţionaţi: SACHS ERICH PAUL, medic stomatolog la unitatea C I 30 MAI, CAPŞA CONSTANTIN – fără ocupaţie, SENTERA MARIA-KLARA şi alţii, necunoscuţi în evidenţele noastre fapt pentru care s-a trecut la identificarea lor.
Din analiza întregului material existent la dosar rezultă că HAAG RAFAEL desfăşoară o intensă propagandă de prozelitism în favoarea cultului catolic, uneori avînd şi manifestări ostile la adresa regimului nostru.
Activitatea pe care cel în cauză o desfăşoară prezintă un pericol social, prin aceea că prin teoriile pe care le răspîndeşte în rîndul elementelor cu care vine în contact, caută să lovească în ideologia marxist-leninistă, să-i determine pe aceştia la o viaţă religioasă intensă, cu program, sustrăgîndu-i de la anumite alte activităţi folositoare.
În vederea documentării activităţii pe care Haag Rafael o desfăşoară s-au identificat unele elemente pe care susnumitul caută să le convertească la catolicism şi cu care întreţine un contact mai strîns.
Elemente care ar putea fi audiate, pentru atingerea scopului propus sînt următoarele:
- Blaj Maria-Benedicta, superioara călugăriţelor de la clauzura „Sft. Agnes”.
- Blaj Ana-Anunţiata, călugăriţă la aceeaşi clauzură, care a fost folosită de obiectiv la îndeplinirea unor servicii.
- Laslău Catrina-Clara[5], tot călugăriţă la clauzura Agnes, care cunoaşte o bună parte a activităţii desfăşurată de Haag Rafael.
- Sachs Martin-Moritz, domiciliat în Bucureşti Bd. Republicii nr. 130, cu care obiectivul este în foarte bune relaţii şi se vizitează reciproc.
- Părinţii elevei Alfonse Ecaterina din comuna Popeşti-Leordeni, Str. Şcoalei nr. 41 care ia „lecţii” de religie de la Haag Rafael.-
În acelaşi scop vor fi identificaţi şi alţi părinţi ai unor copii care sînt în atenţia celui acţionat precum şi numita ARTIR GEMMA, pe care Haag caută s-o convertească la catolicism.-
(ss) [indescifrabil]
ACNSAS, I 203455, vol. 3, ff. 261-264.




[1] Notă manuscrisă. 
[2] Notă manuscrisă a unui ofiţer de securitate, scrisă cu cerneală albastră deasupra documentului: “Tov. Maior Mihuţ A. Posibilitatea documentării activităţii lui HAAG RAFAEL prin audierea călugăriţelor de la Agnes este foarte şubredă.
Chiar dacă unele din acestea în anumite privinţe sînt împotriva lui HAAG R. vă asigur că vor înceta această aversiune în momentul în care vom interveni noi.- De aceea urmărirea lui HAAG trebuie dusă în direcţia stabilirii altor persoane, legături laici cărora el se străduieşte a le face educaţie mistică duşmănoasă.-
Cînd vom avea asemenea elemente vom proceda la audieri.-
Să vedem ce vom rezolva şi prin discuţiile de la recrutare cu SACHS în cazul cînd se va aproba a se trece la recrutarea lui.-“ (ss) [indescifrabil].
[3] Corect: Otto Kanisius Farrenkopf sau Farenkopf (cf. Bota, Ioan/ Ioniţoiu, Cicerone: Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România (1945-1989), Editura Viaţa Creştină, Cluj, f.a., p. 210). Ortografierea numelui în diversele documente: Pfahrenkopf, Fahrenkopf,  Pfarenkopf, Pfarrenkoff, Farenkopf. - n. n. Elena-Irina Macovei.
[4] Notă manuscrisă a unui ofiţer de securitate, scrisă cu cerneală albastră pe marginea din stînga: “Dar ce posibilităţi avea acesta de cunoaşterea acestor date ptr. că nu orice medic poate avea la dispoziţie astfel de date şi nici vederea de ansamblu a problemei pe baza căreia să poată face aprecieri.” (ss) [indescifrabil].
[5] Sora Clara Catrina Laslău (1912-2009) a fost arestată în perioada 1950 – 1964 şi condamnată ca spioană a Vaticanului. Din 4 ianuarie 1938 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Nunţiaturii Apostolice, dar este arestată la 29 iulie 1950 împreună cu alte călugăriţe şi condamnată în 1952 la 15 ani de temniţă grea. Este eliberată în 1964, cînd a fost amnistiată. Sursă: http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=328, accesat: 22.12.2010. Vezi şi Clara, IBMV, Das Institut der Englischen Fräulein. Erinnerungen aus der Nuntiatur (Gekürzte deutsche Fassung aus verschiedenen Berichten von Sr. Chrysostoma. Bericht von Schwester M. Clara Laslău IBMV/Rumänien), Privatdruck, s.l., s.a.

***
Documentul 3



[1. November 1973. Bericht des Securitatehauptmanns Iosif Ilea über eine als Verwarnung getarnte Einschüchterungsaktion von Rafael Haag, an der auch mehrere Priester der Bukarester Erzdiözese beteiligt waren]

[1 noiembrie 1973. Raportul căpitanului de Securitate, Iosif Ilea, despre o acţiune de intimidare a lui Rafael Haag la care au participat şi cîţiva preoţi catolici din arhidieceza de Bucureşti]

I.M. 8. – Securitate             
     Strict Secret[1]
132/I.I./ 1 – X - 1973[sic!][2]            Ex. unic
NOTĂ - RAPORT
În ziua de 31 octombrie 1973, în baza aprobării date de conducerea unităţii, a fost avertizat la sediul organelor noastre preotul romano-catolic (iezuit) HAAG RAFAEL de la clauzura de călugăriţe „Sf. Agnes”, Prelungirea ŞOS. Olteniţei nr. 6, Sectorul 5.
Obiectul avertizării l-au constituit următoarele aspecte ale activităţii şi comportării lui HAAG RAFAEL:
- Difuzarea în rîndul soldaţilor din U.M. 1035 (vecină cu clauzura) a unor materiale de îndoctrinare religioasă dintre care unele întocmite de sus-numitul.
- Acordarea de ajutoare materiale unor preoţi greco-catolici care desfăşoară activitate clandestină.
- Relaţii cu cetăţeni străini (preoţi şi teologi) despre care nu a informat organele competente potrivit Legii 23/1971.
- Manifetări duşmănoase la adresa orînduirii noastre socialiste (şi a unor organe şi instituţii de stat).
În legătură primul aspect HAAG R. a afirmat că personal nu a dat niciunui soldat din U.M. vecină materiale de îndoctrinare religioasă recunoscînd însă că unele din materialele găsite la soldaţi îi aparţin, dar că au fost date de vreo călugăriţă fără ştirea lui.
HAAG R. susţine că a scris, multiplicat şi difuzat asemenea materiale în rîndul unor cunoştinţe dintre credincioşii catolici pînă în decembrie 1972, iar de la acea dată atrăgîndu-i-se atenţia de către vicarul Arhiepiscopiei romano-catolice să nu mai facă acest lucru a renunţat deşi părerea lui este că nu comite o crimă dacă trimite cunoştinţelor sale asemenea predici, căci combaterea ateismului este datoria lui de preot.
În acest an, susţine că a dat materiale de acest fel numai călugăriţelor din clauzură.
Referitor la problema acordării de ajutoare preoţilor greco-catolici Haag R. a afirmat că este de datoria lui să-i ajute şi că organele de stat nu au dreptul să se amestece în această problemă, precizînd că el chiar dacă dă unele ajutoare nu este răspunzător de ceea ce fac preoţii greco-catolici, căci ei ştiu că „guvernul actual nu le permite să facă slujbe pînă cînd problema bisericii lor nu va fi rezolvată” şi el susţine că această problemă nu e rezolvată pentru că „preoţii şi episcopii greco-catolici există şi doresc libertatea bisericii lor” şi ca dovadă Haag R. susţine că însuşi Papa i-a spus acest lucru şefului statului român şi i-a cerut măsuri concrete în acest sens, neacceptînd soluţia propusă ca foştii greco-catolici reveniţi la ortodoxism să rămînă ortodocşi, iar ceilalţi să treacă la romano-catolici.
Haag R. a enumerat cîţiva preoţi greco-catolici şi iezuiţi din Transilvania cărora le-a dat diverse sume de bani ca liturghii sau obiecte de îmbrăcăminte (Lazăr Ioan din Şomcuta Mare, Sîrbu Ioan din Sibiu, Neamţiu Gh. din Cluj şi alţii), arătînd că sumele respective le-a primit de la diverşi credincioşi din ţară, fie de la Caritas.
Sus-numitul a menţionat şi întîlnirile pe care le-a avut cu unii episcopi greco-catolici clandestini ca Dragomir Ioan şi Todea Alexandru prezentîndu-le ca întîmplătoare şi precizînd unele discuţii purtate cu aceştia (mai puţin importante, dar reale întrucît se verifică şi prin alte surse).
Asupra relaţiilor pe care le-a avut cu diferiţi cetăţeni străini, Haag R. a afirmat că în general a informat Arhiepiscopia romano-catolică chiar dacă uneori cu întîrziere, iar unele scăpări pe care le-a avut a considerat că nu sînt importante sau că despre unele a cunoscut vicarul Arhiepiscopiei pe alte căi.
Haag Rafael a recunoscut că în dicuţiile cu unele persoane a avut manifestări nepotrivite, dar a menţionat că niciodată în dicuţiile cu cetăţenii străini. S-a angajat ca în viitor să fie mai prudent (termenul e folosit de Haag R.) în discuţii.
Haag R. a afirmat chiar de la începutul discuţiei că a făcut aproape 15 ani de închisoare pentru credinţă susţinînd că în acea perioadă era şi la noi stalinismul care dorea să distrugă catolicismul astfel că preoţii romano-catolici au fost închişi fără să fie vinovaţi.
Sus-numitul susţinea că declaraţiile erau obţinute prin teroare şi mijloace violente şi că exprimau dorinţa organelor de instrucţie (a specificat şi unele cazuri şi exemple şi avînd o atitudine ironică şi de ură).
În încheierea discuţiilor Haag Rafael a precizat că el consideră că mai există încă la noi un regim de teroare de vreme ce organele noastre l-au chemat pentru aspectele discutate. Recapitulîndu-i faptele pentru care a fost chemat şi-a cerut scuze pentru afirmaţia făcută, angajîndu-se să nu se mai angreneze în astfel de activităţi.
(ss) cpt. Ilea Iosif.
ACNSAS, I 203455, vol. 5, ff. 19-20.



[1] Notă manuscrisă.
[2] Corect: 1.XI.1973. Discuţia cu Rafael Haag are loc pe 31 octombrie 1973.

***
Documentul 4


[12. März 1974. Bericht des Bukarester Geistlichen mit dem Decknamen „Demeny" über Rafael Haag]

[12 martie 1974. Notă despre Rafael Haag a preotului bucureştean, conspirat sub numele de „Demeny"]

Dir. a I-a                              Strict Secret [1]
Nr. 140/P.E./12-III-1974                29011/0023

Notă-raport
În ziua de 12-03-1974 la ora 11 informatorul „Demeny" a relatat că la biserica „Bărăţiei" a venit o călugăriţă (al cărei nume nu-l cunoaşte, are circa 35 de ani şi are funcţia de curieră) de la mănăstirea Sf. Agnes din partea preotului Haag Rafael cu un plic şi o scrisoare (bilet) care avea următoarul conţinut:
Buc. 10-III-1974
„Prea cucernice păr.[inte] Zudor [2], vă rog să binevoiţi a preda d-şoarei Luana Marina, cînd vine la biserică scrisoarea alăturată adresată ei.
Mulţumesc frumos şi respectuos al Sf. V. prea devotat pr. R. Haag S.I."
În plic se află alături de biletul pentru informator un plic mic alb adresat d-nei Marina Luana în care era un material bătut la maşină pe foiţă în 4 pagini (prima pagină fără titlu şi se încheie cu „cu toată stima şi dragostea în Domnul vă salută al dv. devotat
Pr. Rafael Haag S.I.
Buc. 15-XII-1971)".
- Din conţinut rezultă că materialul este întocmit de R. Haag şi are un caracter religios-antiştiinţific.
În prima pagină începe cu: „Dragii mei nepoţi şi nepoate şi scumpii mei prieteni!" La pag.[ina] a 3-a are un titlu: II „Galileo Galilei" iar la pag. 4-a un alt titlu III – „Darwin".

N.L.
Haag R. se află în atenţia IMB/Sec. La 10-XII-1973 a fost avertizat pentru manifestări ostile, multiplicarea şi difuzarea unor materiale antiştiinţifice şi antisociale pe fond religios, sprijinirea cu bani a unor foşti preoţi greco-catolici, încercări de prozelitism şi legături cu cetăţeni străini.
Avînd în vedere atitudinea de combatere pe care informatorul a avut-o faţă de Haag R. cu ocazia avertizării acestuia într-un cadru lărgit i s-a indicat să-l cheme telefonic pe Haag şi să-i restituie materialul arătînd că nu are încredere în persoana căreia i-a fost adresat şi nici nu o cunoaşte (să-i ceară relaţii desprea ea pentru a o putea identifica) şi totodată să caute să-l influenţeze să renunţe la asemenea preocupări aşa cum s-a angajat.
(ss) Lt. col. E. Pandele
- Notă
De comun acord cu lt.col. Pandele am stabilit ca informatorul să nu dea  materialul respectiv şi să folosească prilejul pentru influenţarea pozitivă a lui Haag Rafael. Mai ales că aceasta poate fi o încercare din partea lui Haag de verificarea informatorului pentru a se convinge dacă are legături cu organele noastre.
(ss) Cpt. Ilea I[osif]
ACNSAS, I 203455, vol. 5, ff. 155-156.

_________
[1] Notă manuscrisă.
[2] Francisc Zudor a fost preot la biserica romano-catolică Băraţiei din Bucureşti. El a avut permisiunea specială de a-i înmormînta pe cei doi episcopi greco-catolici, Iuliu Hossu (1885-1970, cardinal in pectore) şi Ioan Bălan (1880-1959) care au murit în timpul reţinerii lor de către autorităţile comuniste într-o mănăstire ortodoxă. Securitatea a supravegheat cu mare atenţie ceremonia înmormîntării lui Hossu, a înregistrat şi ulterior prezenţa unor credincioşi la mormîntul său din cimitirul Bellu din Bucureşti şi a recrutat persoane din administraţia cimitirului pentru a cunoaşte detalii despre ce se vorbeşte în preajma mormintelor celor doi episcopi.

16.4. 2014:    Împăratul, capelanul şi Securitatea. 150 de ani de la întronarea împăratului Maximilian I al Mexicului şi povestea discreditării capelanului său bănăţean de către Securitate, în 1983, RFE, 16 aprilie 2014 +++ Securitate vs. Vatikan +++ Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică +++Der Kaiser, der Kaplan und die Securitate. Vor 150 Jahren wurde Kaiser Maximilian I. von Mexiko inthronisiert / Seinen Banater Kaplan diskreditierte die Securitate, in: ADZ (BZ), 10. Mai 2014, S. VI.+++