Die Banater Post, Nr. 20, 20. Oktober 2006, verschweigt den Namen der Publikation, in der die Rede von Ludwig Schwarz in deutscher Übersetzung erschienen ist. Es handelt sich um die Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, Heft 1, 1994, S. 62-67. Dort ist der Text unter folgendem Titel erschienen: Die Tabuisierung unseres Problems ist ein Fehler. Eine unbekannte Ansprache von Ludwig Schwarz [1981] / Ziarul Banater Post, nr. 20, din 20 octombrie 2006, trece sub tăcere numele publicaţiei în care a apărut prima dată cuvîntarea lui Ludwig Schwarz pe care urma s-o rostească în 1981 la conferinţa scriitorilor din Bucureşti. Este vorba despre revista noastră: Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, nr. 1, 1994, pp. 62-67. Textul original, în limba română, a apărut în revista Alergătorul de la Marathon, 4, 1989.
Gegen Rumäniens Ex-Präsidenten wird ein Strafverfahren neu aufgerollt. Es geht um dessen Rolle bei gewalttätigen Zusammenstößen im Sommer 1990, in: die tageszeitung (taz), 4.12. 2021
***
1.12. 2021
1938. Turneul actriţei bucovinene Sidy Thal, întrerupt de un atentat legionar, RFE, 1. 12. 2021 (+ audio)
În 1988 a apărut la Madrid broşura lui Marin Bărbulescu, intitulată „Centrul Studenţesc Legionar Timişoara. Mărturii pentru istorie”. Sub titlul bombastic, „Un supravieţuitor al prigoanelor”, liderul legionarilor din exil Horia Sima a prefaţat scrierea lui Bărbulescu, elogiind aportul studenţilor de la Politehnica din Timişoara la răspîndirea legionarismului în Banat, „devenit una din cele mai puternice regiuni ale Mişcării Legionare” din România”. Atît Sima, cît şi autorul broşurii uită să se refere la atentatele, violenţele şi incendierile coordonate, organizate şi săvîrşite de gardiştii bănăţeni în toamna anului 1938. Broşura amintită a apărut la 50 de ani de la săvîrşirea unuia dintre cele mai sîngeroase atentate legionare asupra spectatorilor aflaţi în sala Teatrului Comunal din Timişoara (astăzi sala comună a Teatrului de Stat German şi Maghiar) în seara zilei de 26 noiembrie 1938. Mai mult. Numele unora dintre cei implicaţi în atentat apar la loc de cinste în broşura amintită.
Despre atentatul propriu zis, presa din România nu a publicat nimic. Asta pentru că prin intermediul cenzurii, autorităţile au reuşit să interzică publicarea unor ştiri legate de cele întîmplate.
Ştiri răzleţe au apărut însă în presa străină, inclusiv în organul central al partidului nazist din Germania, „Völkischer Beobachter”, cît şi în mai multe ziare din Austria anexată, ca de exemplu, în „Salzburger Volksblatt”, din 29 noiembrie 1938. Cititorii ziarului au aflat din acest articol că la Timişoara a avut loc un atentat după începerea unui spectacol al unei trupe de teatru al actriţei Sidy Thal (nume ortografiat în alte publicaţii şi Sidi Thal sau Sidi Tal). În urma atentatului, se mai spune în articol, trei persoane au murit. Actriţa Sidy Thal, notează ziarul, şi-a întrerupt turneul şi s-a reîntors la Bucureşti.
Cine a fost Sidy Thal?
Sidy Thal, care s-a numit de fapt Sorel Birkenthal, era fiica brutarului Leo Birkenthal şi s-a născut în 1912 la Cernăuţi. La vîrsta de 14 ani a debutat într-un spectacol de varietăţi pe scena unui teatru din oraşul natal. În calitate de cîntăreaţă şi actriţă a participat la nenumărate spectacole, devenind în anii 1930 o vedetă populară în toată România. A interpretat diferite roluri în piese montate atît la Bucureşti, cît şi la Iaşi. În 1940, s-a mutat la Chişinău, lucrînd la Teatrul Evreiesc din oraş. În perioada războiului s-a refugiat în Uzbekistan, locuind la Taşkent. După război s-a reîntors în oraşul natal, Cernăuţi, devenind membră a ansamblului filarmonicii din localitate. În următorii ani, Sidy Thal s-a impus ca actriţă, fiind cunoscută în toată Uniunea Sovietică, jucînd în piese de teatru interpretate în limba idiş. Soţul ei, Pinkus Falik (1909-1985), îi devine şi impresar şi i-a organizat numeroase turnee. Cei doi au descoperit şi sprijinit alte talente care au făcut carieră muzicală sau artistică. Între aceştia s-a aflat şi vedeta internaţională, cîntăreaţa Sofia Rotaru (născută în 1947), populară atît în Moldova, cît şi în Germania. Sidy Thal a murit în 1983 la Cernăuţi, unde a fost onorată cu o „stea”, amplasată în piaţa din faţa Teatrului şi cu o placă memorială instalată pe clădirea Filarmoncii. (Date biografice suplimentare despre Sidy Thal, în: Topografia digitală a Bucovinei multiculturale - Digitale Topographie der multikulturellen Bukowina.)
Atacul sîngeros din Timişoara
Sidy Thal a supravieţuit atacul legionarilor din 26 noiembrie 1938. În urma atentatului au murit patru persoane, peste 70 au fost rănite. Cei care au pus la cale atentatul au fost identificaţi. Cel care a aruncat două grenade în sala de spectacole a fost Ferdinand Ghedeon, un etnic german, în vîrstă de 32 de ani, convertit la ortodoxie şi membru activ al Gărzii de Fier.
Între cei omagiaţi de către autorul broşurii amintite se află şi Ferdinand Ghedeon - alături de alţi gardişti implicaţi în acţiuni teroriste şi violente.
Din documente recent descoperite, păstrate în arhiva CNSAS din Bucureşti, nu rezultă ce s-a întîmplat cu teroriştii. Din alte surse se ştie că o parte dintre organizatorii atentatului sîngeros din 1938 au fost executaţi la Huedin în noapte de 13/14 februarie 1939. Deocamdată, soarta celui care a aruncat grenadele rămîne învăluită în mister.
Addenda
[14 ianuarie 1939. Raport dactilografiat privind cercetările legate de atentatul asupra spectatorilor prezenţi în sala Teatrului Comunal din Timişoara, în ziua de 26 noiembrie 1938, soldat cu patru morţi şi peste 70 de răniţi]
Am onoarea a vă raporta că în urma cercetărilor atentatului dela Teatrul Comunal, continue şi neîntrerupte dela 26 Noembrie 1938, data comiterii la încept împreună cu Parchetul Militar şi civil şi în cele din urmă singuri în ziua de 10 Ianuarie 1939, am reuşit să descoperim autorii acestui atentat în mod cert şi definitiv după cum urmează:
Autorul material, acela care a executat atentatul prin aruncarea a două grenade în sala Teatrului este Ghedeon Ferdinand lăcătuş la Depoul C.F.R. din Timişoara, născut în comuna Ferdinand [azi: Oţelul Roşu – n. m. W.T.], judeţul Severin din părinţii Florian şi Carolina Lenardt de origine etnică german, de 32 de ani, căsătorit cu un copil.
Complicii şi autorii morali sunt: studentul Fleschin Petru anul III secţia mecanică, Stănescu Petru student anul III secţia minieră, ambii dela Şcoala Politehnică din Timişoara, şi Popa Ion fost lăcătuş la Atelierele C.F.R. din Timişoara de a unde a fost concediat pentrucă a suferit o condamnare de 6 luni pentru activitate legionară după dizolvarea partidului ‚Totul pentru Ţară’.
Dintre aceştia prins(!) de noi şi înaintaţi Parchetului Militar cu actele dresate sunt: Ghedeon Ferdinand şi Stănescu Petru.
Fleschin Petru se află arestat la Dir. Generală a Poliţiei unde am intervenit prin Inspectoratul General al Jandarmeriei ca să ne fie înaintat.
Numitul Popa Ioan este plecat dela domiciliul său din comuna Juliţa, judeţul Arad, în Bucureşti unde a fost dat de noi în urmărire, trimiţând totodată şi doi agenţi dela această Chestură pentru al(!) aresta şi înainta.
Din cercetările făcute rezultă că circa cu o săptămână înainte de atentat, studentul Fleschin Petru care este şeful studenţilor legionari dela Şcoala Politehnică din Timişoara (f. 40) a comunicat studentului Stănescu Petru pe care îl avea ca membru în cuibul său că ar trebui să se facă un atentat în contra evreilor ca prin aceasta să stăvilească intrarea refugiaţilor evrei în ţară dându-i să înţeleagă că aceasta este dorinţa superiorilor, adecă a organelor de conducere actuale ale mişcării legionare.
Totodată i-a spus studentului Stănescu că tot ceiace se face contează ca iniţiativă proprie şi în cazul când autorul unui atentat ar fi prins acesta trebuie să declare că a făcut-o din(!) capul lui.
Stănescu şi Fleschin s-au înţăles că momentul prielnic pentru comiterea unui atentat în contra evreilor ar fi reprezentaţia trupei Teatrale ‚Sidy Thal’ care va avea loc în ziua de 26 Noembrie 1938.
Întrucât studenţii ar fi prezentat motiv de suspiciune în cazul când ar fi fost văzuţi în Teatru, deoarece aproape toţi sunt cunoscuţi de personalul Teatrului, s-au hotărât să încredinţeze executarea atentatului legionarului Popa Ioan pe care îl cunoaşteau că ar fi capabil pentru săvârşirea unui asemenea act, mai ales că momentan se găsea fără lucru.
În urma înţălegerei avute cu Fleschin Stănescu Petru a căutat pe Popa Ioan şi întâlnindu-l în seara zilei de 22 Noembrie 1938, a mijlocit o întâlnire cu Fleschin Petru în ziua de 22 Noembrie 1938, la orele 18 în Parcul Doja din Circ III-a.
La această intâlnire s-a hotărât organizarea şi executarea atentatului, urmând ca Popa Ioan pe lângă el să-şi aleagă încă un legionar cu care împreună să săvârşească atentatul şi pentru aceia să cumpere două bilete atât pentru el cât şi pentru celălalt.
Fleschin Petru a spus că el va câştiga materialul cu care să se execute atentatul care vor fi nişte grenade pe cari are să i le predea în spre ziua atentatului lui Popa prin intermediul lui Stănescu.
În ziua de 24 Noembrie 1938, întâlnindu-se Popa Ioan cu Stănescu Petru, i-a comunicat că a cumpărat deja cele două (f. 41) [bilete – cuvîntul lipseşte din copie – n.m. W.T.] la Balconul II, cap de bancă, spunând că în acest fel va fi mai în siguranţă cel ce va arunca grenadele.
Totodată Stănescu şi Popa şi-au dat întâlnire pentru a doua zi când urma ca Stănescu să predea grenadele pe care avea să le primească de la Fleschin.
În ziua de 25 Noembrie 1938, Popa s-a întâlnit cu Stănescu, acesta însă neprimind grenadele dela Fleschin nu i le-a putut da şi şi-au dat întâlnire pentru a doua zi adecă pe ziua de 26. Cu această ocazie Popa a comunicat lui Stănescu că celălalt executor al atentatului va fi muncitorul Ghedeon Ferdinand care s-a oferit să-l însoţească la Teatru.
În ziua de 26 Noembrie 1938, pe la orele 18 întâlnindu-se Popa cu Stănescu i-a predat o servietă goală, apoi întâlnind pe Fleschin au mers la Stănescu Petru acasă la locuinţa ce o are în în str. Remus Nr. 3 şi aici Fleschin a predat lui Stănescu patru grenade, de mărimea unui ou de gâscă, prevăzute cu un cap de sifon /grenade poloneze defensive/. Urma ca fiecare atentator să aibă câte două.
Imediat după luarea în primire a grenadelor Stănescu a plecat în parcul Doja unde întâlnindu-l pe Popa i-a predat servieta. Cu această ocazie Popa a comunicat lui Stănescu că nu va intra în Teatru deoarece îi este teamă că va fi recunoscut de spectatori, dintre cari cu unii a avut relaţiuni sportive, comunicând totodată că cele două grenade destinate lui le va ascunde.
Tot în dupa masa zilei de 26 Noembrie 1938, Popa Ioan s-a întâlnit cu muncitorul Ghedeon Ferdinand care, deşi de origine etnică german, s-a botezat ortodox şi a devenit un fanatic legionar, căruia i-a comunicat că ar trebui să se facă un atentat în contra evreilor cari vor participa la reprezentaţia trupei teatrale ‚Sidy Thal’ pentru a fi răzbunaţi camarazii lor legionari cari zac în închisori şi să sperie jidanii şi vorbind mereu, pentru al (!) încânta a adus ca exemplu şi jertfa legionarilor Moţa şi Marin, iar Ghedeon convins că execută un act eroic, chiar cu riscul vieţii sale s-a hotărât să execute atentatul.
În declaraţia dată, Ghedeon Ferdinand recunoaşte că, pentru executarea atentatului a fost influenţat el însuşi de atentatul svârşit în contra lui von Rath la Paris de către jidanul (f. 42) Grünspan şi fiind el de origine germană acest fapt l-a oţelit şi mai mult ca să săvârşească atentatul şi atunci când Popa Ioan i-a comunicat că el nu va participa la executarea atentatului s-a hotărât să-l execute singur.
După această hotărâre despărţindu-se de Popa, după ora 18 s-au reîntâlnit în locuinţa lui Popa Ioan unde acesta i-a predat două grenade şi după ce Popa i-a arătat modul de mânuire a grenadelor şi le-a pus la brâu cu corpul grenadelor înăuntru pantalonilor şi cu sifonul în afară.
Aceiaşi operaţie a făcut-o şi Popa cu celelalte două grenade pe cari şi le-a luat cu el.
După aceasta împreuna cu Popa s-a dus la Biserica ortodoxă română din Iosefin, unde Ghedeon susţine că au făcut o rugăciune, apoi au plecat la Restaurantul Ghimpul din Cetate Str. Grizelini culţ cu Eugen de Savoya, aici au băut două păhărele de ţuică, au mâncat puţin, apoi s-au îndreptat spre Teatru.
Odată cu grenadele, Popa Ioan a predat lui Ghedeon şi un pistol marca Singer calibru 6,35, numărul de fabricaţie 25389, seria 16.693, care anterior fusese în posesiunea lui Ghedeon şi pe care Popa îl ceruse lui Ghedeon înainte cu circa o săpămână.
Ghedeon Ferdinand s-a despărţit de Popa în strada Alba Iulia cam în dreptul Bodegii Jurma, apoi Ghedeon singur a intrat în Teatru.
Biletul de intrare la(!) primit tot de la Popa Ioan.
A intrat prin intrarea principalăm s-a dus la garderobă din colţul drept, şi-a lăsat paltonul şi pălăria, apoi pe treptele de lângă garderobă a urcat la Balconul II, unde s-a dus în closetul care este situat în partea stîngă.
În closet aşezându-se pe scaun şi-a pus capul între mâini, meditând asupra actului ce urmează să săvârşească, apoi şi-a scos grenadele dela brâu şi le-a vârât în buzunarele panalonilor din stânga şi dreapta.
Dela closet s-a îndreptat spre sala Teatrului în care a voit să intre pe partea stângă, însă a fost oprit de plasatoare, căreia arătându-i biletul, aceasta i-a comunicat că locul său este (f. 43) la mijloc.
La intrarea din mijloc a cumpărat întâi un program, apoi plasatoarea i-a indicat locul, după care aşezându-se s-a uitat peste program, apoi a stat liniştit până la începerea spectacolului.
După începerea spectacolului la câteva minute a scos înâi grenada din buzunarul stâng, apoi pe aceia din buzunarul drept, pe care a aşezat-o între picioare în poală.
Apoi cu mâna dreaptă a scos cuiul dela grenada ce o avea în mâna stângă şi ţinând apoi cu trei degete grenada ce o avea în mâna stângă cu degetul mare ai arătător dela mâna stângă a scos cuiul dela grenada ce o avea în mâna dreaptă.
În timpul acestei operaţiuni sifonul dela grenada care o avea în mâna stângă i-a scăpat şi atunci a observat o flacără mica ca de fosfor.
După ce a scos cuiele dela ambele grenade, deodată cu amândouă mâinile, şezând pe scaun le-a aruncat jos la parter şi şi-a pus coatele pe speteaza dela scaunul din faţa lui, privind înspre scenă.
După aceasta atunci când toată lumea după explozie s-a sculat de pe scaune, împreună cu mulţimea care ieşea, a ieşit şi el pe partea dreaptă, a mers pe jos pe treptele principale care sunt cu covor şi prin intrarea principală a ieşit în Stradă.
Ghedeon declară că la eşire a observat mai mulţi poliţişti în dreapta de aceia s-a îndreptat în stânga, a stat câteva clipe, apoi s-a dus în Strada Alba Iulia unde pe paravanul unui geam care face parte tot din corpul clădirii Teatrului a lăsat pistolul care-l avea în buzunar.
După aceasta din nou a intrat în Teatru prin intrarea principală, s-a îndreptat spre garderoba din dreapta unde-şi lăsase paltonul şi pălăria, predând numărul a luat în primire dela gardorobieră paltonul şi pălăria, apoi eşind din Teatru şi-a aprins o ţigară şi a plecat la matcshul(!) de box care se ţinea în sala fostului Cinematograf Forum, iar după box a plecat acasă.
A doua zi a referat lui Popa modul cum a executat atentatul, ar Popa întâlnindu-se cu Stănescu i-a comunicat acestuia (f. 44) care apoi la(!) pus în cunoştinţă de cauză pe Fleschin Petru.
În concluzie, atentatul dela Teatru a fost executat din ordinul actualilor conducători ai mişcării legionare prin conducătorul mişcării legionare dela Şcoala Politehnică, studentul Fleschin Petru care la(!) pregătit prin intermediul studentului Stănescu Petru şi Popa Ioan, executor fiind Ghedeon Ferdinand.
Totodată din cercetările făcute de noi mai rezultă că atentatul contra sinagogii din Reşiţa a fost pregătit tot de studentul Fleschin Petru. (f. 45)
(Raport dactilografiat, datat 14 ianuarie 1939, semnat indescifrabil de un locotenent-colonel Comandantul legiunii de jandarmi Timiş-Torontal şi tot indescifrabil de Şeful Biroului Poliţia de Siguranţă. Raportul „s-a comunicat” către: „Ţinutul Timiş, Inspectoratul General al Jandarmeriei Bucureşti, Direcţiuneai Generală a Poliţiei, Divizia I Infanterie, Inspectoratul Regional de Jandarmerie Timişoara, Inspectoratul Regional de Poliţie, Brigada I Artilerie, Parchetul Tribunalului T[eritorial] T[imişoara] şi Prefectura Judeţului Timiş-Torontal”, ACNSAS, D 11819, ff. 40-45.)
#
24/25/26/27. 11. 2021; 3. 12. 2021
Atentatul terorist comis de legionari la Timişoara în 1938 (Partea I), RFI, 24.11. 2021
1938: Der Terrornovember der Legionäre (3), ADZ, 3.12. 2021, S. 3
Neues Wiener Tagblatt, 29. November 1938, S. 4
11. 11. 2021
În urmă cu 83 de ani
11. 11. 1938: Atentat asupra unei prăvălii evreieşti din Reşiţa, probabil inspirat din pogromul antisemit din Germania nazistă, din 9 noiembrie.
În curînd despre un alt atentat, comis de un german din sudul Banatului, convertit la ortodoxie şi membru al Gărzii de Fier, care, după arestare, a mărturisit că voia să se răzbune pe evreime care ar fi vinovată de moartea lui von Rath. (Secretarul Legaţiei germane din Paris, von Rath, a fost împuşcat de către un tînăr evreu.)
Vor 83 Jahren
Sprengstoffanschlag auf ein jüdisches Geschäft in Reschitza, am 11. November 1938.
BDZ, 11. November 1938, S. 4
Er könnte auch im Zusammenhang mit der Reichspogromnacht stehn. Die antisemitischen Vorfälle in Deutschland vom 9. November 1938 fanden einen breiten Widerhall in der pronazistischen, rumäniendeutschen Presse. Die BDZ vom 11. 11. 1938 sprach vom „empörten Volk gegen das Judentum” und berichtete, dass in Berlin sieben von 12 Synagogen „in Flammen aufgegangen sind”. „Die Menge zieht durch die Straßen und trägt Aufschriften: „Führer befreie uns von den Juden!”, „Tod den Mördern”, „Hinaus mit den Juden”. In der Leipzigerstraße und am Kurfürstendamm sollen mehrere jüdische Geschäft gestürmt worden sein. Ähnliche Vorfälle haben sich, laut Rador, in München, Hamburg und Köln ereignet, In Wien sollen im Laufe der Nacht 5000 Juden in Schutzhaft genommen worden sein.”
Das Blatt setzte in der gleichen Ausgabe seine Propagandaberichte über den Tod des Botschaftssekretärs von Rath fort, der einem Attentat zum Opfer gefallen war. Die Titel und Untertitel sind bezeichnend für die Haltung der BDZ: „Wer gab dem Attentäter den Blutsold? / Ehrende Auszeichnung v. Raths durch den Führer vor Eintritt des Todes / Große Erbitterung in Deutschland / Kundgebungen gegen die Juden / Grünspan war nur ein Werkzeug! / Aufbahrung in der deutschen Botschaft / Beileidstelegramme des Führers/ Trauerfeier im Deutschen Haus zu Paris / Die Blutschuld des internationalen Judentums”.
Ein zum orthodoxen Glauben konvertierter Rumäniendeutscher und Eisengardist aus dem Südbanat beteiligte sich einige Tage später an einem blutigen Attentat und gestand nach seiner Festnahme, er habe sich an den Juden rächen wollen, die für den Tod von Raths verantwortlich seien.
#
1. 11. 2021
Atentate sîngeroase, incendieri şi atacuri violente săvîrşite în luna noiembrie 1938 de către reţele teroriste legionare în toată România
RECHTSEXTREMISTISCHE NETZWERKE DER RUMÄNISCHEN LEGIONÄRE VERÜBTEN IM NOVEMBER 1938 MEHRERE BLUTIGE ATTENTATE, GEWALTTÄTIGE ANGRIFFE SOWIE SPRENGSTOFFANSCHLÄGE AUF JÜDISCHE GESCHÄFTE UND SYNAGOGEN
Prima victimă a seriei de atentate a fost sindicalistul şi liderul social-democrat local din Oradea Mare, Dr. Emil Böszörményi, împuşcat de legionarul Nicolae Andor
Cu prilejul împlinirii a 83 de ani de la aceste atentate, se vor publica şi pe Halbjahresschrift hjs-online documentele, bazate pe materiale inedite de arhivă.
Anlässlich des 83. Jahrestages dieser Attentate werden auch auf hjs-online ausführliche Darstellungen der Vorgänge veröffentlicht, basierend auf bislang nicht bekanntem Archivmaterial.
Das erste Anschlagsopfer im blutigen November 1938 war der Gewerkschafter und lokale Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei aus Großwardein, Dr. Emil Böszörményi. Er wurde von dem Legionär Nicolae Andor erschossen.
BDZ, 4. November 1938. S. 5
***
22. 11. 2021
Aktualisiert – actualizat, 22. 11. 2021
Activitatea lui Duiliu Vinogradski (Vinogradschi) ca agent DIE („Luca”) în RFG şi continuarea activităţii ca spion pînă în iunie 1991.
Die Tätigkeit von Duiliu Vinogradski als Auslandsagent („Luca”) in der Bundesrepublik Deutschland von 1973 bis im Juni 1991.
RADU PREDA (auch als orthodoxer Pfarrer der Kirche „Maria Verkündigung” in München) FREIGESTELLT / RADU PREDA CONCEDIAT
Im vergangenen Jahr veröffentlichte die ADZ einen Artikel, in dem die fristlose Entlassung des IICCMER-Direktors als eine falsche Maßnahme kritisiert wurde. In dem besagten Artikel stehen u.a. auch folgende Sätze:
„Radu Preda vertritt die These von der Französischen Revolution 1789 als Vorspann der Revolutionsbewegung 1848 und des Bolschewismus. »Im ‘Manifest der Kommunistischen Partei´ von Marx und Engels steht es ganz klar: ein nicht ausgelöschtes Bürgertum wird die Causa des Manifests kompromittieren. (…) Das Manifest legitimiert und akkreditiert Mord als politisches Instrument!«“
[...]
„Vielleicht erlaubt die neue Regierung mehr Gedächtniskultur. An Revolution glaube ich nicht. Revolutionen der modernen Epoche sind antichristlich.”
[...]
„Ein am 28. Dezember 2019 auf dem Facebook-Account des Brukenthalmuseums veröffentlichter Eintrag leitet an die ersten 59 Minuten der auf Youtube abrufbaren Audio-Aufnahme weiter. Wenige Tage nach Freischaltung wurde die Möglichkeit zur Eingabe von Kommentaren deaktiviert. Ein Nutzer hatte das IICCMER der Subjektivität bezichtigt. Dass Premierminister Ludovic Orban Dr. Radu Preda am Abend des 14. Januar 2020 fristlos entlassen hat, erscheint kontrovers.”
Klaus Philippi: „Ein Jahr, das nicht vergessen werden darf”, in: ADZ, 8. 2. 2020
Cf. zu Preda / despre Preda:
„Radu Preda, dubioser rumänischer Institutsleiter, wird abgesetzt”, in: die tageszeitung (taz), 16. 1. 2020
RADU PREDA CONCEDIAT
După ce a fost dat afară de la IICCMER, Radu Preda a fost concediat şi ca preot, la parohia Buna-Vestire din München. A postat pe FB (24.10. 2021) un „schimb epistolar” şi a menţionat într-o altă postare că nu are dreptul să intre-n biserică. De remarcat sunt comentariile şi persoanele care au dat "like", solidarizîndu-se cu Preda.
În trecut, Radu Preda a publicat articole în revista neolegionară ROST, pepiniera ideologică a partidului radical de dreapta AUR (cf. News 2020).
Regierungskrise in Rumänien: Ein Exgeneral soll es richten, die tageszeitung(taz), 21. 10. 2021
#
20. 10. 2021
Ein Zitat aus dem Artikel von Keno Verseck, „Rumänien: Die Pandemie der Corona-Skeptiker”, Deutsche Welle, 20.10. 2021.
Dem in diesem Abschnitt erwähnten Metropolit Teodosie widmete die ADZ in den letzten Jahren mehrere lobende Artikel, einige davon wurden von seinem Freund Jürgen Henkel verfasst, siehe z.B. „Interview der Woche: Klöster sind Oasen der Spiritualität. Der rumänische orthodoxe Erzbischof Teodosie von Tomis erklärt, wie es bis heute zu Klostergründungen in der orthodoxen Welt kommt”, ADZ, 7. 10. 2020.
Un citat din articolul lui Keno Verseck, „România: Pandemia coronascepticilor”, Deutsche Welle, 20.10. 2021.
Arhiepiscopul Teodosie, amintit în acest pasaj al articolului, se bucură de o apreciere ieşită din comun în paginile ziarului Allgemeine Zeitung für Rumänien (ADZ). De-a lungul anilor au apărut în ADZ numeroase articole elogioase la adresa lui Teodosie, semnate de prietenul său Jürgen Henkel, un teolog protestant din Germania care a activat o perioadă destul de lungă la Sibiu. (A se vedea, de exemplu: „Interviul săptămînii” cu Teodosie - „Interview der Woche: Klöster sind Oasen der Spiritualität. Der rumänische orthodoxe Erzbischof Teodosie von Tomis erklärt, wie es bis heute zu Klostergründungen in der orthodoxen Welt kommt”, ADZ, 7. 10. 2020.) Într-un articol de propagandă, Henkel îl descrie pe Teodosie ca victimă a justiţiei care a încercat să-l reducă la tăcere. (Cf. „Mehrere Versuche der letzten Jahre, den meinungsstarken Kirchenmann [Teodosie] mit fragwürdigen Strafverfahren, die alle eingestellt wurden, zum Schweigen zu bringen, sind misslungen. – cit din articolul lui Henkel: „Orthodoxe Christen erkämpfen in Rumänien freie Osternacht” – „Creştinii ortodocşi din România şi-au recucerit libertatea nopţii de Înviere”, Kath.net, 19.4. 2021). Henkel este autorul unei teze de doctorat dedicată controversatului Dumitru Stăniloae („Eros und Ethos – Mensch, gottesdienstliche Gemeinschaft und Nation als Adressaten theologischer Ethik bei Dumitru Stăniloae“) . Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj i-a acordat în 2017 titlul de „Professor honoris causa“, omagiind contribuţia lui Henkel la „dialogul ecumenic internaţional”.
„Kirche gegen Impfung - [Biserica împotriva vaccinării]
Auch Priester und Bischöfe der Rumänisch-Orthodoxen Kirche stehen an der vordersten Front der Impfgegner und -skeptiker. Vergangene Woche sprach sich beispielsweise der Erzbischof der südostrumänischen Diözese Tomis, Teodosie, gegen Impfungen aus; sie seien unsicher, zudem würde auch die EU die Impfungen inzwischen stoppen.
Ermittlungen gegen Impfgegner und Falschaussagen wie die von Teodosie gab es bisher nur in wenigen Fällen. Insbesondere gegenüber der Orthodoxen Kirche verhält sich Rumäniens Politik vorsichtig, da die Kirche eine der Institutionen mit dem höchsten Ansehen unter der Bevölkerung ist. Vor allem in ländlichen Gegenden hat das Wort des Priesters oft das größte Gewicht.”
PS.
Henkel ADZ 2021
„Von Seelenmassage und Seelenheil. Pfarrer Jürgen Henkel hat ein wichtiges Buch zur orthodoxen Seelsorge auf Deutsch übersetzt” (Verfassers des Interviews ist der Kulturreferent der Rumänischen Orthodoxen Metropolie von Deutschland, Zentral- und Nordeuropa, Priestermönch Ioan Popoiu Nürnberg), ADZ, 6.1. 2021; Markus Fischer: Studie über Stăniloaes Leben und Werk im Herder Verlag, ADZ, 29.4. 2021; Jürgen Henkel: „Entzauberung eines Synkretisten. Der Pfarrer und Mühlbacher Dechant Wolfgang Wünsch legt eine beachtliche Doktorarbeit über Hans Küng vor und kritisiert dessen Theologie der Weltreligionen”, ADZ, 29.4. 2021;
***
5.10. 2021 / 8. 10. 2021
Institut für Staatspolitik (IfS) ist rechstextrem
Götz Kubitscheks Institut für Staatspolitik (IfS) - das in diesem Sommer den rumäniendeutschen Autor HANS BERGEL würdigte - ist nun offiziell rechtsextrem.
Die Würdigung Bergels wurde am 2. 8. 2021 auf Youtube unter dem Titel: »"Hans Bergel" Kubitschek und Lehnert beim IfS-Sommercafe« gepostet.
Aşa numitul Institut für Staatspolitik (IfS) - Institut pentru Politică de Stat - va fi supravegheat de către Serviciul de Informaţii Interne din Germania, fiind considerat extremist de dreapta. Asta rezultă dintr-un raport al Serviciului. Institutul se află în Germania răsăriteană şi organizează conferinţe şi şcoli de vară. Sub egida Institutului s-a desfăşurat vara trecută o conferinţă dedicată scriitorului ultraconservator, Hans Bergel, originar din România. Bergel a publicat şi în revista "Sezession", editată de fondatorul Institutului.
Germania: Un institut radical de dreapta, intrat în vizorul autorităţilor, RFI, 7.10. 2021
In Rumänien ist die Dreierkoalition geplatzt. Der reformistisch-neoliberale Juniorpartner USR-PLUS fordert den Rücktritt von Regierungschef Cîţu.
***
8. 12. 2021
25 Jahre seit dem Tod von Marin Sorescu
25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MARIN SORESCU, (29 FEBRUARIE 1936 - 8 DECEMBRIE. 1996)
die tageszeitung (taz) , 10.12. 1996
Literarischer Wendehals
Marin Sorescu
"Es kommt eine Zeit / da müssen wir einen schwarzen Strich / unter uns ziehen / und die Rechnung machen / Ein paar Augenblicke, wo wir glücklich waren / ein paar Augenblicke, wo wir beinahe schön waren / ein par Augenblicke, wo wir beinahe genial waren / [...] All das zusammengenommen ergibt eine lichtvolle Zukunft - die wir gelebt haben." Dieses Gedicht schrieb der bekannte rumänische Dichter Marin Sorescu. Am Sonntag starb er im Alter von 60 Jahren an Leberkrebs.
Sorescu gehörte in den 60er Jahren zu der jungen Poetengeneration, die von der relativen Öffnung des Regimes profitiert hatte. Gegen das Regime wagte keiner seine Stimme zu erheben. Auch Sorescu nicht, der sich nach der Wende gern als Verfogter der Ceausescu-Zeit präsentierte. Sorescu entwickelte sich in den 70er und 80er Jahren zu einem unübertrefflichen Meister der Anpassung, der paradoxerweise im Rufe eines literarischen Bilderstürmers stand. Seine politische Zurückhaltung belohnte das Regime mit vielen Auslandsreisen. Anfang der 80er Jahre geriet er ins Visier des Geheimdienstes Securitate, weil er mit anderen Intellektuellen an Zusammenkünften von Anhängern der als staatsfeindlich dämonisierten "Transzendentalen Meditation" teilgenommen hatte. Mit einem Lobgedicht auf die Landesfahne erschmeichelte er sich erneut das Wohlwollen des Diktatorenpaares. Auch seinen Posten als Chefredakteur einer Literaturzeitschrift durfte er behalten. Gleich nach dem Umbruch ergriff Sorescu Partei für Ion Iliescu und die aus der Nomenklatura hervorgegangene Front zur Nationalen Rettung. Für seine Unterstützung der neuen Machthaber wurde Sorescu 1993 mit dem Posten des Kulturministers belohnt.
Noch im Sommer 1992, als das Fernsehen das politische Comeback des kompromittierten Hofdichters Adrian Paunescu einleitete, hatte Sorescu moralische Schützenhilfe geleistet. Scheinheilig bezeichnete er ihn als "Opfer der Wende". Für seine Ergebenheit betraute ihn das Regime mit der Herausgabe einer "unpolitischen" Literaturzeitschrift. Er verließ das Kabinett nach kurzer Zeit mit der Begründung, sich der Literatur widmen zu wollen. Vielleicht war er aber auch nicht mit seinen Mitarbeitern - alles ehemalige Hofschranzen - zurechtgekommen. "Kreist die Materie langsamer? / Jemandem stieß ein Unglück zu / und er will nicht weinen." William Totok
10.12.1996 taz Nr. 5100 Portrait 73 Zeilen, William Totok S. 11
***
19. 11. 2021
Oswald Wiener (* 5. Oktober 1935 in Wien; † 18. November 2021 ebenda) -
Mitbegründer der WIENER GRUPPE, neben Friedrich Achleitner, Konrad Bayer, Gerhard Rühm, Ernst Jandl und H. C. Artmann, prägendes literarisches Mitglied der Gruppe. Verfasser des Romans: „die verbesserung von mitteleuropa“, ein Schlüsselwerk der Avantgarde nach 1945.
„kunst ist propaganda für die wirklichkeit und wird daher verboten!“
Die Aktion „Kunst und Revolution“ gilt als zentraler – und abschließender – Moment des Wiener Aktionismus. Ab 1969, nach Haft in Österreich („Uniferkelei“), "Exil" in West-Berlin (Café-Restaurant: "Exil", in Kreuzberg, heute neuer Name, neuer Besitzer).
"Das „Exil“ wurde 1972 gegründet von Exilanten. 1970 schiß der österreichische Aktionskünstler Günther Brus in Wien öffentlich auf eine Flagge. Der Schriftsteller Oswald Wiener war dabei zugegen. Beide wurden deswegen von Staatsanwälten verfolgt. Sie flohen deshalb in das liberalere Berlin." (zit. aus taz, 23.9. 1996.)
***
Neue Bücher - Cărţi noi
4.10. 2021
Herta Müller: „Der Beamte sagte“. Erzählung, Carl Hanser Verlag, München 2021, 162 Seiten
#
17.7. 2021
Mihai Iovǎnel, Istoria literaturii române contemporane, 1990-2020 (Geschichte der rumänischen Gegenwartsliteratur, 1990-2020), Editura Polirom, Iaşi, 2021.
#
Eginald Schlattner, Drachenköpfe. Roman, Pop Verlag, Ludwigsburg 2021.
8.4. 2021
EGINALD SCHLATTNER
Eginald Schlattner erhält das Verdienstkreuz am Bande des Verdienstordens der Bundesrepublik Deutschland.
Die feierliche Ordensverleihung wird coronabedingt im Sommer stattfinden, wahrscheinlich im Juni, im Garten des deutschen Konsulats in Hermannstadt.
SCRIITORUL EGINALD SCHLATTNER A FOST DISTINS CU ORDINUL REPUBLICII FEDERALE GERMANIA: Verdienstkreuz am Bande des Verdienstordens der Bundesrepublik Deutschland. Ceremonia decernării va avea loc, probabil, în iunie, în grădina consulatului german din Sibiu.
Eginald Schlattner trăieşte în localitatea Roşia, lîngă Sibiu. De ani de zile se insinuiază că el ar fi fost principalul vinovat pentru condamnarea unor scriitori, în 1959, la Braşov. În acelaş an a fost şi el condamnat pentru omisiune de denunţ.
Mariana Hausleitner: Selbstbehauptung gegen staatliche Zwangsmaßnahmen - Juden und Deutsche in Rumänien seit 1830; Frank & Timme, Berlin 2021
Mariana Hausleitner, bekannt für ihre detailgenauen Studien zur jüngeren Geschichte Rumäniens wie über die „Nationalen und sozialen Konflikte in Siebenbürgen“ bis generell zur „Geschichte Rumäniens und dem Holocaust“, führt in ihrem jüngsten Werk „Selbstbehauptung gegen staatliche Zwangsmaßnahmen: Juden und Deutsche in Rumänien seit 1830“ viele dieser Facetten zusammen und zieht Bilanz. Dabei scheut sie sich nie, Täter und Opfer unbesehen ihrer ethnischen oder religiösen Zugehörigkeit beim Namen zu nennen. Dass die Auswirkungen bis in die heutigen politischen und gesellschaftlichen Debatten reichen, macht sie nachvollziehbar deutlich.
„Despre evrei şi germani în spaţiul lingvistic românesc, din 1830 pânǎ-n prezent. O sintezǎ istoricǎ a cercetǎtoarei germane, Mariana Hausleitner”, RFE, 14.7. 2021
#
15.3. 2021
Anton Sterbling: Die versunkene Republik
Erzählungen. Reihe: EPIK, Bd. 119. ISBN 978-3-86356-321-9, Pop Verlag, Ludwigsburg 2021, 280 Seiten. € 18,50.
Die acht Erzählungen sind über einige Motive und einzelne Gestalten lose miteinander wie auch hintergründig mit bestimmten Erzählsträngen des ersten Bandes „Klimadelirium und andere furchtbare Erzählungen“ verbunden, wie der aufmerksame Leser erkennen wird. Sie handeln vom gescheiterten Gründungsversuch einer »Banater Republik« nach dem Ersten Weltkrieg, erzählt hundert Jahre später von einem Stadtschreiber in einem Kirchturm; von einem vormals wohlhabenden serbischen Kaufmann, der in der Bărăganverschleppung vermutlich aus Habgier und Rache ermordet wurde; vom sechzehnjährigen Sohn eines Ersten Parteisekretärs, der in einem Kurort in den Westkarpaten Selbstmord beging sowie dem weiteren erstaunlichen Lebens- und Karriereverlauf seines Vaters; von der Kindheit, Jugend und dem weiteren Lebensweg eines Banater Schwaben, der nicht mit seiner Familie aussiedeln wollte, sondern bei einer Armeemannschaft Fußball spielte und Unteroffizier wurde; von einem Studenten der Geschichtswissenschaft, dem sein besonderes Interesse an der Geschichte der Zwischenkriegszeit und des Zweiten Weltkriegs zum Verhängnis wurde und der daher aus Rumänien floh sowie von dessen merkwürdigen, in diese Geschichte verwickelten rumänischen Verwandten; von einem vom Militärdienst entlassenen jungen Deutschen, der, nicht ganz unverschuldet, auf Grund verhängnisvoller und verwirrender Umstände in den späten Jahren der Ceauşescu-Diktatur, ins Gefängnis kam; von einem rumänischen Schriftsteller, den die Gespenster und langen Schatten der Vergangenheit bis ins Exil verfolgten; und schließlich von einem habilitierten Historiker, der mit seiner militärgeschichtlichen Spezialisierung in eine berufliche Sackgasse geriet, der aber später einen anderen Karriereweg findet, der ihn in seine alte Heimat in Südosteuropa zurück führt.
Nachtrag zur Online-Tagung vom 23. & 24. September 2021
Unter Beobachtung
Vertriebenenorganisationen und -funktionäre im Blick der sozialistischen Staaten des östlichen Europas (1949–1989)
cf. Unbekanntes zu Paul Philippi: Mitglied der von der Securitate gegründeten Organsation ACIER. / Adnotări după simpozionul-online, „Sub filaj”, 23 & 24 septembrie 2021, despre Paul Philippi, membru al organizaţiei ACIER, înfiinţată de Securitate. - in: „Ubi bene, ibi patria”, Halbjahresschrift - hjs-online, 2.7. 2021
#
4.9. 2021
Unter Beobachtung
Vertriebenenorganisationen und -funktionäre im Blick der sozialistischen Staaten des östlichen Europas (1949–1989)
Die ADZ (28.7. 2021) über den Streitfall N. Paulescu und die Teilnahme einer Unterstaatssekretärin an einer Feierstunde, die dem militanten rechtsextremistischen Arzt gewidemt war:
#
27. 7. 2021
Nicolae Paulescu
Peter Manu, Horia Bozdoghină: Polemica Paulescu: știință, politică, memorie, (Die Paulescu-Polemik: Wissenschaft, Politik, Erinnerung). Studiu introductiv (Einleitende Studie): William Totok, postfaţă (Nachwort): Radu Ioanid, Curtea Veche, București, 2010.
Zusätzlich zur neu entflammten Paulescu-Debatte in Rumänien und dessen rassebiologischen und antisemitischen Thesen, die maßgeblich zur Vorbereitung des Holocaust in Rumänien beigetragen haben.
Über die antisemitischen Debatten u. Verschwörungstheorien in Rumänien u. die unterbliebene Ehrung des Antisemiten u. Insulin-Entdeckers Nicolae C. Paulescu ausführlich in der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, ("Die Aktualität der Vergangenheit. Rechtsextremismus und Revisionismus in Rumänien" (VII), 2004/2, S. 25-40).
Siehe auch die DLF-Sendung, 27.7. 2021: "Frederick Banting isolierte vor 100 Jahren erstmals Insulin... Vor 100 Jahren, am 27. Juli 1921, konnte der Chirurg Frederick Grant Banting bei Tierversuchen zeigen, dass gereinigtes Insulin den Blutzuckerspiegel senken kann".
"Entdecker des Insulins waren Banting und Best nicht. Der Rumäne Nicolae Paulescu hatte das Hormon bereits 1916 aus Schlachtabfällen isoliert. Da er seine Ergebnisse nur bei einem Vortrag auf Rumänisch vorstellte und in einem Fachartikel auf Französisch, reagierte die Fachwelt nicht darauf. Wie gut er das Hormon reinigen konnte, ist unbekannt. Die Idee einer Behandlung mit Insulin wurde jedenfalls nicht weiterverfolgt."
Eine Stellungnahme der Rumänischen Akademie über die umstrittene Paulescu-Ehrung wurde in einer Pressemitteilung am 27. 7. 2021 verbreitet.
#
26.7. 2021
Apel
Bucureşti, 26 iulie 2021
Domnului Prim-ministru, Florin-Vasile Cîţu
Domnului Ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu
Suntem profund revoltați de participarea doamnei Irina Cajal Marin, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, la manifestarea organizată de Academia Română în onoarea lui Nicolae Paulescu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la inventarea insulinei. Prin prezența lor, doamna Irina Cajal, Subsecretar de stat și domnul Aurel Vainer, Președinte onorific la FCER, au legitimat un eveniment memorial de glorificare a unuia dintre cei mai antisemiți ideologi interbelici.
Reamintim că Nicolae Paulescu, vicepreședinte al Ligii Apărării Național Creștine (partid al cărui siglă a fost zvastica), a fost una din figurile proeminente ale naționalismului extrem, antisemismului și rasismului în climatul ideologic și politic al României interbelice. A fost autorul celui mai radical discurs antisemit cunoscut în spațiul românesc. Acest discurs incita la ură și eliminarea evreilor (el folosea exclusiv termenul de „jidani”), discurs cu influență uriașă în procesul de fascizare a României din anii 1930, ce a contribuit substanțial la ororile Holocaustului. Însuși Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, îl considera, alături de A.C. Cuza, un ilustru înaintaș.
Scrierile lui Paulescu au fost publicate (inclusiv în perioada recentă) și comentate critic în numeroase lucrări științifice. Nu există pentru nimeni, circumstanța atenuantă a necunoașterii.
Dată fiind gravitatea asocierii unui demnitar cu omagierea unui mentor al rasismului, credem că nu avem de a face cu o „gafă” sau cu o „greșeală regretabilă” ci cu o crasă ignorare a normelor morale fundamentale ale societăți românești actuale.
Dat fiind cele arătate mai sus, solicităm demiterea doamnei Irina Cajal din funcția sa guvernamentală.
Cu deosebită stimă,
Liviu Antonesei
Laszlo Alexandru
Péter Bányai
Horia Bozdoghină
Maria Bucur
Michael Cernea
Iurii Chişinevski
Vera Cîmpeanu
Emanuel Copilaş
Andrei Cornea
Mihai Demetriade
Smaranda Enache
Alexandru Florian
Mihai Dinu Gheorghiu
Manole Iosiper
Werner Kremm
Elena-Irina Macovei
Norman Manea
Lucian Nastasă-Kovacs
Irina Nastasă-Matei
Cristian Pârvulescu
Florin Poenaru
Costi Rogozanu
Maria Roth
Liviu Rotman
Michael Shafir
Mariuca Stanciu
William Totok
Daniel Vighi
#
24.7. 2021
Skandalöse Teilnahme von Dr. Irina Cajal-Marin, Unterstaatssekretärin im Bukarester Kulturministerium, an einer von der Rumänischen Akademie organisierten Feier zu Ehren von Nicolae Paulescu (1869-1931), einem rassebiologischen Theoretiker und ideologischem Vorbild aller Rechtsextremisten in Rumänien.
Ce cautǎ Dr. Irina CAJAL-MARIN, Subsecretar de stat în Ministerul Culturii, la „evenimentul ocazionat de împlinirea a 100 de ani de la descoperirea insulinei” de cǎtre teoreticianul rasismului biologic şi inspirator ideologic al legionarismului, Nicolae Paulescu?
Şeful legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, îl considera pe Nicolae Paulescu (1869-1931) un „profesor al românismului”, descriindu-l ca autor al unor „articole sfinte”.
În afarǎ de Liviu Rotman n-am vǎzut pe nimeni care ar fi avut curajul sǎ atragǎ atenţia asupra acestei prezenţe ruşinoase. Nu numai Comunitatea evreilor din România ar trebui sǎ se pronunţe, ci şi toţi cei care resping rasismul şi antisemitismul şi care se opun elogierii unor persoane care au contribuit la impunerea şi rǎspîndirea fascismului şi extremismului în România şi aiurea.
***
16.8. 2021
Konstante homophobe Angriffe
In Bukarest demonstrierten zahlreiche Menschen gegen die Diskriminierung sexueller Minderheiten und für die Gleichstellung mit Heterosexuellen
Über 2000 Menschen haben am Samstag (14.8. 2021) in der rumänischen Hauptstadt an einem von der LGBT-Gemeinschaft organisierten Marsch teilgenommen. Ursprünglich sollte der unter dem Namen „Bucharest Pride” organisierte Marsch aus dem Zentrum von Bukarest verdrängt werden. Letztendlich durfte der geplante Demonstrationsumzug dann doch in der Hauptstraße unter strengen Coronaauflagen stattfinden. Genehmigt wurde eine Höchstzahl von 500 teilnehmenden Personen. Die Organisatoren von der Gruppe ACCEPT, die sich seit 1996 für die Rechte und Freiheiten von Homosexuellen einsetzt, wurden für die Nichteinhaltung der Auflagen prompt mit 7000 Lei (etwa 1400 €) bestraft. In den sozialen Medien kündigten die Organisatoren an, gegen die Verhängung der Geldstrafe Einspruch zu erheben.
Der erste öffentliche Umzug der LGBT-community fand vor 15 Jahren statt. Erst 2001 wurde der berüchtigte „Schwulenparagraph” 200, aus dem rumänischen Strafgesetzbuch gestrichen. Aufgrund dieses Paragraphen wurden homosexuelle Frauen und Männer zu Haftstrafen verurteilt.
Mit der Abschaffung des Paragraphen ist die Homophobie aber aus der rumänischen Gesellschaft keineswegs verschwunden. Bezeichnend dafür ist nicht nur die unausgesetzte Hetze gegen Menschen, die sich als Homosexuelle outen, sondern auch die Zurückhaltung der höchsten Vertreter des Staates: „Weder Präsident Klaus Johannis noch Premierminister Florin Cîţu haben es bislang für nötig befunden, sich für die gemeine Vorgehensweise des rumänischen Staates gegen Homosexuelle öffentlich zu entschuldigen“, erklärt Florin Buhuceanu. „Es reicht nicht, dass wir heute nicht mehr für 1 bis 5 Jahre in den Knast kommen und dass es eine Antidiskriminierungsgesetzgebung gibt“, fügte der Mitbegründer und Leiter der Organisation ACCEPT hinzu, denn „die gegen unsere Gemeinschaft gerichteten Angriffe erfolgen konstant“.
Im Vorfeld der Kundgebung mehrten sich die „Angriffe“ von denen Buhuceanu spricht. Nicht nur in den sozialen Medien und den Leserkommentaren vieler Zeitungen, sondern auch in den von einigen Fernsehsendern ausgestrahlten Diskussionen, in denen schwulenfeindliche Geistliche, nationalistische Politiker, rechtsgerichtete Journalisten und fundamentalistische Coronaskeptiker den Ton angeben. Der für seine homophobe und ultranationalistische Einstellung bekannte Fernsehsender România TV verbreitete das Gerücht, die Kundgebung sei ein Angriff auf die orthodoxe Kirche und auf die traditionellen und christlichen Werte. Im Stil von Verschwörungstheorien wurde die LGBT-Gemeinschaft als eine neomarxistische Gruppierung beschrieben. Ausländische, rumänienfeindliche Kräfte und Bürokraten der Europäischen Union würden die „Homobewegung“ fördern und finanzieren, um den gesunden christlichen Volkskörper durch eine „pathologische Propaganda“ zu unterwandern und zu zerstören.
Trotz der Beschimpfungen, Unterstellungen und der vom Fernsehen ausgestrahlten Hetzreden waren zu der von der neofaschistischen Gruppierung „Neue Rechte“ organisierten Gegendemonstration nur etwa 200 Teilnehmer erschienen. „Angesichts der unverschämten Propaganda der Homosexuellen, die die Seele der Christenheit vor dem Fest der Gottesgebärerin Maria ohrfeigen“, hieß es in einem Aufruf der Rechtsextremisten, „bedeutet unsere Teilnahme an dem Marsch der Normalität ein Bekenntnis unseres Glaubens.“ Der so genannte „Marsch der Normalität“ der Neuen Rechten findet seit 2005 statt. Die Ansprachen einiger Teilnehmer wurden von Kirchenliedern begleitet und in den sozialen Medien direkt übertragen. Im Fokus der Reden standen der Sexualunterricht in den Schulen und der Schutz der so genannten „traditionellen Familie“.
In diesem Sinn kündigten zwei im rumänischen Parlament vertretene Parteien kürzlich einen Gesetzentwurf an, der im Grunde eine Nachahmung der in Ungarn von der Orbán-Regierung verabschiedeten Rechtsverordnung gegen die „LGBT-Ideologie” und „Homo-Propaganda” ist. Zur Begründung des Vorhabens erklärte George Simion, der Chef der rechtsradikalen Partei Allianz für die Vereinigung der Rumänen (AUR), die Minderjährigen müssten vor der Homopropaganda geschützt werden. Ähnlich argumentierte auch der Abgeordnete der ungarischen Minderheit, Zoltan Zakarias, der im Parlament der Fraktion des Demokratischen Verbandes der Ungarn aus Rumänien (UDMR) angehört. Der Ungarnverband ist in der Regierungskoalition, an deren Spitze Premier Florin Cîţu steht.
William Totok
#
14.8. 2021
Bucharest-Pride, 14.8. 2021
Auszüge aus dem Interview mit Florin Buhuceanu, dem Vorsitzenden der Organisation ACCEPT, die sich für die Rechte der LGBTI-Gemeinschaft einsetzt. Das Gespräch führte William Totok - Extrase din interviul cu Florin Buhuceanu, lider ACCEPT, realizat de William Totok
Siehe hier Bilder von der Parade 2009 - imagini de la parada din 2009 aici
[...]
Organizăm acest marș pentru drepturi și libertăți pentru comunitatea noastră pentru a ne face cunoscuți, în primul rând. La peste 3 decenii de la căderea totalitarismului de tip comunist, mai puțin de 20% dintre români cunosc personal pe cineva din comunitatea LGBTI. Vizibilitatea rămâne o obligație, în absența ei societatea va rămâne pe mai departe ostilă într-o măsură importantă. E și o obligație morală față de cei care au trebuit să se ascundă o viață începând cu perioada 1936-1937 când România adoptă legislație penală anti-gay după modelul Germaniei naziste, legislație preluată și amplificată de comuniști și căreia i s-a pus capăt abia în anul 2001. Extrem de târziu, cu consecințe oribile în viețile multora! Nici președintele Johannis, nici primul ministru Câțu, nu au exprimat până acum scuze publice pentru modul rușinos în care statul român și-a tratat cetățenii de orientare homosexuală. Faptul că nu mai suntem destinați închisorilor patriei cu pedepse între 1-5 ani și că există legislație antidiscriminare nu este suficient. Atacurile împotriva acestei comunități sunt constante, am reușit de exemplu să blocam un întreg referendum național care voia întroducerea discriminării prin lege îndreptate impotriva familiilor noastre. Aceste atacuri sunt susținute de politicieni și varii biserici, într-un context regional în care restrângerea drepturilor și libertăților se face în numele „valorilor tradiționale” și valorilor religioase. Statul român nu a făcut mai nimic în materia educației de drepturi ale omului în spațiul educațional, nu are o strategia naționala anti-discriminare ori una de drepturile omului, rezultatele se văd.
[...]
Primăria Generală a Capitalei a încercat mutarea unui intreg marș și a unor evenimente conexe, ceea ce nu se putea face de pe o săptămână pe alta pe un alt traseu care risca mai degrabă sa creeze probleme de securitate a participanților. Nici astăzi nu sint sigur că dumnealor înteleg semnificația și specificul unui asemenea marș. Nu a fost o negociere simplă, pe alocuri a fost una dură, dar am reusit să obținem toate semnaturile necesare unui asemenea acord, incepând cu cea a Primarului Bucureștiului si continuand cu Jandarmeria și Poliția. Evident, nu putem și nu vom accepta restrângerea numărului de participanti la o adunare de 500 de persoane în actualul context pandemic ca la o nuntă sau un mare eveniment de familie. E un abuz al Guvernului României care trebuie clar combătut prin nesupunere civică.
Deşi oficial discriminarea statală nu mai există, continuă să existe alte forme de discriminare? Puteţi da cîteva exemple?
Există pe mai departe discriminare prin lege, dreptul meu și al partenerului meu la viață de familie ne este negat explicit. Libertatea de circulație și de resedință, cu toate drepturile aferente care au de-a face cu serviciile medicale, educaționale, nu e recunoscută familiilor noastre care s-au intemeiat in alte state membre ale UE. Am dat in judecată repetat statul pentru aceste violări ale drepturilor omului și vom câștiga în curțile europene. Statul român pe mai departe nu protejeaza minoritatile eficient in materie de infractiuni motivate de ură, accesul persoanelor transgender la serviciile medicale e extrem de problematic, România nu are pentru mai mult de un deceniu o Strategia națională HIV/SIDA care să implice prevenție la nivel național, se încearcă eliminarea accesului elevilor la informare pe tema identităților sexuale si a drepturilor aferente. Toate acestea au un impact disproporționat de mare asupra celor mai vulnerabili din comunitatea noastră.
Poate îmi spuneţi şi părerea dv. despre mass-media şi biserici (ortodoxă, catolică şi comunităţile neoprotestante, cea baptistă, de ex., care a protestat la Timişoara...).
Nu mă suprinde din cale afară, după ce in primul deceniu post-comunist dumnealor solicitau „ecumenic” menținerea pedepsei cu inchisoarea pentru barbații și femeile gay. Așa au știut să își manifeste public iubirea față de aproapele lor homosexual, ceea ce se întâmplă azi nu e radical diferit. Nu trebuie să fim văzuți, existența noastră e considerată „scandal public”, îi tulbură și îi provoacă. De aici până la acuzele de „hoți de copii” din perioada 2016-2018 cu ocazia pregătirii referendumului anti-LGBT ori cea de „agresivitate homosexuală” pentru că refuzam categoric a trăi în clandestinitate și intuneric, a fost un mic pas. E o teologie a urii, în contextul în care dezbaterea teologică pe asemenea teme aproape nu există ori sunt la nivelul anilor 60. A existat o excepție teologică și merită să o numesc, cea reprezentata de Biserica Luterană germană din România: s-a opus public discriminării pe criterii de orientare sexuală. E timpul ca biserica, oricare ar fi ea, să înțeleagă că nu vom dispărea din societate si comunitățile religioase. Suntem parte a lor, e o obligație să confruntăm asemenea prejudecăți care ne fac rău tuturor, indiferent dacă suntem majoritari sau minoritari.
#
13 august 2021
Către: Ministerul Sănătății
În atenția Doamnei Ministru Ioana Mihăilă
Stimată doamnă Ministru,
Organizațiile semnatare ale acestei petiții vă solicită fără întârziere finalizarea reglementărilor necesare demarării activității Comisiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea cazurilor de infecție HIV/SIDA care să permită instituțional, conform legii, adoptarea Strategiei Naționale HIV/SIDA.
Este o obligație legală: Ministerul Sănătății trebuie să pună în aplicare de îndată legea 584/2002. Aplicarea legii nu este opțională!
Este o obligație medicală: Strategia Națională de Sănătate obligă Ministerul Sănătății la o politică sectorială în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de HIV/SIDA.
Este o obligație financiară: dacă în perioada 2007-2010 bugetul anual alocat pentru tratamentul ARV a fost de aproximativ 32 de milioane de euro, în 2019 costurile legate de tratament s-au dublat.
Fără investiții în intervenții de prevenire ca principal mijloc de combatere a răspândirii HIV/SIDA, nu va fi posibilă reducerea numărului de noi cazuri de infecție, cu un impact crescător asupra bugetului de stat și asupra vieții celor afectați. Cu actualele repetate întreruperi de tratament, se poate instala rezistența la tratament în cazul celor aflați pe tratament, cu impact asupra morbidității și mortalității persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.
Semnatari:
ARAS - Asociația Română Anti-SIDA
UNOPA – Uniunea Națională a Organizațiilor afectate de HIV/SIDA
Asociația ACCEPT
ECPI - Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Fundația Tineri pentru Tineri
SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
Asociația Eu sunt! Tu?
PSI Romania
PRIDE Romania
Rise OUT
Asociația Identity.Education
Asociația Sens Pozitiv
Romanian Harm Reduction Network
Persoană de contact:
Florin Buhuceanu, Asociația ACCEPT, [Mail + Telefon - anonimizat de noi: Halbjahresschrift - hjs-online, 14.8. 2021]
***
13.8. 2021
60 Jahre seit dem Berliner Mauerbau - 60 de ani de la ridicarea Zidului din Berlin
Das Bild der Deutschen in den Schriften von Erwin Wittstock / Imaginea germanilor în scrierile lui Erwin Wittstock Das Bild der Frauen / Imaginea femeilor
Das Bild der Rumänen, Ungarn, Juden und Roma in den Schriften von Erwin Wittstock / Imaginea românilor, maghiarilor, evreilor şi romilor în scrierile lui Erwin Wittstock
1933-1936-1944: Umschläge des völkischen Tendenzromans von Erwin Wittstock, Bruder, nimm die Brüder mit, (1933) / 1933-1936-1944: Romanul poporal al lui Erwin Wittstock, Frate, ia-i pe frați cu tine; în traducerea lui Sân-Giorgiu din Gândirea: Frate, ia cu tine fraţii tăi
Großrumänische Bodenreform / Reforma agrară din România Mare
Anmerkung: 2021. Darstellung der Bodenreform im Geschichtslehrbuch für die 8. Klasse - mit deutscher bzw. rumänischer Unterrichtssprache.
Bilder / ilustratii: Glasul Romilor, organ al Uniunii Generale a Romilor din România, an 1, nr. 1, 1.-15. 11. 1934
Antiziganismus, Rassismus oder ein Scherz? 1936
„Der Zigeneuer und die Zwiebel”, Lesestück (1912) / „Ţiganul şi ceapa”, în: Carte de cetire (1912)
1933. Fritz Heinz Reimesch beschreibt die Siebenbürger Sachsen / Descrierea saşilor din Transilvania de către Fritz Heinz Reimesch
1939. Ion Sân-Giorgiu über / despre Heinrich Zillich & Erwin Wittstock
1963. Denunziation von Heinz Stănescu / Denunţ al lui Heinz Stănescu. Din mediul scriitorilor germani
Demnächst / În curînd:
Darstellung und Interpretation der Geschichte / Prezentarea şi interpretarea istoriei
1940-2007. Nichifor Crainic: Das geistige Leben im heutigen Rumänien / „Hitler, marele erou al vremii noastre”
#
2.6. 2021
1916: Auszüge aus: Adam Müller-Guttenbrunn, Kriegstagebuch eines Daheimgebliebenen! Eindrücke und Stimmungen aus Österreich-Ungarn, 1.-5. Tausend, Verlag von Ulr. Mosers Buchhandlung (J. Meyerhoff) k.und k. Hofbuchhändler, Graz 1916 / Extrase din Jurnalul de război al lui Adam Müller-Guttenbrunn, 1916
[1. April 2021: Anlässlich des 140. Geburtstages von Octavian Goga wurde in Iaşi/Jassy dessen Büste enthüllt. An der Feierlichkeit nahm auch der Bürgermeister der Stadt, Mihai Chirică (PNL) teil. Das Landesinstitut für das Studium des Holocaust in Rumänien „Elie Wiesel” reagierte betroffen angesichts der Ehrung eines faschistischen Politikers und Dichters, der mitverantwortlich ist für die Einführung der ersten antisemitischen Gesetze in Rumänien.]
[1 aprilie 2021: „La 140 de ani de la nașterea marelui român”, Octavian Goga, anunţa ziarul România liberă din 31 martie 2021, va fi dezvelit bustul său la la Iaşi. Ceremonia dezvelirii, scrie G4Media, din 2 aprilie 2021, a avut loc la 1 aprilie în prezenţa primarului Mihai Chirică (PNL). Într-un comunicat, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România, „Elie Wiesel”, şi-a exprimat iritarea faţă de această omagiere a unui politician profascist, vinovat de impunerea primelor legi antisemite. Primarul Chirică a susţinut că pe Goga „nu ar trebui să-l legăm de cariera lui politică (…) am omagiat omul de cultură și doar atât”.]
Bericht über das Staatsbegräbnis von Goga, BdZ, 13.5. 1938, S. 5
Anhang - Addenda
2.7. 2021
Die lokalen Behörden haben der Büste des umstrittenen Politikers und ultranationalistischen Dichters auf einer am Sockel angebrachten Tafel einen erklärenden Text hinzugefügt. Darin wird Goga als faschistischer und antisemitischer Politiker bezeichnet, der eine bedauerliche Rolle in der Geschichte Rumäniens gespielt hatte. (Foto: Adrian Cioflâncǎ, FB, 2.7.2021.)
Autoritǎţile locale au amplasat între timp o placǎ explicativǎ pe soclul cu bustul lui Goga cu urmǎtorul text: „Din pǎcate, activitatea sa politicǎ este una regretabilǎ pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist şi antisemit”. (Foto: Adrian Cioflâncǎ, FB, 2.7.2021.)
***
30.6. 2021
80 Jahre seit dem Pogrom von Jassy / 80 de ani de la Pogromul din Iaşi
13.266 jüdische Opfer des am 28.Juni 1941 organisierten Pogroms / 13.266 de victima evreieşti dupǎ începerea pogromului la data de 28 iunie 1941
7. Mai 2021: Die wahre Identität der inoffiziellen Securitatemitarbeiterin, Deckname „Claudia”, die in mehreren Akten auftaucht, wurde Horst Samson offiziell von der CNSAS-Behörde mitgeteilt. Es handelt sich um die 1948 in Großsanktnikolaus geborene Gerlinde Breier, geborene Kappel.
7 mai 2021. CNSAS-ul a dezvǎluit oficial identitatea realǎ a colaboratoarei „Claudia” care apare în mai multe dosare. Este vorba despre Gerlinde Breier, nǎscutǎ Kappel la Sânnicolaul Mare, în 1948.
10. 10. 1944. Aus dem Protokoll der Ministerratssitzung zum Gesetzesentwurf über den Entzug der rumänischen Staatsbürgerschaft und Nationalisierung des rumäniendeutschen Vermögens / Din stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri în cursul cǎreia se discuta retragerea cetǎţeniei şi etatizarea bunurilor care aparţin etnicilor germani din România.
Die Nazipresse Rumäniens über den Beginn des ideologischen und Vernichtungskrieges gegen die Sowjetunion, beschrieben als Abwehrkampf gegen ein von Stalin unterstütztes „Komplott der Juden, Demokraten, Bolschewisten und Reaktionäre”
Presa nazistǎ din România despre începerea rǎzboiului ideologic şi de cucerire contra Uniunii Sovietice, descris ca un atac impotriva complotului pus la cale de evrei, democraţi, bolşevici şi reacţionari în cîrdǎşie cu Stalin.
***
10.6. 2021
Aktualisiert - actualizat: Im Einsatz - În luptă.
Im Einsatz an der sichtbaren und unsichtbaren Front - În luptă pe frontul vizibil şi invizibil
NEU: 1980. Hans Wolfram Hockl, „Grenzen der Toleranz” / NOU:Hans Wolfram Hockl, „Frontierele toleranţei”
Inhalt - Conţinut
[1937. Tag der deutschen Jugend, DJR, in Heldsdorf. Zwei Ausschnitte aus der Rede des Landesjugendführers, Fritz Cloos]
[1937. Manifestare a Tineretului german din România, DJR, două extrase din cuvîntarea conducătorului pe ţară a organizaţiei tineretului, Fritz Cloos]
[4. Mai 1941. „Der wahre Sozialismus!” Von Fritz Cloos, Leiter der Deutschen Arbeiterschaft Rumäniens, in: Südostdeutsche Tageszeitung / Ausgabe Siebenbürgen]
[4 mai 1941. „Socialismul adevărat!” De Fritz Cloos, şeful Muncitorimii Germane din România (DAR), în: Südostdeutsche Tageszeitung / ediţia pentru Transilvania]
[16. Mai 1941. Großkundgebung der DAR in Kronstadt. Schon mehr als 20.000 deutsche Arbeiter von der Deutschen Arbeiterschaft in Rumänien erfasst. Die Rede des Stabsführers Andreas Rührig / Die Rede des DAR-Führers Fritz Cloos, in: Südostdeutsche Tageszeitung, 16. 5. 1941, S. 3]
[16 mai 1941. Marea manifestaţie DAR din Braşov. Deja peste 20.000 de muncitori germani au aderat la organizaţia Muncitorimea Germană din România - Deutsche Arbeiterschaft in Rumänien (DAR). Cuvîntarea Stabsführer-ului Andreas Rührig / Cuvîntarea conducătorului DAR, Fritz Cloos, în: Südostdeutsche Tageszeitung, 16. 5. 1941, p. 3]
[25. März 1965. Auszug aus einem langen, maschinengeschriebenen Bericht des Auslandsagenten „Ion Lăzărescu”, in dem er u.a. sein Beileid anlässlich des Todes von Gheorghiu-Dej ausdrückt und der auch einige Abschnitte über Hans Hartl enthält, auf den er angesetzt war und über den es in den Securitateakten noch zahlreiche Berichte gibt.]
[25 martie 1965. Extras dintr-un amplu raport dactilografiat despre „situaţia politicii internaţionale văzută prin cercurile guvernamentale ai politicii din RFG”, predat de agentul „Lăzărescu Ion” Securităţii în care este menţionată moartea lui Gheorghiu-Dej şi în care face şi o trimitere la Hans Hartl, pe lînga care fusese dirijat: „Hartl este un convins şi fanatic potrivnic ale tezelor din apus, că prin apropierea politică şi mai ales economică către statele socialiste aceste ţări va fi întărită în lupta lor împotriva hegemoniei Moscovei”. Fragmentele au fost reproduse fără vreo intervenţie stilistică.]
Biografie: Hans Hartl, Erhard Plesch
[24. April 1966. Die Residentur aus Wien fasst einen ausführlichen Bericht des Agenten „Konrad”, alias Fritz Cloos, zusammen, in dem er über die Verdächtigungen referiert, denen Franz Wojakowski durch Hans Hartl und Erhard Plesch ausgesetzt ist.]
[24 aprilie 1966. Rezidenţa din Viena sintetizează un amplu raport al agentului „Konrad”, alias Fritz Cloos, în care era vorba despre Franz Wojakowski şi pe care Hans Hartl şi Erhard Plesch l-ar fi suspectat de colaborare cu Securitatea română.]
[1980. Hans Wolfram Hockl, „Grenzen der Toleranz”]
[1980. Hans Wolfram Hockl, „Frontierele toleranţei”]
[1980. Zillich, Cloos, Viktor Stürmer & Walter Loew vs. Hockl]
[1980 und 1985. Die Banater Post zu Hockl]
[1988. Bemerkungen in dem Buch von Karl M. Reinerth/ Fritz Cloos, Zur Geschichte der Deutschen in Rumänien 1935-1945. Beiträge und Berichte. Mit einem Vorwort von H. W. Loew, Bad Tölz 1988, zu Corneliu Zelea Codreanu, dem Führer der rumänischen Faschistenbewegung, Legion des Erzengels Michael]
[1988. Părerile lui Karl M. Reinerth / Fritz Cloos în volumul: Zur Geschichte der Deutschen in Rumänien 1935-1945. Beiträge und Berichte. Mit einem Vorwort von H. W. Loew. (Privitor la istoria germanilor din România 1935-1945. Contribuţii şi rapoarte. Prefaţă de H. W. Loew), Bad Tölz, 1988, legate de conducătorul mişcării fasciste române, Legiunea Arhanghelul Mihail, Corneliu Zelea Codreanu]
[1992. Der Legionär Nistor Chioreanu, 1993 Gründungsmitglied der Partei für das Vaterland – später umbenannt in: Partei alles für das Land – hebt die Unterschiede der faschistischen Eisernen Garde zu anderen rechtsextremistischen Organisationen hervor, um deren Ausrichtung zu verharmlosen]
[1992. Legionarul Nistor Chioreanu, cofondator, în 1993, al Partidului pentru Patrie – rebotezat mai tîrziu în Partidul Totul pentru Ţară – descrie Garda de Fier, reliefînd originalitatea ei prin diferenţiere faţă de alte formaţiuni fasciste, pentru a bagateliza orientarea ei ideologică reală]
Tatort - Prinz-Eugen-Schule / Banatia in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet
Locul crimei – Şcoala Prinţul Eugen (de Savoia) / Banatia din Timişoara (astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara). Aici a fost ucis Hans Blassmann, în 1944.
[1946. Heinrich Simonis, Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946]
[9 decembrie 1955. Interogarea lui Dominik Blassmann din Lenauheim, de către lt. Simion Totai, de la biroul Securităţii din oraşul Sînnicolau Mare, reg. Arad, în vederea clarificării împrejurărilor în care a fost ucis, în 1944, fiul său Hans Blassmann în încinta liceului timişorean „Banatia“ de către persoane neidentificate din cadrul Grupului Etnic German. Prima pagină a documentului]
[9. Dezember 1955. Leutnant Simion Totai von der Rayonssecuritate aus Großsanktnikolaus, Kreis Arad, befragt Dominik Blassmann aus Lenauheim im Zusammenhang mit der Ermordung seines Sohnes, Hans Blassmann, 1944 in der „Banatia“, von unbekannten Leuten aus der Deutschen Volksgruppe in Rumänien. Erste Seite des Dokuments.]
[16 ianuarie 1956. O declaraţie a tatălui lui Johann Blassmann, din Lenauheim, despre asasinatul din incinta liceului Banatia din Timişoara în anul 1944. Fragment.]
[16. Januar 1956. Erklärung des Vaters von Johann Blassmann aus Lenauheim, über den Mord in der Temeswarer Banatia. Auszug.]
[1943: Nikolaus Blassmann [Blaßmann], geb. 3. 8. 1910 in Lenauheim, Landwirt, Sohn von Dominik Blassmann und Bruder von Hans Blassmann, war Mitglied der Waffen-SS und gehörte als Sturmmann bzw. SS-Schütze zu dem Personal der Wachmannschaften des Konzentrationslagers Auschwitz]
[1943. Nikolaus Blassmann [Blaßmann], născut la 3. 8. 1910 în comuna bănăţeană Lenauheim, agricultor, fiul lui Dominik Blassmann şi fratele lui Hans Blassmann, s-a înrolat voluntar în Waffen-SS şi a făcut parte din echipele de gardieni ale lagărului de concentrare din Auschwitz]
***
8.6. 2021
Katholischer Friedhof Großkomlosch (Banat) / CIMITIRUL CATOLIC DIN COMLOŞU-MARE (BANAT)
Karl Wenzon, Verwandter meiner Urgroßmutter, Klara Wagner, geb. Wenzon, zum Tode verurteilt und wegen seiner Beteiligung an der Revolution von 1848 im Jahr 1849 hingerichtet / KARL WENZON, RUDĂ CU STRĂBUNICA MEA KLARA WAGNER, NĂSCUTĂ WENZON, CONDAMNAT LA MOARTE ÎN 1849 PENTRU PARTICIPARE LA REVOLUŢIA DIN 1848.
Verwitterte Grabinschrift / INSCRIPŢIE FUNERARĂ
Hier ruhen
die Eheleute
Karl Wenzon,
gest. 1849
alt 32 Jahre
Susanne Wenzon
geb. Seiler (?)
gest. 1903
alt 85 Jahre
Ruhet sanft!
***
2.6. 2021
Redenumirea unor străzi care poartă numele unor persoane compromise, RFE, 2.6. 2021
***
19./20.5. 2021
Demnächst:
(auf Bild klicken)
Ausgabe 2019–2020, Band 1 und 2 | 31. und 32. Jahrgang
BjörnOpfer-Klinger: Bulgariens Rolle im deutschen Bündnissystem des Dreimächtepaktes 1941–1944 | Agnes Tóth: Korrekturen der stalinistischen Nationalitätenpolitik in Ungarn? (1950–1965) | Saša S.Ilić: Deutsche Kriegsgefangene als Arbeitskräfte in der jugoslawischen Wirtschaft zwischen 1945 und 1949 | AnnaGrünfelder: Jüdische Überlebende des Holocaust. Neubeginn in der kommunistischen Gesellschaft Jugoslawiens | WilliamTotok: Ambivalente Lebensläufe. Securitate-Offiziere zwischen Verklärung und Sachlichkeit (4) | BerndFlorath: Informationen der DDR-Staatssicherheit über die Lage in der ČSSR 1968 (II) | AntonSterbling: War der „reale Sozialismus“ modern? Kritische Nachfragen | Interview: Ekkehard Hallensleben über seine Zeit in Bukarest als Kulturreferent an der Handelsvertretung/Botschaft der Bundesrepublik Deutschland in Bukarest (MichaelaNowotnick) | Mariana Hausleitner: Eine Atmosphäre von Hoffnung und Zuversicht. Hilfe für verfolgte Juden in Rumänien, Transnistrien und Nordsiebenbürgen 1940–1944 (GyörgyDalos)
În ultimii 30 de ani a apărut şi în România o scenă muzicală care promovează mesaje ultranaţionaliste, rasiste, antisemite, xenofobe, sexiste şi legionaroide. Aceste mesaje contribuie la îndoctrinarea şi radicalizarea unui anumit segment al populaţiei, mai ales tinere.
(Pentru fragmentele muzicale, citate în text, a se vedea versiunea audio.)
- Eroizarea criminalului de război, Ion Antonescu
- Elogiul violenţei şi legionarismului
- Rasism, antisemitism şi anti-europenism
***
12.5. 2021
Partidele şi-au desemnat candidaţii de frunte. Joana Cotar, născută în România, aspiră la candidatura de frunte a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), RFE, 12.5. 2021
***
11.5. 2021
In einem offiziellen Schreiben des Landesrates für das Studium der Securitatearchive, CNSAS, wird Johann Lippet die Identät der inoffiziellen Mitarbeiterin „Eva” mitgeteilt. Unter dem Decknamen „Eva” war Hildegard Schleich, geborene Thierjung, für die rumänische Geheimpolizei tätig.
ÎNTR-O SCRISOARE PRIMITĂ DE LA CNSAS I SE COMUNICĂ LUI JOHANN LIPPET IDENTITATEA COLABORATOAREI NEOFICIALE A SECURITĂŢII CARE AVEA NUMELE CONSPIRATIV „EVA”. ESTE VORBA DESPRE HILDEGARD SCHLEICH, NĂSCUTĂ THIERJUNG.
Radu Demetrescu (1905-1975), cunoscut sub numele de Radu Gyr, fusese unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români care au activat în cadrul formaţiunii extremiste de dreapta, Legiunea Arhanghelul Mihail. Gyr a fost autorul unor cîntece legionare şi a fost închis de mai multe ori. După ce a fost eliberat din penitenciar a publicat articole şi poezii naţionaliste în gazeta regimului comunist „Glasul Patriei”. După 1990, Gyr a fost redescoperit de grupuri şi partide neolegionare şi autoritar-naţionaliste care l-au transformat într-un model.
***
23.4. 2021
Radicalizarea simpatizanților AUR ar trebui să ne îngrijoreze - interviu cu istoricul Mihai Demetriade, RFI, 22.4. 2021
O persoană care a postat pe facebook un mesaj care incită la ură și violență se va alege cu mai multe plângeri penale. Concret, un domn numit Cezar Victor Năstase a întocmit o listă cu oameni care, în opinia sa, ar trebui executați pentru trădare de patrie. Printre aceștia se numără politologul Cristian Pârvulescu, istoricii Mădălin Hodor, Mihai Demetriade și Adrian Cioflâncă, fostul ambasador al României în Senegal, Ciprian Mihali, sau corespondentul RFI în Germania, William Totok.
Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României: Cer Poliției și autorităților judiciare să se sesizeze și să ia măsuri față de amenințări cu moartea adresate unei liste cu intelectuali, HotNews, 25.4. 2021
Reacții: TVR 1, 26.4. 2021
George Simion, Liviu Mihaiu și Traian Băsescu la #România9
Franz Josef Huber, un complice al criminalului de război Adolf Eichmann
- Huber, fost general SS, fost şef al Gestapo-ului din Viena
- serviciile secrete americane contribuie la operaţiunea de spălare a biografiei lui Huber
- Huber, anchetator al atentatorului Georg Elser
- presa din România despre atentatul nereuşit asupra lui Hitler, din 8. 11. 1939
Arader Zeitung, 24. 11. 1939, despre arestarea lui Elser
***
24.4. 2021
Corona - Berlin
***
8.4. 2021
50 DE ANI DE LA PRIMUL CONGRES INTERNAŢIONAL AL ROMILOR (LONDRA, 8 APRILIE 1971)
50 Jahre seit dem ersten internationalen Roma-Kongress in London (8.4. 1971).
Damals wurde eine eigene Flagge und die Hymne der Roma und Sinti, "Djelem djelem" (serb./kroat. "Ђелем, Ђелем" / "Đelem, đelem), eingeführt.
Das Lied wurde international bekannt durch den jugoslawischen Film von Aleksandar Petrović aus dem Jahr 1967: "Ich traf sogar glückliche Zigeuner" (Originaltitel: Skupljači perja; rumänisch: "Am întâlnit țigani fericiți"), dessen Handlung im serbischen Banat - der Wojwodina - angesiedelt ist. Im Film wird das Lied von Olivera Katarina gesungen. Der ursprüngliche Text wurde durch eine neue Version von Žarko Jovanović ersetzt. Diese Version bildete die Textgrundlage für die Roma-Hymne.
Die Teilnehmer an dem Kongress beschäftigten sich auch mit der Frage der diskriminierenden Bezeichnung Zigeuner und plädierten für die Durchsetzung der Selbstbezeichnung Roma. Der 8. April wurde zum Internationalen Tag der Roma erklärt.
Anmerkungen zu der Darstellung der Roma in den Schriften des rumäniendeutschen Schriftstellers Erwin Wittstock, in: Halbjahresschrift - hjs-online
***
31.3. 2021
Blanker Judenhass in Rumänien
Die Intendantin des Jüdischen Staatstheaters in Bukarest, Maia Morgenstern, wird per mail mit dem Tod bedroht. Laut Behörden handele es sich bei dem Absender um eine Person mit psychischen Problemen, in der Printausgabe der taz, 1.-2. 4. 2021, S. 10
Blanker Hass. Die Intendantin des Jüdischen Theaters in Bukarest, Maia Morgenstern, wird per Mail mit dem Tod bedroht. Langfassung in: taz-online, 31.3. 2021
Semnal pozitiv că antisemitismul nu va mai fi tolerat în România. Reflecţii după ameninţările cu moartea, trimise actriţei Maia Morgenstern, RFE, 31.3. 2021
Als Filmschauspielerin wurde Maia Morgenstern international bekannt, vor allem durch ihre Rollen in Lucian Pintilies „Baum des Lebens” (1992), in Theo Angelopoulos‘ „Der Blick des Odysseus” (1995) oder in Mel Gibsons „Die Passion Christi” (2004).
#
19.3. 2021
Octav Bjoza a afirmat într-o emisiune difuzată de postul România TV (17.3. 2021) că niciodată nu a participat la adunări comemorative organizate de legionari, respectiv că a plecat cînd unii dintre ei, prezenţi, au intonat cîntecele gardiste.
„Nu sunt legionar, nu am fost şi e prea tîrziu să mai devin, dar norocul meu a fost ca la vîrsta de 19 ani să fiu educat în temniţele comuniste de unii dintre ei. Mi-au marcat tot restul vieţii, de la ei am învăţat pentru totdeauna că nimic […] nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în ţară. Şi mai e ceva […] fără credinţa nimic nu se va putea realiza. Tot ei [legionarii] mi-au atras atenţia că neamul românesc e bîntuit de trădători, de vînzători de ţară şi au avut dreptate şi din cauza asta îi voi purta în mintea şi în sufletul meu cîte zile voi avea“.
Cîntec intonat în prezenţa lui Octav Bjoza:
Simion Lefter, Cântecul legionarilor căzuţi
[...]
Ca o lacrimă de sânge,
A căzut o stea,
Drum de foc şi biruinţă
Pentru Garda ta.
[...]
Aici o altă versiune, uşor modificată a cîntecului, cunoscut şi sub titlul: Imnul legionarilor căzuţi -
Ca o lacrimă de sânge
A căzut o stea,
Drum de foc ai biruinţă
Pentru Garda ta.
Înregistrarea a fost postată ulterior pe Youtube de către Noua Dreaptă. Între timp a fost ştearsă. Există însă o copie:
#
17.3. 2021
ADZ, 18.3. 2021, S. 1
Ohne ihn kritisch zu hinterfragen, veröffentliche die ADZ am 13. 3. 2013 ein Interview mit Octav Bjoza, betitelt:
„Das Gesetz 118 ist eher eine Sozialhilfe“. Gespräch mit Octav Bjoza, Vorsitzender des Vereins der ehemaligen politischen Häftlinge in Rumänien (AFDPR).
Im selben Jahr hatte mir Bjoza in einer öffentlichen Veranstaltung in Bukarest, bei der einige Teilnehmer in grüner Legionärsuniform erschienen sind, unterstellt, ich sei Jude und beabsichtige, die orthodoxen Heiligen zu entwürdigen. „Lăsaţi-ne sfinţii noştri”, sagte er damals.
Die damalige Veranstaltung musste unter Polizeischutz stattfinden. Zuvor waren im Internet Drohungen gegen mich verbreitet worden.
Roland Kirsch în antologia: La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii: poezie, proză, polemici, Corina Bernic, Ernest Wichner (ed.); Ernest Wichner (pref.); Corina Bernic (postf.); trad. de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga, Alexandru Al. Şahighian, Polirom, Iaşi, 2013.
#
25.2. 2021
Presa din România lezează demnitatea unui scriitor mort în împrejurări neelucidate
Aproape întreaga presă din România a difuzat ieri (24.2. 2021) ştirea privind retragerea unei persoane care a fost numită în Consiliul Științific al Muzeului Satului Bănățean. Retragerea persoanei a avut loc din cauza faptului că a colaborat cu Securitatea şi a furnizat poliţiei politice informaţii despre Laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller. Este vorba despre persoana, conspirată în dosare sub numele de “Sorin”.
În mai toate aceste articole se afirmă că Roland Kirsch ar fi fost un colaborator al Securităţii. Absolut fals.Roland Kirsch a fost un tînar scriitor din Timisoara care s-a sinucis pe data de 3 mai 1989. Imprejurările suicidului nu au fost elucidate nici pînă-n ziua de astăzi.
„Presupusul turnător la Securitate al scriitoarei Herta Muller, numit de USR PLUS la conducerea Muzeului Satului Bănățean”, Digi24, 24.2. 2021
Herta Müller a dezvăluit identitatea lui „Sorin” într-un amplu eseu, publicat în Observator Cultural (din 2009). Eseul a apărut iniţial în presa din Germania (în hebdomadarul Die Zeit, 2009).
„Sorin” avea de îndeplinit sarcini externe şi interne, detalii aici şi aici.
Despre Roland Kirsch există şi un articol pe Wikipedia (în limba română şi germană).
Scrisoare interceptată în care se vorbeste despre moartea lui Rolli (Roland Kirsch), din 8 iunie 1989. Radu Tinu avizează scrisoarea şi ordonă: "repunerea în circuit":
ACNSAS, I 235544, f. 176v
***
20.2. 2021
Rassismus ist ein Gift, der Hass ist ein Gift - Bundeskanzlerin Angela Merkel
„Rasismul este otravă, ura este toxică.” Comemorarea celor nouă victime ale atentatului xenofob din oraşul german Hanau, din 19 februarie 2020, RFI, 19.2. 2021
Discursul Președintelui Federal, Frank-Walter Steinmeier la evenimentul de comemorare al victimelor atacului de la Hanau din 19 februarie 2020, susținut la 19 februarie 2021 la Hanau (tradus în limba română)
Rede des Bundespräsidenten Frank-Walter Steinmeier bei der Gedenkveranstaltung am ersten Jahrestag des Anschlags in Hanau, am 19. Februar 2021 (dt. Originaltext)
35 de ani de la dispariţia lui Rolf Bossert (n. 16 decembrie 1952, Reşiţa – m. 17 februarie 1986, Frankfurt pe Main), o victimă a şicanelor şi represiunii naţional-comuniste
PS. În emisiunea „Actualitatea românească” din 29 noiembrie 1985, aceea în care Gelu Ionescu anunța moartea în detenție a inginerului Gheorghe Ursu, a fost difuzat și un articol, apărut în ziarul german „Frankfurter Rundschau”, în care erau descrise perchezițiile și ancheta la care era supus poetul Rolf Bossert, înainte ca acesta să reușească să plece din România:
Am 11. 2. 1986 führte Gisela Lerch ein Gespräch mit Rolf Bossert. Dieser hatte zuvor in Berlin, im Literarischen Colloquium und im Literaturhaus, aus seinen Gedichten gelesen und anschließend mit dem Publikum diskutiert. Das Gespräch wurde am 12. 2. 1986 vom SFB ausgestrahlt. Im Anschluss folgten einige Gedichte, die Bossert selbst vorgelesen hatte. Zwei Tage nach seinem Tod, am 20.2. 1986, druckte die Frankfurter Rundschau eine Fassung des Gespächs ab.
Aus: William Totok, Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien, Hamburg 1988, S. 191-196
[14. November 1985. Rolf Bossert schreibt an ZK-Mitglied Petre Enache]
Aus: William Totok, Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien, Hamburg 1988, S. 189-190
Ein Ex-Offizier des Geheimdienstes wird wegen Holocaust-Leugnung zu einer Bewährungsstrafe verurteilt. Es ist das erste derartige Urteil seit 1989
#
Der rumänische Holocaustleugner ZĂRNESCU VASILE wurde heute zu 13 Monaten Gefängnis verurteilt. Die Haft wurde auf Bewährung ausgesetzt. Berufung kann innerhalb der nächsten 10 Tage eingelegt werden.
ZĂRNESCU VASILE, pentru săvârşirea infracţiunii de negare a holocaustului, condamnat
Inculpatul având de executat pedeapsa de 1 an şi o lună închisoare. Se amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani. In aceşti 2 ani are obligaţia:
a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Inculpatul mai este obligat la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei penale. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04.02.2021.
***
3.2. 2012
Zeci de personalitati cer liderilor coalitiei de guvernare sa inceteze dialogul cu AUR: Deschiderea ministrilor Educatiei, Justitiei si Sanatatii este scandaloasa si inadmisibila, Ziare.com, 3.2. 2021
***
29.1. 2021
In der Gemeinde 1 Decembrie wurde die Antonescustraße umbenannt.
În comuna 1 Decembrie, în urma ședinței Consiliului Local din 29.01.2021, s-a decis schimbarea denumirii străzii Ion Antonescu.
****
2. 2. 2021
Die Urtseilsverkündung im Fall Vasile Zărnescu wurde erneut vertagt. Diesmal auf den 4. Februar / Pronunţarea sentinţei în cazul Vasile Zărnescu a fost amînată, din nou, pe 4 februarie.
Ziua internaţională a Holocaustului. Negaţionism şi antisemitism în faţa justiţiei din România
Astăzi, 27 ianuarie, este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
- Negaţionism şi antisemitism
- Un fost ofiţer SRI acuzat de antisemitism şi negaţionism
- Publicistica lui Vasile I. Zărnescu
- Victimele – o „minciună sionistă”
- Holocaustul, o „gogoriţă diabolică”
Propagandă negaţionistă şi antisemită
#
25.1. 2021
Das Urteil im Prozess des wegen Holocaustleugnung angeklagten, ehemaligen Securitate- bzw. SRI-Offiziers, Vasile I Zărnescu sollte heute in Bukarest verkündet werden. Es wurde in den vergangenen Jahren mehrmals verschoben und diesmal auf den 2. Februar vertagt.
Zărnescu ist der Verfasser zahlreicher revisionistischer Schriften und war zeitweilig einer der tonangebenden Autoren des rechtsextremistischen Netzwerkes AlterMedia (siehe dazu Details unter dem Stiwort AlterMedia).
În aceste zile s-au împlinit 80 de ani de la aşa numita „rebeliune legionară”. În cursul evenimentelor sîngeroase de atunci - care s-au derulat între 21 şi 23 ianuarie 1941 - au fost asasinaţi 120 de evrei. Cum a reflectat presa de limbă germană din România „răscoala” de atunci, exemplificăm prin ziarul pro-nazist, timişorean „Banater Deutsche Zeitung”, răsfoind numerele apărute între 21 si 26 ianuarie 1941.
#
24.1. 2021
Die rumäniendeutsche Presse berichtete ausführlich über den Legionärsaufstand, der vor 80 Jahren, zwischen dem 21. und 23. Januar 1941, stattfand und schließlich in eine Niederlage mündete. Die rumäniendeutsche Presse hatte noch am 21. Januar in vollkommener Übereinstimmung mit der Legionärsdoktrin Propagandaartikel veröffentlicht.
BDZ, 21. Januar 1941, S. 2
Einen Tag später änderte die Propaganda bereits ihren Tonfall und die rumäniendeutsche Leserschaft wurde mit widersprüchlichen Berichten überflutet.
Gleichzeitig wird die antisemitische Hetze fortgesetzt. Das Blatt machte mehrere Tage Werbung für den antisemitischen Film "Jud Süß" und für das arisierte Café Wien (vormals Lloyd) - Eigentümer Josef Henz, Hans Weresch und Rechtsanwalt Dr. Hans Reb).
BDZ, 22. Januar 1941, S. 6
BDZ, 23. Januar 1941, S. 1
BDZ, 24. Januar 1941, S. 1
BDZ, 26. Januar 1941, S. 1
BDZ, 26. Januar 1941, S. 7
#
21.1. 2021
80 Jahre seit dem antisemitischen Pogrom in Bukarest als Mitglieder der faschististischen Legion des Erzengels Michael Juden an Fleischerhaken im Schlachthaus aufgehängt haben. Während der so genannten Rebellion der Legionäre wurden 120 Juden ermordet. Heute gibt es nach wie vor Personen, die jene barbarischen Vorfälle leugnen.
80 de ani de la pogromul antisemit al Legionarilor din Bucureşti. În timpul aşa numitei „rebeliuni”, legionarii au omorît 120 de evrei, unii dintre ei au fost agăţaţi în cîrlige în abatorul din capitala României. Astăzi există voci care neagă atrocităţile.
„Opera” Legionarilor: la abator, în timpul rebeliunii...(ACNSAS, D 10160, vol. 1, f. 445)
Zeichnung ehemaliger rechtsextremistischer Häftlinge in Aiud, als Illustration eines Textes, der während der so genannten Umerziehung der Häftlinge 1964 entstanden ist.
Desen al foştilor extremişti de dreapta, deţinuţi la Aiud. Desenul ilustrează capitolul despre „Rebeliune” şi face parte dintr-un amplu text, din 1964, în care se sintetizează şi documentează aşa numita reeducare a deţinuţilor.
***
22.1. 2021
Marius Stan schreibt in einem kosmopolitisch anmutenden Artikel (RFE, 20.1. 2021) über Johnny Weissmüller. Er bezeichnet ihn als einen Banater, der in einem Ort geboren wurde, der heute ein Stadtteil von Temeswar ist. Wieso verschweigt er aber die Volkszugehörigkeit von Tarzan, der aus einer multikulturellen und miltiethnischen Region stammt?
Într-un articol (RFE, 20.1. 2021) cu tentă cosmopolită, Marius Stan vorbeşte despre Johnny Weissmüller. M-am întrebat, de ce se rezumă doar să spună că a fost bănăţean, născut într-o localitate care astăzi este un cartier al oraşului Timişoara?
De ce trece sub tăcere naţionalitatea lui Tarzan, originar dintr-o provincie multiculturală şi multi-etnică?
***
12.1. 2021
Der in Österreich geborene, im rumänischen Banat aufgewachsene und seit 1987 in der Bundesrepublik Deutschland lebende Schriftsteller Johann Lippet feiert am 12. Januar seinen 70. Geburtstag.
Lippet ist der Verfasser zahlreicher Bücher. Seine letzten Erzählungen, Gedichte und Romane sind im Ludwigsburger Pop Verlag erschienen.
Das zentrale Thema in seinen literarischen Arbeiten war und ist das Banat. Lippet hat im Laufe der Jahre auch einige Beiträge in der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik publiziert.
Johann Lippet
Reiseführer
Das Dorf, seit jeher ohne Bahnanbindung, sichtbar
am Horizont, der Kirchturm, bei Schönwetter,
nachdem man dem Zug entstiegen, Triebwagen mit Waggon,
im Nachbardorf, Gottlob mit Namen, das Bahnhofsgebäude,
nun Heimstätte für Tauben und nachtaktives Getier, im Rücken,
geht es entlang des Schienenverlaufs, Schotterbett samt Schwellen
überwuchert von Gräsern, darunter auch blühende sommers,
zum Bahnübergang, wo beginnt der Weg, der einzige, unfehlbar.
Der Himmel sommerblau mit Schäfchenwolken, die Stille tief,
darin gebückt die Felder, das Herz, das des Heimkehrers
von fern her nach Hause in die Fremde, drückt.
(Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Heft 1-2, 2015)
***
16. 6. 2021 [Alle Blogeinträge werden laufend aktualisiert und korrigiert. Manche externe Links wurden zwischenzeitlich gelöscht, jedoch nicht die ursprünglichen Titeleinträge und Quellenhinweise. In letzter Zeit häuften sich Hackerangriffe - seit 2019 ungefähr 20 Mal - als Unbekannte auf Halbjahresschrift - HJS-online einen Eintrag mit einem Link gepostet hatten. Vorsicht: solche Links nicht öffnen! Zuletzt wurde die Seite am 3. 15. 24. und 28. 6. 2021 gehackt. So hat die Seite am 20. 5. 2021 ausgesehen - siehe Kopie:]
***
=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
„Marin“Mitteilung von Google, 8.3.2011, 1:37:33 Uhr: Gemäß eines Gerichtsbeschlusses „waren wir gezwungen, diesen Beitrag zu entfernen“. //Google ne-a comunicat într-un mesaj, din 8.3.2011, ora 1:37:33, că „în baza unei decizii judecătoreşti am fost obligaţi să eliminăm acest articol”
Die Halbjahresschriftsetzt sich zum Ziel, die historischen, wirtschaftlichen, sozialen, kulturellen und politischen Entwicklungen in Mittel-, Ost- und Südosteuropa auf objektive und authentische Weise aufzuarbeiten. Die Autoren der Halbjahresschrift lehnen Nationalismus,
Revisionismus und politischen Extremismus jeglicher Couleur ab.
Obiectivul revistei Halbjahresschriftconstă în prezentarea corectă și autentică a evoluțiilor istorice, economice, sociale, culturale și politice din Europa centrală, răsăriteană și de sud-est. Autorii resping toate formele naționalismului, revizionismului și extremismului politic. În ediția online se publică texte în limba germană, română, engleză și maghiară.
Atentatul terorist comis de legionari la Timişoara în 1938 (Partea I), RFI, 24.11. 2021
