Securitate - NBZ

Staats- und parteifeindliche Texte  - Texte ostile partidului şi statului 

Helmuth Frauendorfer, Norbert Stollmayer, Hans Neumann, Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, Horst Samson, Eduard Schneider, Nikolaus Berwanger (Fragmente)

[26. Juni 1982. Der Temeswarer Securitatechef, Oberst Aurelian Mortoiu, schickt an die übergeordnete Dienststelle in Bukarest, den Leiter der Hauptabteilung 1, Generalmajor Aron Bordea, einige Textbeispiele aus der „Neuen Banater Zeitung“ - NBZ -, die als staats- und parteifeindlich eingestuft wurden]


[26 iunie 1982. Şeful Securităţii din Timişoara, colonelul Aurelian Mortoiu, trimite superiorului său, şeful Direcţiei I din Bucureşti, general-maior Aron Bordea, mai multe exemple de texte, considerate ostile partidului şi statului, apărute în ziarul timişorean „Neue Banater Zeitung“ - NBZ]

ACNSAS, D 013381, vol. 23

Causa Pastior

aktualisiert: 14.6.2013, 1:20 Uhr

Herta Müller über Oskar Pastior - aspekte - ZDF mediathek

Perlentaucher, 18.09.2010

[Auszüge]

Frankfurter Allgemeine Zeitung, 18.09.2010

Im Interview mit Felicitas von Lovenberg spricht die Nobelpreisträgerin Herta Müller über ihre ersten Reaktionen auf die Nachricht, dass Oskar Pastior in den sechziger Jahren in Rumänien für die Securitate gearbeitet hat: "Die Akte zeigt wie ein finsteres Gemälde das Rumänien der fünfziger und sechziger Jahre. Die Gefängnisse waren voll. Der aus dem Lager heimgekehrte Pastior, Kistennagler und Bauarbeiter, konnte endlich in Bukarest studieren. Er wollte wieder in die Normalität, mit einem müden, sturen Eigensinn sein Leben selbst in die Hand nehmen. Aber es wurde ihm wieder konfisziert. Die Akte zeigt ihn von allen Seiten umzingelt... Aus dem Lager heimgekehrt wurde er statt frei vogelfrei. Meine zweite Reaktion auf den IM Pastior war Anteilnahme. Und je länger ich die Details hin und her drehe, umso mehr wird es Trauer."
Der Autor Ernest Wichner hat Pastiors Akte offenbar schon vor einiger Zeit  gelesen, darin aber keine Spitzelberichte entdeckt, allenfalls Material, aus dem die Securitate Pastior einen Strick drehen konnte. Und natürlich die Verpflichtungserklärung: "Unterzeichneter Pastior Capesius Oskar Walter... habe im Rahmen der Untersuchung zugegeben, Gedichte feindlichen Inhalts geschrieben und diese bei verschiedenen Personen verbreitet zu haben. Mir ist bewusst, dass diese meine Tätigkeit strafbar ist, und ich bitte die Organe der Securitate um die Möglichkeit, mich zu rehabilitieren und durch konkrete Taten meine Aufrichtigkeit und Loyalität gegenüber dem demokratischen Regime in der RVR zu beweisen." Verleger Michael Krüger versichert: "Er bleibt mein Freund Oskar."

Frankfurter Rundschau, 18.09.2010

Mit viel Verständnis für Oskar Pastior kommentiert Hans-Jürgen Linke dessen postume Enttarnung als Securitate-IM: "Pastiors Verbindung zum Geheimdienst ist ein klassisch tragischer Fall von schuldloser Schuld. Das Entsetzen darüber kann allein einer Diktatur gelten, die sich tief im Leben und im Geist der Gesellschaft und ihrer Mitglieder einnistet. Die Allgegenwart der Securitate in Rumänien nach dem Zweiten Weltkrieg gibt reichlich Anlass zu der bangen Frage, wie lange es dauern mag, bis eine Gesellschaft ihren Stoffwechsel geändert und die Diktatur verdaut und ausgeschieden hat. In Rumänien scheint dieser schmerzhafte Prozess gerade zu beginnen."

Berliner Zeitung, 18.09.2010

Im Feuilleton fragt Dirk Pilz, warum Ernest Wichner, Leiter des Literaturhauses Berlin und Mitkurator einer gestern eröffneten Herta-Müller-Ausstellung, dort keinen Hinweis auf Oskar Pastiors gestern bekannt gewordene Geheimdienstarbeit gibt, obwohl er die Geschichte schon einige Zeit kannte. "Einen Tag vor der Eröffnung jedenfalls führte Wichner die geladene Presseschar durch die Ausstellung. Er sprach warme, einfühlsame Worte über den vor vier Jahren verstorbenen Pastior, ohne die Sache auch nur anzudeuten. Tags darauf war er für Stellungnahmen nicht zu sprechen."

Die Tageszeitung, 18.09.2010

In einem kurzen Kommentar zur Causa Pastior wünscht sich Dirk Knipphals, dass sich "alle weiteren, bislang noch unenttarnten IMs von sich aus melden".

***

Weitere Artikel:

(Einige der folgenden Verweise - Links - wurden gelöscht, sodass die Beiträge nicht mehr abrufbar sind. Anm. hjs-online, 5.7. 2012)

- Richard Wagner: "Oskar Pastior: Der Dichter als Informant", AdG, 18.09.2010;

- "Schlimmer ist das Verschweigen". Richard Wagner im Gespräch mit Katrin Heise, DRK, 20.09. 2010. - Audio.

- William Totok: "O victimă ideală de şantaj. Poetul Oskar Pastior şi Securitatea", RFE, 17.09.2010. - Audio.

- Richard Wagner über den Fall Pastior, in: Die Welt, 16.10.2010

- Dieter Schlesak: "Die Schule der Schizophrenie", FAZ, 16.11.2010 

- Felicitas von Lovenberg, "Der Mensch Pastior muss neu bewertet werden. Interview mit dem Historiker Stefan Sienerth", in: FAZ, 17.11. 2010 

- "Schatten der Vergangenheit" (Audio),   DLF, 16.11.2010 

- Richard Wagner: "Fall von großer Tragweite" (Audio), DLF, 16.11.2010 

- Richard Wagner: "Vom Nachlass zur Hinterlassenschaft", in: NZZ, 18.10. 2010 

- Herta Müller zu den Spitzelberichten: "Der doppelte Pastior", in: FAZ, 18.10.2010 

- Ernest Wichner: "Spitzel und Bespitzelter", in: FAZ, 18.11. 2010 
- Ernest Wichner: "Oskar Pastior und die Securitate", in: WDR, 18.11.2010 [Audio]

- Richard Wagner:"Mit Pastior im Salonwagen der Securitate", AdG, 20.11.2010 

- William Totok, "Infiltrarea de către Securitate a lumii literaților germani", in: RFE, 1.12.2010 
- "Im Fadenkreuz der Securitate. Neue Aktenfunde über die Spitzeltätigkeit rumäniendeutscher Schriftsteller", ARD (WDR), 16.1. 2011   
-  Dirk Schümer, "Im Securitate-Archiv in Bukarest. Nie wurde Poesie ernster genommen", in: FAZ, 21.1.2011
-  Oskar Pastior, der harmlose Verräter. Die Nachricht schlug 2010 hohe Wellen: Der rumänische Dichter Oskar Pastior soll als Spitzel mitschuldig am Selbstmord eines Freundes gewesen sein. Nun präsentiert der Germanist Ernest Wichner neue Erkenntnisse. Interview, in: DW, 4.7.12  
Günter Grass verteidigt Oskar Pastior, Die Zeit, 29.9. 2012 
Versuchte Rekonstruktion. Die Securitate und Oskar Pastior, in: Text und Kritik, Januar 2013 
"Securitatea şi Oskar Pastior", in: RFE, 8. 5. 2013 

Timpul, an XIII, nr.  (171) 5, 2013, p. 8

Neu!

"Mayer". Dialoge

ACNSAS, R 311942

"Mayer" (alias "Müller Hans") war einer der fleißigsten inoffiziellen Mitarbeiter der Securitate, für die er jahrzehntelang tätig war. Er debütierte 1938 und veröffentlichte dann nach dem 2. Weltkrieg regelmäßig in verschiedenen Zeitschriften und Zeitungen. Neben seiner Tätigkeit als genauer "Beobachter" literarischer Zusammenkünfte in Temeswar hatte er erfolgreich auch mehrere Auslandsaufträge ausgeführt, die auf die Diskreditierung von missliebigen Autoren abzielten. Seine Aktivität kann stellenweise mit der eines "Neamţu", "Traian" (alias "Abrud", "Silviu" - weitere Details hier), "Moga", "Sorin", "Matei", "Voicu" u.a. verglichen werden.
Er wanderte schließlich 1991 auch in die Bundesrepublik aus, wo er 1999 starb.
(Siehe auch den hier bereits veröffentlichten Bericht von "Mayer" vom 25. Juni 1983.)
Weitere Einzelheiten folgen.

(A se vedea şi:  Bibliotecar la Auschwitz - Bibliothekar in Auschwitz, RFI, 7.11. 2011)  - (Siehe auch: Bibliotecar la Auschwitz - Bibliothekar in Auschwitz, RFI, 7.11. 2011) + Halbjahresschrift - hjs-online.

. 

[10. Mai. 1971. "Mayer" wird für seine Mitarbeit mit 500 Lei entlohnt]

[10 mai 1971. "Mayer" recompensat cu 500 lei pentru activitatea depusa] 

ACNSAS, R 311942, f. 424

***

[24. Mai 1975. "Mayer" enthüllt der Securitate seine Meinung bezüglich der von der Aktionsgruppe Banat verfassten Textaufstellung, die in der „Neuen Literatur“, Nr. 4/1974, erschienen ist]

[24 mai 1975. „Mayer“ dezvăluie Securităţii opiniile sale referitoare la grupajul de texte semnate de autorii din Aktionsgruppe, Grupul de acţiune Banat, apărute în „Neue Literatur“, nr. 4/1974] 

ACNSAS, I 210845, vol.2, ff. 49-52

***


[28. Dezember 1978. Analyse der Tätigkeit von "Mayer", Mitglied des Temeswarer Adam-Müller-Guttenbrunn-Literaturkreises, der auch auf Gerhard Ortinau, William Totok und Richard Wagner angesetzt wird, wie ein nicht identifizierbarer Securitateoffizier auf dem von Oberstleutnant Nicolae Pădurariu handschriftlich verfassten Dokument anmerkt]


[28 decembrie 1978. Notă-raport privind analiza activităţii lui "Mayer", membru al cenaclului literar Adam-Müller-Guttenbrunn din Timişoara care, potrivit unei note manuscrise a unui ofiţer neidentificat, adăugată materialului redactat de către lt. col. Nicolae Pădurariu, cere ca acesta “să fie dirijat şi pe lîngă” Gerhard Ortinau, William Totok şi Richard Wagner]

ACNSAS, R 311942, ff. 18-18v

(*) "Mayer" ist nicht zu verwechseln mit "Mayer Iosif" (siehe: Securitate und Partei) - Anm. Halbjahresschrift - hjs-online. 
(*) A nu se confunda “Mayer” cu “Mayer Iosif” (a se vedea Securitatea şi partidul) - n.n. Halbjahresschrift - hjs-online.

***

[28. Februar 1981. "Mayer" berichtet über jüngere Autoren im Temeswarer Adam-Müller-Guttenbrunn-Literaturkreis und spricht mit Franz Schleich über die "Aktionsgruppe"]

[28 februarie 1981. „Mayer” relatează despre prezenţa unor tineri în cenaclul timişorean „Adam Müller-Guttenbrunn” şi discută cu Franz Schleich despre „Aktionsgruppe”]

Nr. 26546 /1/A / PN / 0039/28.II. 981
Primeşte: Lt. col. PĂDURARIU NICOLAE
Informator: „MAYER”

Notă informativă [1]

Sursa relatează următoarele:
În ziua de 19 februarie a.c. a fost la şedinţa la cercul Adam Müller-Guttenbrunn unde Richard Wagner a prezentat cinci elevi cari au citit poezii. Elevii sînt: HARALD DASINGER, BETTINA GROSS, SIEGRUN JÄGER, de la liceul Lenau, OTTMAR MEITERTH, de la liceul industrial Nr. 9, şi UTE ROOS din liceul Arta Plastică. Toţi elevii au dat probe de talent cu poezii de tema individuală despre amor, şcoală, peisaj şi note cu caracter de jurnal. Ceva deosebit n-a fost semnalat.
La această şedinţă sursa s-a întîlnit cu FRANZ SCHLEICH care între altele a răspuns la întrebarea sursei dacă şi Schleich a fost la Aktionsgruppe cu Totok şi Wagner? Schleich zîmbeşte ironic: „oamenii ăştia, eu nu cred nimic pentru că nici unul dintre ei nu este un om sincer, poate ei spune orice. Ei sînt oamenii conjuncturii şi fac pe marxiştii, în fond umblă fiecare dintre ei cu mască şi vorbeşte despre literatură parcă au descoperit ei acest gen de artă.”

20 februarie 1981 (ss) Mayer

Observaţii
- WAGNER RICHARD este lucrat în D.U.I.
SARCINI
Informatorul a fost instruit de a urmări legăturile pe care le are WAGNER în rîndul intelectualilor din Timişoara cît şi cel al tineretului, deasemeni să stabilească ce poziţie adoptă în cadrul cenaclului, ce conţinut au lucrările sale pe care le prezintă.
MĂSURI
Vom insista pentru introducerea măsurilor speciale la domiciliul lui WAGNER RICHARD.

(ss) Pădurariu

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 232-232v

__________
[1] Notă manuscrisă.

***

[24. September 1983. "Mayer" berichtet über die Absichten von William Totok, etwas zu historischen Themen zu schreiben. Er erhält den Auftrag, Einzelheiten auszuforschen]
[24 septembrie 1983. “Mayer” relatează despre preocupările lui William Totok de a scrie ceva pe teme istorice, primind sarcina de a afla amănunte în acest sens]

- Nr. 26546/1/A/PN/00116/ 24.09.983
- Primeşte lt. col. Pădurariu N.
- Informator “MAYER”

NOTĂ [1]

Asupra lui TOTOK WILIAM sursa “MAYER” semnalează următoarele:
În ziua de 15 august 1983 sursa a călătorit cu trenul împreună cu TOTOK W. pînă la LIPOVA cu prilejul sărbătorii anuale a bisericii din Radna. Cu această ocazie TOTOK a relatat că este preocupat de redactarea unor lucrări cu caracter istoric despre Banat şi nu găseşte materialele de care are nevoie. Ar fi solicitat de la X [anonimizat], redactor la N.B.Z. dar acesta a refuzat să-i dea deşi are.
Sursa avînd unele materiale, a promis că i le poate împrumuta, rămînînd să vină în una din zile acasă la sursă.
WILIAM TOTOK a mai făcut referiri la deplasările pe care le face de 2 şi 3 ori pe săptămînă la Arad avînd în răspundere pagina culturală care apare săptămînal iar POMMERSHEIM se ocupă de aspecte cu caracter economic şi social, de multe ori deplasîndu-se împreună.
În discuţie TOTOK a mai făcut referiri la romanul lui LILLIN,respectiv că este de proastă calitate, că în ziarul “NEUER WEG” a fost foarte aspru criticat de REICHRATH EMERIC motiv pentru care ar fi fost şi la redactorul şef al ziarului “NEUER WEG” pe nume BREITENSTEIN [2] dar acesta i-a explicat că ziarul şi autorul are dreptul să-şi exprime părerea.
Sursa cunoaşte că TOTOK WILIAM lucrează la redacţie într-un birou cu HORST SAMSON şi SCHNEIDER EDUARD avînd toţi răspunderi cu probleme culturale.
Observaţii
- TOTOK W. este lucrat în D.U.I.
- HORST SAMSON, legătura sa, cunoscut cu scrieri şi poziţie ostilă.
SARCINI
- Cu ocazia sosirii la domiciliu a lui WILIAM TOTOK să extindă discuţia asupra preocupărilor sale istorice şi ce aspecte are în vedere să trateze despre Banat. Deasemeni să discute asupra celorlalte preocupări literare ale sale şi îndeosebi ce lucrări mai redactează.
MĂSURI
- Intrucît TOTOK W. lucrează împreună cu HORST SAMSON, element ostil, vom analiza posibilitatea introducerii mijloacelor speciale la locul de muncă, în prealabil însă vom verifica dacă într-adevăr lucrează împreună cu HORST SAMSON.
- Semnalarea lui TOTOK la Arad pentru încadrarea informativă.

(ss) Lt. col. Pădurariu
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 303-303v

____________________
[1] Notă manuscrisă, redactată de Pădurariu.
[2] Ernst Breitenstein (1923-1990), redactor şef al cotidianului de limbă germană, Neuer Weg (1949-1954 şi 1976-1988).

***

[30. November 1987. "Mayer" berichtet über einen Besuch von Horst Fassel in Temeswar]

[30 noiembrie 1987. "Mayer" relatează despre o vizită a lui Horst Fassel la Timişoara]

ACNSAS, I 184943, ff. 27-30

***

[1980. „Mayer“ angesetzt auf Balthasar Waitz^(*)] 


[1980. Balthasar Waitz încadrat informativ de către „Mayer“^(*)]

ACNSAS, I 256905, ff. 29-29v

ACNSAS, I 256905, ff. 31-31v

Anmerkung - adnotare

^(*) Der Schriftsteller und Journalist Balthasar Waitz (geb. 1950) geriet ins Fadenkreuz der Securitate, nachdem „Mayer” 1980 über eine Lesung des Autors im Temeswarer Literaturkreis „Adam Müller-Guttenbrunn” berichtet hatte und kurz darauf über dessen Aufnahmebemühungen in die westdeutsche Literatenvereinigung „Kogge”. Zu Waitz gab es allerdings bereits in den 1970er Jahren nachrichtendienstliche Hinweise auf seine literarische Tätigkeit. Da 1974 die Redaktion der Zeitschrift „Neue Literatur” einen Text von ihm zusammen mit der Aufstellung der Aktionsgruppe Banat (Wire Wegbereiter, NL, Heft 4, 1974) veröffentlicht hatte, hielt ihn die Securitate fälschlicherweise für ein Mitglied der Gruppe. Waitz war jedoch 1974 Mitglied des von Peter Grosz gegründeten „Arbeitskreises `74”, der in der Temeswarer Universität tagte. Gleichzeitig war er auch mit einigen Mitgliedern der Aktionsgruppe befreundet.

Aufgrund der Berichte von „Mayer” eröffnete die Securitete eine sogenannte Problemakte (E.D.P. Evidenţă Dosar Problemă), die als Vorstufe zu einem Operativen Vorgang (OV – rum. DUI) angesehen werden kann. Nachdem Waitz, der bei der Temeswarer „Neuen Banater Zeitung” als Redakteur angestellt war und inzwischen auch zwei Prosabände veröffentlicht hatte, 1981 „Ein Alibi für Papa Kunze” und 1984 „Widerlinge”, einen Protestbrief (Memoriu colectiv - so die Securitatebezeichnung) mitunterschrieben hatte, wurden die Parteibehörden eingeschaltet, die die Eröffnung eines OV genehmigen mussten.

Diese Vorschrift galt in erster Linie für Parteimitglieder und in besonderen Ausnahmefällen aber auch für Parteilose.

In der Zwischenzeit wurden weitere Berichte über Waitz bestellt und ausgewertet. Am 22. Januar 1985 wurde schließlich Major Ioan Adamescu beauftragt, einen OV unter dem Decknamen „Walter” einzuleiten. Belastendes Material stammte u.a. aus der Feder von „Dan”, ältere Berichte auch von „Voicu”. Adamescu war von 1979 bis 1989 Mitarbeiter der bis 1987 von Nicolae Păduraru geleiteten Temeswarer Unterabteilung 1/A, zuständig für politische Inlandsüberwachung. Als Nachfolger des 1987 in den Ruhestand getretenen, langjährigen Ressortleiters Pădurariu wurde Petru Pele ernannt.

Die Temeswarer Dienststelle 1/A war unterbesetzt, 1985 waren zusammen mit dem Ressortleiter 16 Offiziere in dieser Abteilung beschäftigt, die aus mehreren Untergliederungen bestand (5 Offiziere zuständig für: Deutsche Nationalisten und Faschisten, ungarische Nationalisten und Irredentisten - naţionalişti-fascişti germani, naţionalişti iredentişti maghiari; Kunst-Kultur, Gesundheitswesen, Justiz, Presse, Kulte und Sekten - artă-cultură, sănătate, justiţie-presă, culte-secte: 4 Offiziere unter der Leitung von Ioan Indrei; Unterricht, Forschung, Sport - învăţămînt-cercetare-sport: 6 Offiziere, geleitet von Radu Tinu – cf. Raport, 19. April 1985, ACNSAS, D, 120, vol. 9, Bl. 32-34).

ACNSAS, I 256905, Bl. 125

Bis 1989 wurden auf Balthasar Waitz mehrere inoffizielle Mitarbeiter angesetzt. Außer „Dan” und „Mayer” beteiligten sich an der Überwachung des NBZ-Redakteurs u.a. auch „Victor”, „Victoria”, „Claudia” und „Eva”. Die letztgenannten Mitarbeiterinnen hatten die Aufgabe sämtliche Artikel von Waitz zusammenzufassen und auf eventuelle feindliche Äußerungen zu überprüfen. Seine Artikel aus der von ihm betreuten NBZ-Rubrik „Fall-Report”, in denen er über Straftaten, Prozesse u.ä. berichtete, wurden von dem inzwischen in der Leitungshierachie der lokalen Securitate aufgestiegenen Radu Tinu, als nicht aussagekräftig bewertet, nachdem Adamescu und später auch Valerică Fulga (Mitarbeiter der Dienststelle 1/A von 1987 bis 1989) sie als negative Schwarzmalerei eingestuft hatten. („Cazul trebuie lucrat cu mai mult profesionalism, mai ofensiv”, hieß es in einer kritischen Anmerkung von Radu Tinu vom 26. März 1988, ACNSAS, I 256905, Bl. 125. „Nota nu are valoare pentru munca de Securitate. Nu mai luaţi asemenea `hîrtie’” – notierte ebenfalls Radu Tinu an das Ende einer Zusammenfassung der Artikel von Waitz - die er mitunter auch mit seinem Pseudonym Bruno Wegemann unterzeichnete -, die „Claudia” am 7. Januar 1987 verfasste und ihrem Führungsoffizier, Major Adamescu überreicht hatte – ACNSAS, I 256905, Bl. 116-116v, hier 116v). 

Zu Waitz siehe auch - privitor la Waitz a se vedea si:

Operationen der Securitate. 1974, 1981, 1984 - acţiuni ale Securităţii. 1974, 1981, 1984 

PS.

[21. April 1976. Anweisung der Temeswarer Securitate an den zuständigen Offizier des Militärischen Abschirmdienstes – C.I. - in der Militäreinheit Vînju Mare, in der Balthasar Waitz und Richard Wagner ihren Wehrdienst ableisteten, diese zu überwachen] 


[21 aprilie 1976. Securitatea din Timişoara cere CI-istului din U.M. Vînju Mare, unde Balthasar Waitz şi Richard Wagner şi-au satisfăcut serviciul militar, să-i supravegheze pe cei doi] 

ACNSAS, I 256905, Bl. 13-13v

***

Externer Link: Richard Wagner, "Besserwisser Brantsch", Banater Zeitung, 14.9. 2010

Aktualisiert - actualizat, 12.10.2021,17:14 h 

Dorin Tudoran

Dorin TUDORAN - Ghid pentru cititorul de cursă lungă
Radu IOANID - O punere în context
Dorin TUDORAN - Preambul&Concluzie
Dorin Tudoran - Eu, fiul lor

Observator Cultural, Nr. 539, 27.08.2010

Viorica OANCEA - Un răspuns la „cazul Mihai Botez“. Pe marginea unui text de Radu Ioanid  

Observator Cultural, Nr. 541, 10.09.2010

Dorin Tudoran:  Între mâhnire şi calomnie, Voxpublica, 07. 10. 2010 

Protest

2 scrisori de protest: 
2009
2010

PROTEST

Începând cu luna mai 2010, ziarul „Evenimentul Zilei" este implicat în campania de denigrare a lui Adrian Marino prin prezentarea lui drept colaborator al Securităţii. Dacă iniţial putea fi vorba despre o eroare de interpretare a dosarelor existente pe numele lui Adrian Marino la CNSAS, după clarificările aduse în presă cazului, reluarea unor astfel de acuzaţii înseamnă rea credinţă. Vineri, 9 iulie, ziarista Mirela Corlăţan a repetat actul său defăimător la adresa cărturarului.

Considerăm transformarea acestui demn om de cultură, liberal şi anticomunist, într-un slujitor al regimului drept un act monstruos şi inacceptabil. Adrian Marino a suferit 8 ani în închisorile staliniste şi alţi 7 ani de domiciliu obligatoriu, având până la căderea regimului comunist statutul unei persoane marginalizate. Respingem această campanie susţinută de defăimare nedreaptă a lui Adrian Marino şi protestăm împotriva distorsionării realităţii şi a biografiei lui prin metode poliţieneşti care seamănă cu cele utilizate de către Securitate.
Semnează:

Gabriel Andreescu
Liviu Antonesei
István Aranyosi
Bányai Péter
Anamaria Beligan
Ştefan Borbely
Anca Calangiu
Mariana Codruţ
Romulus Cristea
Otilia Dragomir
Smaranda Enache
Victor Eskenasy
Mihai Dinu Gheorghiu
Marius Ghilezan
Cristache Gheorghiu
Bogdan Ghiu
Vasile Gogea
Mihaela Grancea
Claudiu Groza
Gelu Ionescu
Ion Bogdan Lefter
Dana Lovinescu
Elena-Irina Macovei
Ioana Mihalcea
Adrian Miroiu
Emil Moise
Mona Momescu
Vasile Morar
Irina Nastasă
Lucian Nastasă
Andrei Niculescu
Bogdan Niţă
Alexandru Pecican
Ovidiu Pecican
Zoe Petre
Arina Petrovici
Antoniu Poienaru
Simona-Maria Pop
Radu Popa
Nicolae Roşu
Michael Shafir
Flavius Solomon
Elek Szokoli
Lucian Ştefanescu
Antoaneta Tănăsescu
William Totok
Dorin Tudoran
Daniel Vighi
Elena Vlădăreanu
Leon Volovici
Rodica Zehan


*=*=

16.11.2009

Protest

Către,

Preşedintele României Traian Băsescu
Palatul Cotroceni

Primul Ministru Emil Boc
Palatul Victoria

Preşedintele Senatului Mircea Dan Geoană
Palatul Parlamentului

Preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Alma Anastase
Palatul Parlamentului

Prefectul Judeţului Mureş Emil Marius Paşcan
Prefectura Mureş

Primarul Municipiului Tîrgu-Mureş dr. Dorin Florea
Primăria Tîrgu-Mureş

Membrilor Consiliului Local al Municipiului Tîrgu-Mureş

Noiembrie 2009

PROTEST

România a fost singura ţară în care înlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sânge.

Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Română trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.

În locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Române.

Astfel, prin doua Hotărîri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tîrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile împotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pînă la moartea sa survenită în 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani închisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă în civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.

În condiţiile în care însuşi Preşedintele României a participat recent la manifestările marcînd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului însoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Română, cultul public al celor care au participat direct la represaliile împotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.

Solicităm pe această cale în modul cel mai ferm intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărîrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror initiaţive de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Române şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.

Iniţiatori:


Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban




Semnatari:

[în ordinea semnării]

Smaranda Vultur, scriitoare

Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers

Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj

Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă

Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor

Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara

Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland

Alexandru Cistelecan, critic literar

Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti

William Totok, scriitor şi publicist, Berlin

Alpár Benjámin Hamar, revoluţionar, Tîrgu-Mureş

Dragoş P. Fodor, SUA

Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi

Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept

Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi

Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti

Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

Traian Ştef, scriitor, Oradea

Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Dieter Schlesak, Dr. h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara

Petre Răileanu, scriitor, Paris

Johann Böhm dr., Germania

Andrea Varga, istoric

Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.

Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Mihai Dinu Gheorghiu

Sorin Ilieşiu

Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara

Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu

Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA

Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Român

Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Românilor din Australia

Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români

Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională România

Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria

Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine

Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles

Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia

Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Român American

Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”

Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei

Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş

Ion Vianu

Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale

Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti

Dan Perjovschi

Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Român

Victor Eskenasy

Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti

Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

Andrei Muraru, istoric

Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti

Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

Renate Weber, deputată, Parlamentul European

Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul României

Caius Dobrescu, scriitor

Ştefan Borbely, scriitor

Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social

Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămînalul Punctul

Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin

Gina Pană, Bucureşti

Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania

Dinu Zamfirescu, preşedinte, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc

Előd Kincses, avocat, Tîrgu-Mureş

Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2009)

Constantin Martian, preşedinte, Alianta Civica

Adrian Cioroianu, dr. în istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

Boros Csaba, pensionar, Tîrgu-Mureş

Kiss István, preşedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tîrgu-Mureş

Szabó Annamária, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tîrgu-Mureş

Monica Raicu, Bucureşti

Lavinia Jemma

Richard Wagner, scriitor, Berlin

Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucureşti

Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna

Contesa Anikó Bethlen

Ibolya Lüdke, dr. În ştiinţe medicale, vicepreşedintele Fundaţiei Oasis

Ibolya Morariu, Tg-Mureş

Izabella Noémi Sárosi, Tg-Mureş

András Szabó, muzeograf, istoric de artă, curatorul colecţiei, galeriei şi casei memoriale „Nagy Imre” din Jigodin Ciuc.

Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris

Toró T. Tibor, preşedinte executiv, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania

Budai Iosif, preşedinte, Asociaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii Mureş

Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg

Aura Cumita, Berlin

Christof J. Kaiser, Berlin

Iosif Herlo, preşedinte, Societatea Germano-Română Al. I. Cuza pentru Literatură, Heidelberg

Maria Herlo, Heidelberg

Bianca Herlo, Heidelberg

Mária Ajtay Kincses, Tg-Mureş

Hans Hedrich, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă

Tőkés András, vicepreşedinte, Partidul Civic Maghiar

Dinu Adam, scriitor şi ziarist, preşedinte, Asociaţia pentru o Societate Performantă

László Tökés, deputat în Parlamentul European, preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania

Zsolt Szilágyi, lector univ., vicepreşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania

Attila Bokor, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Gergely Buja, sociolog, Sfîntu-Gheorghe

Alexandru Francisc Gazdag, avocat, Mediaş

Horea Balomiri, doctorand, Universitatea Viena

Fülöp G. András, istoric, redactor Duna TV

Toró Tamás, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Barra Lehel, bibliotecar, Baia Mare

Kelemen Kálmán Lóránt, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Moldovan Adalbert, ing. electro-energetic pensionar, Tg. Mureş

Herbert-Werner Mühlroth

Gunter Totok, inginer, Berlin

Dr. Daniela Reisz, Timişoara

Dr. Tanasie Dan Călin, medic de familie

Robert D. Reisz, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara

Telegdy Zoltán, fotograf, Budapesta

Mózes Levente-Sándor, consilier municipal, Tg. Mureş

- Listă actualizată - 4 ianuarie 2010, ora 11:38"  - 
Lista rămâne deschisă


Semnăturile pot fi trimise pe adresa electronică a Ligii Pro Europa:office@proeuropa.ro

***

Protest contra omagierii generalului Guşă, RFE, 20.11. 2009

***