Václav Havel ist tot

Aktualisiert, 12.1.2012, 18:50 h: "Hegel" und das ungarische Mediengesetz 

Siehe auch den am 21.12. 2011 aktualisierten Beitrag: Solidaritätsfonds zur Unterstützung von Securitateopfern 

=========================================

Der frühere tschechische Dissident Václav Havel ist im Alter von 75 Jahren in Prag gestorben.

Havel war in der Tschechoslowakei eine der Schlüsselfiguren des gewaltfreien Widerstands gegen das kommunistische Regime. Er saß insgesamt fünf Jahre im Gefängnis. 

Havel war einer der Initiatoren der Charta 77. 

1989, während der Samtenen Revolution, wurde er zur Symbolfigur des demokratischen Aufbruchs. 

Von 1989 bis 1993 war Havel Präsident der früheren Tschechoslowakei, dann bis 2003 Staatschef der Tschechischen Republik. 

Havel ist der Verfasser zahlreicher Bücher, Essays und Theaterstücke.

Vaclav Havel a încetat din viaţă, RFE, 18.12.2011 (link extern)
Securitate vs. Charta 77, hjs-online, 1.3.2010  

"Vladimir"

[5. November 1982. „Vladimir“, Redakteur einer deutschsprachgen Zeitung aus Hermannstadt/Sibiu informiert weitschweifig über eine Reise in die Bundesrepublik Deutschland]

[5 noiembrie 1982. „Vladimir”, redactor al unui ziar de limbă germană din Sibiu, relatează detaliat despre vizita sa în R.F. Germania]

ACNSAS, D 013381, vol. 24, ff. 118-122

Securitatea şi legionarii

RFE, 30.11. 2011

Securitatea şi legionarii

Filă din dosarul Securității (sursă: CNSAS)

30.11.2011

William Totok

Scrierea legionarului N.S. Govora, „Transilvania Românească”, (Editura Carpaţii din Madrid), redactată sub îndrumarea poliţiei politice din România şi avizată de Secţia de Propagandă a C.C. al P.C.R.

Odată cu deschiderea arhivelor fostei Securităţi comuniste din România ies la iveală tot mai multe detalii legate de operaţiunile de subminare informativă a exilului. Cazul halucinant al lui Silviu Crăciunaş, care fusese pregătit într-o complicată acţiune legendată pentru a spiona şi influenţa exilul, a fost documentat în anul 2008 în volumul „Urme pierdute, urme regăsite”.

În revista fostului Institut Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Caietele Inmer (nr. 14 şi 15, 2009), cercetătorul Sorin Gabriel Ioniţă sintetizează informaţiile din cîteva dosare ale unor exilaţi români care au jucat un rol de influenţare a exilului, acceptînd să colaboreze în acest sens cu Securitatea.

Unul din dosarele Securității (sursă: CNSAS)

​​​​Operaţiunile de influenţare a exilului s-au intensificat odată cu impunerea cultului personalităţii dedicat lui Ceauşescu, prezentat în propaganda de partid ca exponent eminent al naţiunii şi continuator al tradiţiilor naţionale. În acest context al amplificării unui discurs xenofob şi naţionalist, operaţiunile Securităţii vizau două aspecte. În primul rînd se impunea ideea creării imaginii unui duşman intern, care atentează la unitatea naţională. Astfel, minoritatea maghiară devenise o ţintă predilectă. (A se vedea campaniile sistematice de demascare a presupusului iredentism şi exagerările propagandistice, de exemplu „Operaţiunea Bolyai”.

Securitatea n-avea scrupule ideologice chiar şi atunci cînd era vorba să se folosească de persoane cunoscute pentru convingerile lor legionare. Contactele cu unii reprezentanţi ai legionarilor exilaţi s-au derulat în conformitate cu planuri de măsuri în care miza principală o constituia naţionalismul celor vizaţi.

Un exemplu tipic pentru atragerea reuşită a unui

Filă din Dosarul N.S. Govora al Securității (sursă: CNSAS)

​​legionar influent în rîndurile exilului este Nicolae Ştefănescu (1912-1999), autor de poezii şi publicist, cunoscut mai bine sub numele său de împrumut: N. S. Govora. Printre miile de pagini întocmite de Securitate se află şi un document din 1981 (vezi textul integral în addenda) în care se raportează încheierea cu succes a influenţării lui Ştefănescu, autorul unei scrieri cu iz naţional-patriotic, intitulată: „Transilvania Românească”. Scrierea respectivă a apărut la editura „Carpaţii“ din Madrid, controlată de către legionari şi de către comandantul din exil, Horia Sima. Editura fusese fondată de Traian Popescu, însărcinat în timpul existenţei „statului naţional-legionar” „cu organizarea Serviciului Comisiilor de Românizare”.

Din documentul redactat de către Securitate rezultă că Nicolae Ştefănescu (alias N.S. Govora) a avut contacte cu poliţia secretă din România, care a avut un aport important în decursul procesului de redactare a scrierii „Transilvania Românească”. Operaţiunea este considerată drept un succes al poliţiei politice, iar agenţia Agerpres a fost însărcinată s-o folosească în vederea răspîndirii ideilor şi informaţiilor cuprinse în carte.

Addenda:

[4 iulie 1981. Raportul Securităţii privind rezultatele influenţării legionarului N.S. Govora, autorul lucrării „Transilvania Românească” publicată la Madrid la editura Carpaţii, fondată de Traian Popescu, însărcinat în timpul existenţei „statului naţional-legionar” “cu organizarea Serviciului Comisiilor de Românizare”]

STRICT SECRET [1]
Ex. nr. 1

NOTĂ

Raportăm că, în cadrul măsurilor iniţiate pe linia promovării în străinătate a adevărului istoric privind Transilvania şi a contracarării propagandei iredentiste maghiare, organele noastre au asigurat apariţia, în editura “CARPAŢII” [2]  din Madrid, a cărţii “TRANSILVANIA ROMÂNEASCĂ”.
- Lucrarea este scrisă în limba engleză sub semnătura publicistului N.S. GOVORA, originar din ţara noastră, iar conţinutul ei a fost aprobat de Secţia de propagandă a C.C. al P.C.R.
- În cuprinsul volumului, autorul combate netemeinicia şi falsitatea teoriilor iredentiştilor maghiari şi reliefează adevărul istoric privind continuitatea poporului român în spaţiul geografic în care trăieşte.
- Legitimitatea apartenenţei Transilvaniei la România este dovedită cu argumente istorice, etnografice şi lingvistice, extrase inclusiv din izvoare ungare şi lucrări aparţinînd unor istorici promaghiari.
- În lucrare sînt descrise, totodată, aspecte din timpul ocupaţiei vremelnice a Transilvaniei de Nord, în urma Dictatului de la Viena, respectiv, regimul de teroare instituit de armata horthystă, internările în lagăre şi închisori, expulzările şi masacrele în masă comise de aceasta.
- În partea finală, autorul prezintă în mod argumentat situaţia actuală a naţionalităţii conlocuitoare maghiare din România, drepturile şi libertăţile acesteia în toate domeniile vieţii social-politice, economice şi culturale.
- În context, N.S. GOVORA atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă propaganda iredentiştilor maghiari în problema Transilvaniei şi face apel la românii de pretutindeni să ia atitudine hotărîtă împotriva acestora.
- Cartea “TRANSILVANIA ROMÂNEASCĂ” a fost tipărită într-un tiraj de 600 exemplare şi difuzată, prin posibilităţi specifice, în rîndurile emigraţiei române, a unor personalităţi influente din principalele ţări occidentale, precum şi unor delegaţii participante la reuniunea de la Madrid.
- Un exemplar al lucrării, împreună cu o notă de prezentare a conţinutului acesteia, a fost trimis la Agerpres, pentru a fi preluat spre publicare.
- Raportăm că, prin mijloacele de care dispunem, acţionăm pentru tipărirea cărţii lui N.S. GOVORA, de către aceeaşi editură, şi în limbile franceză, spaniolă şi română.
- Totodată, întreprindem măsuri pentru asigurarea prezentării cărţii şi preluării unor pasaje din ea de către presa emigraţiei române şi diferite publicaţii occidentale.


Nr. 00379
4 iulie 1981
SI/ PM – 3 ex.

ACNSAS, D 13340, vol. 3, ff. 80-80v
---------------
[1] Document dactilografiat. Transcriere realizată de Elena-Irina Macovei.
[2] Traian Popescu este şi fondatorul revistei „Carpaţii” care începînd cu anul 1954 a apărut la Madrid sub direcţia lui Aron Cotruş. Printre colaboratorii acestei reviste legionare de exil care a apărut şi în versiuni editate în limba franceză şi engleză s-au aflat N. S. Govora, Faust Brădescu, Filon Verca, Ana-Maria Marin, Radu Budişteanu, Pamfil Şeicaru („Vlad“), Vintilă Horia ş.a.

Surse bibliografice:
Ioniţă, Sorin Gabriel: „Publicaţiile «Curentul», «Carpaţii» şi «Stindardul» în ahivele Securităţii (1975-1989)”, partea I: în: Caietele Inmer, anul VI, nr. 14, martie 2009, pp. 70-74; partea a II-a, în: Caietele Inmer, anul VI, nr. 15, iulie 2009, pp. 18-27.

RFI, 7. 8. 2015

07 AUGUST 2015

Stasi, Securitatea şi extrema dreaptă

William Totok

totok.jpg

„Transilvania Românească”, finanṭată de Securitate (coperta)

Potrivit unor dezvăluiri din presa germană, Securitatea est-germană Stasi a fost infiltrată în scena extremistă de dreapta din RFG. Şi Securitatea română a avut colaboratori între fasciştii români exilaṭi în vest. 

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Securitatea est-germană Stasi a fost cu mult mai prezentă în scena extremistă de dreapta din RFG decît s-a crezut pînă acum. Potrivit dezvăluirilor publicate de „Berliner Zeitung”, bazate pe materiale găsite în arhiva Oficiului federal pentru administrarea documentelor fostei securităṭi est-germane, Stasi (BStU), poliṭia secretă avea cel puṭin 42 de informatori care activau în grupări neonaziste, sau care aveau contacte cu persoane care întreṭineau legături cu extremişti de dreapta.

Potrivit aceluiaşi ziar, Stasi a contactat alte 30 de persoane în vederea racolării lor.

Numărul colaboratorilor neoficiali ai Stasi din cadrul grupurilor neonaziste vest-germane s-a stabilit în urma studierii unor liste întocmite de Direcṭia XXII/1 (Hauptabteilung XXII/1) care răspundea de combaterea terorismului. Biroul 1 (Unterabteilung 1) se ocupa de analiza scenei extremiste de dreapta şi de cea teroristă din Germania Federală.

Potrivit numerelor de înregistrare, cei mai mulṭi informatori au fost racolaṭi în anii 1980. Din documentele Stasi rezultă că prezumtivul atentator asupra festivalului berii din München – Oktoberfest – din 1980, Gundolf Köhler, a activat în cadrul diverselor grupări neo-naziste. La acel atentat şi-au pierdut viaṭa 13 persoane, iar 211 au fost grav rănite. Materialele descoperite ar putea contribui la elucidarea atentatului şi ar putea să fie folosite de procuratură care încă nu a închis dosarul respectiv.

Prin infiltrarea informativă a scenei extremiste de dreapta, scrie „Berliner Zeitung”, Stasi urmărea să împiedice eventuale atacuri neo-naziste asupra frontierei germano-germane.

În ultimii ani au mai fost publicate informaṭii privind activitatea de colaborare cu Stasi a unor persoane active în mediul extremist de dreapta. Poate cel mai spectaculos caz este cel al poliṭiştului vest-berlinez, Karl-Heinz Kurras, care l-a împuşcat, în 1967, pe un student care a participat la o demonstraṭie. Moartea studentului, Benno Ohnesorg, a contribuit la radicalizarea tineretului universitar vest-german din anii 1960.

Securitatea română, care pînă-n 1968 a mai colaborat cu Stasi est-germană, era interesată şi ea să culeagă informaṭii din interiorul unor grupuri extremiste de dreapta, active în exil. În anii ´50, operaṭiunile Securităṭii se concentrau asupra anihilării unor persoane active în exilul legionar. În acest context s-a pus la cale răpirea lui Traian Puiu din Viena cu ajutorul unei agente („Gerda”), infiltrată în cercurile emigraṭiei legionare. (Puiu a fost comandant legionar, exilat după rebeliune, a sprijinit guvernul legionar de la Viena al lui Horia Sima, s-a stabilit în Austria, în 1954 a devenit secretar general al Mişcării Legionare din exil. El este şi editorul unor scrieri gardiste şi al antologiei de cîntece legionare, Cărticica de Cântece, Salzburg, 1951, republicată după 1990 în cîteva ediţii adăugite, de exemplu în cea xeroxată şi răspîndită de unul dintre primele cuiburi neo-legionare apărute la Bucureşti după 1990, sub titlul: Din cântecele legionarilor. 30 noiembrie 1994, Legiunea Arhanghelul Mihail. Cuibul Horia Sima, f.l., f.a.).

După o schemă similară urma să se producă şi răpirea lui Ilie Gărneaṭă, cofondator al Legiunii, fost comandant al Bunei Vestiri şi conducătorul Ajutorului Legionar, în 1940. După rebeliunea din 1941, a fugit în Germania, de acolo în Argentina, unde-şi schimbă numele în Antonio Gjini. Sub această identitate falsă s-a reîntors în Germania federală la mijlocul anilor 1950 şi a locuit temporar la un fost camarad, Petre Tonegaru, care devenise agent al Securităṭii, avînd numele conspirativ „Schulz”. Potrivit istoricului Georg Herbstritt, care pregăteşte o carte despre relaṭiile Securitate-Stasi, s-a renunṭat la planul de răpire după ce Tonegaru fusese arestat ca spion.

În perioada ceauşistă, Securitatea folosea agenṭii recrutaṭi în rîndurile legionarilor pentru promovarea politicii naṭionalist-şovine – în primul rînd, anti-maghiare - a regimului şi pentru influenṭarea opiniei publice din vest. Securitatea n-avea scrupule ideologice, folosindu-se, de pildă, de legionarul Nicolae Ştefănescu, autor de poezii şi publicist, cunoscut mai bine sub numele său de împrumut: N. S. Govora. Scrierea lui Ştefănescu „Transilvania Românească” a fost finanṭată şi apoi răspîndită de Securitate.

Actualizat - aktualisiert - 14. 10. 2017, 14:33 h

Neue Bücher

12.3. 2022

Cristian Cercel: Filogermanism fără germani. România în căutarea europenității, Polirom, Iaşi, 288 pp., ISBN: 978-973-46-8534-9

Sumar: „Numai un alt neamţ ne mai poate scutura niţel din veşnica noastră boicotare a istoriei” • Europa: Vestul, Estul şi intermediaritatea • Germanii din România. Context istoric • Identitate şi alteritate • „O contribuţie valoroasă şi inconfundabilă la viaţa societăţii româneşti” • „Cine n-are nemţi să şi-i cumpere” • „Bogatele sate din zona Braşovului şi Sibiului au fost invadate de migraţia ţigănească”

Îmbrăţişarea unei memorii selective cu privire la rolul ideologiei naziste ori foarte apropiate de nazism în istoria din secolul trecut a germanilor din România, prezentarea comunismului drept rădăcina răului, în timp ce sunt subliniate legăturile strânse dintre identitatea germanilor din România, europenitate şi civilizaţia europeană - paradigma implicită care funcţionează aici este una îngrijorator de apropiată de un conservatorism de tip radical. Noiembrie 1940 (acordarea autonomiei Grupului Etnic German din România), aprilie-mai 1943 (înrolarea în SS a germanilor din România) şi ianuarie 1945 (deportarea civililor în Uniunea Sovietică, la muncă forţată) ar trebui să fie legate ca parte a uneia şi aceleiaşi naraţiuini, o naraţiune care să trateze critic aderenţa la nazism şi la o idee europeană nazist-conservatoare a unei părţi semnificative a comunităţilor germanilor din România. (p. 173)

***

15.3. 2019

Thomas Sparr, Todesfuge. Biographie eines Gedichts, Deutsche Verlagsanstalt, München 2020 
Helmut Böttiger, Celans Zerrissenheit. Ein jüdischer Dichter und der deutsche Geist, Galiani Berlin 2020 (Kiepenheuer & Witsch)

***

Mircea Cărtărescu: „Solenoid”. Roman aus dem Rumänischen von Ernest Wichner, Zsolnay Verlag, Wien 2019, 906 Seiten, 36 Euro




Die Wirkung auf den Leser ist horrend – magnetisch, suggestiv, oft bestürzend und verstörend, mitunter auch grausig und eklig, doch in den besten Passagen geradezu psychedelisch. 

Sigrid Löffler, mdr

***

25.4. 2019

Rainer Maria Rilke: „Briefe an einen jungen Dichter. Mit den Briefen von Franz Xaver Kappus”. (Scrisori către un tînăr poet. Cu scrisorile lui Franz Xaver Kappus). Volum editat, comentat şi postfaţat de Erich Unglaub, Wallstein Verlag, Göttingen, 2019, 147 p.

„Epistolar întregit. Schimbul integral de scrisori între Rilke şi timişoreanul Kappus, publicate parţial în urmă cu 90 de ani”, RFE, 24.4. 2019

#

6. 11. 2018

Die zweisprachige Ausgabe des Romans Die Peitsche im Antlitz von Franz Xaver Kappus (1883-1966)  ist im Bukarester Verlag des rumänischen Literaturmuseums erschienen und wurde am 17. 11. 2018 auf der Bukarester Buchmesse vorgestellt.

Romanul scriitorului timişorean, Franz Xaver Kappus (1883-1966), Biciul dispreţului, a apărut  într-o ediţie bilingvă, româno-germană, la Editura Muzeul Literaturii Române. Volmul  a fost lansat la Tîrgul de Carte din Bucureşti pe data de 17. noiembrie 2018. 

Bestellungen online - hier. 

Achizitionarea volumului online - aici. 
#

22.2. 2019

Markus Bauer, Literatur und historische Kritik. Zu den neuesten Arbeiten von William Totok, 

in: Kultro.de - Rumänische Kultur in Europa 

Raluca Nelepcu, „Peitschenhieb des Hohnes“, in: ADZ, 26.3. 2019

Cristina Manole, „Recuperări şi multiculturalism“, în: Observator cultural, Nr. 964, 29.3. 2019 

Viorel Marineasa, „Ucenicul neascultător al lui Rilke“, în: Orizont, nr. 4, 2019, p. 21; id., „(Aproape) Un veac de uitare pentru Kappus“, in: Orizont, nr. 5, 2019, p. 18.

#

5.10.2018

Liviu Rebreanu
Der Wald der Gehenkten

Eine Wiederentdeckung: Liviu Rebreanus Klassiker der Weltliteratur über das Ende des Ersten Weltkriegs in neuer Übersetzung mit einem Nachwort von Ernest Wichner 
Erster Weltkrieg: An der russischen Front wird ein Soldat hingerichtet. Man hatte ihn überführt, als er zum Feind überlaufen wollte. Leutnant Apostol Bologa aus Siebenbürgen ist unter den Mitgliedern des Kriegsgerichts, das für das Urteil verantwortlich ist. Ein Jahr später wird Bologa selbst unter dem Galgen stehen, angeklagt der Desertion, weil er sich weigerte, auf seine eigenen Landsleute schießen zu lassen. Er opfert sich und verliert alles – seine Familie, seine Karriere, seine Liebe zu Ilona. Mit epischer Wucht und suggestiver Kraft zeichnet Liviu Rebreanu das Schicksal seines eigenen Bruders nach – ein Klassiker der Weltliteratur aus Rumänien und eine große Wiederentdeckung.
übersetzt von Georg Aescht

352 Seiten


Zsolnay Verlag, Wien 2018  

# # #

Aus den Giftschränken des Kommunismus
Methodische Fragen zum Umgang mit Überwachungsakten in Zentral- und Südosteuropa
Kührer-Wielach, Florian / Nowotnick, Michaela (Hg.)

ISBN/EAN: 9783791728179
Sprache: Deutsch
Umfang: ca. 240
Einband: kartoniertes Buch
Preis, etwa: 39,95 €

Erscheint am 22.10.2018

Friedrich Pustet Verlag, Regensburg

Reihe: Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München



Was sagen Überwachungsakten tatsächlich über die kommunistische Epoche und ihre Akteure aus? Lassen sich Opfer- und Täterrollen immer eindeutig zuordnen? Wo enden gesellschaftliche Aufarbeitung und Traumabewältigung? Wo beginnen Rachefeldzüge, wo entstehen neue Machtverhältnisse auf Basis des „Aktenwissens“? Der Band zieht eine Zwischenbilanz über die diesbezügliche Forschung zu kommunistischen Regimen in Zentral- und Südosteuropa (Deutschland, Rumänien, Slowakei, Tschechien, Ungarn). Anhand von Untersuchungen zu ethnischen, religiösen und sozialen Minderheiten werden interdisziplinäre Lesarten von Geheimdienstakten und ihre Produktivität für die Kultur-, Geistes- und Sozialwissenschaften diskutiert, ihre Aussagekraft hinterfragt und Möglichkeiten vorgestellt, das aus diesen Dokumenten gewonnene Wissen abzusichern.

#

29.3. 2019


Frankfurter Allgemeine Zeitung, 26.03.2019 zu:

Florian Kührer-Wielach (Hg.), Michaela Nowotnick (Hg.): Aus den Giftschränken des Kommunismus. Methodische Fragen zum Umgang mit Überwachungsakten in Zentral- und Südosteuropa

Rezensionsnotiz aus der Frankfurter Allgemeinen Zeitung, in: Perlentaucher, 26.03.2019



***

29. 9.  2018

Studia Germanica Napocensia, Bd. 5, 2018: „Hier stehe ich, ich kann nicht anders." Festschrift für Eginald Schlattner zum 85. Geburtstag. Hrsg. Gräf, Rudolf – Tar, Gabriella-Nóra – Florea, Ioana. Klausenburg. Universitätsverlag, 2018, 175 S. 

18.3. 2018

Eginald Schlattner: Wasserzeichen

Pop-Verlag, Ludwigsburg 2018

ISBN: 978-3-86356-216-8, 628 Seiten, €[D]29,00

=====================

Andreea Dumitru, „Tränen flossen in vielen Sprachen”. Eginald Schlattners neues Buch trägt den Titel „Wasserzeichen“, in: Hermannstädter Zeitung, Nr. 2573 / 13. April 2018, Beilage S. II.

RFI, 29. 3. 2018 

(audio, ultimele 5 minute, aici)

Romanul unei iritări 

La Editura Pop, din Ludwigsburg, a apărut, recent, noul roman autobiografic al scriitorului şi preotului evanghelic, Eginald Schlattner, intitulat: „Filigran” („Wasserzeichen”). Fostul deţinut politic, Schlattner este unul dintre ultimii scriitori de limbă germană care mai trăieşte în România. Romanele sale precedente s-au bucurat de un mare succes internaţional. Unele au fost ecranizate şi traduse în mai multe limbi, inclusiv în limba română.

William Totok

Eginald Schlattner, născut în anul 1933, a publicat între anii 1998 şi 2005 trei romane autobiografice în care oferă cititorilor o adevărată frescă a unei perioade istorice zbuciumate. Este vorba despre romanul: „Der geköpfte Hahn” („Cocoșul decapitat” - Editura Paul Zsolnay, Viena, 1998, tradus în limba română și publicat la Editura Humanitas din București, în anul 2001, ecranizat de Radu Gabrea, în 2006), despre „Rote Handschuhe” („Mănușile roșii” - Editura Paul Zsolnay, Viena, 2000, tradus în limba română și publicat la Editura Humanitas în anul 2003, ecranizat tot de Radu Gabrea în 2011) şi „Das Klavier im Nebel” („Pianul din ceață”, Editura Paul Zsolnay, Viena, 2005; tradus în limba română şi apărut la Editura Cartier din Chișinău, în 2014). În toate aceste romane cu cheie, Schlattner evocă perioada 1944-1959, punînd un accent special pe perioada detenţiei de la sfîrşitul anilor 1950. Multe din personajele care apar în aceste romane apar şi în ultima sa carte „Wasserzeichen” („Filigran”), unele cu nume schimbate, dar uşor identificabile. De data aceasta, Schlattner evocă ultimii ani de liceu la Braşov, care se numea atunci Oraşul Stalin, descrie, pe larg, atmosfera sufocantă din primii ani ai stalinismului şi încercările unor tineri liceeni de a-şi crea o normalitate iluzionară într-un mediu ostil, deprimant şi represiv. 
Acţiunea se desfăşoară în două planuri, iar naratorul apare sub sub numele său real. Primul plan este plasat într-o mănăstire ortodoxă în care povestitorul auctorial, adică preotul evanghelic Eginald Schlattner, se retrage periodic pentru a medita şi pentru a-şi scrie romanul. În cel de-al doilea plan autorul evocă retrospectiv anii de liceu, amintind, pe scurt, şi de primii ani de studenţie la Cluj şi de arestarea sa în anul 1957. Din galeria amplă a personajelor se evidenţiază unele figuri zugrăvite cu multă empatie nostalgică, altele prezentate cu un sentiment de aversiune, pe alocuri, nestăpînit şi, desigur, subiectiv. 
Reamintirea primelor relaţii de dragoste îi oferă materialul literar pentru a scoate în relief trei personaje feminine: Sara, o fată jumătate săsoaică şi jumătate evreică, rudă cu un ofiţer de Securitate, Blau. Ofiţerul apare sub acest nume şi în romanul „Mănuşile roşii”, iar din dosarele întocmite de fosta poliţie politică ştim că numele său real este Ernest Deitel. 
Cea de-a doua figură feminină zugrăvită în acest context este o fată cu numele emblematic Awemaria, fiica unui personaj real-existent pe care romancierul îl înfăţişează dintr-o perspectivă mult prea blîndă. (Din materialele păstrate în arhivele Securităţii rezultă că acest personaj a avut o contribuţie însemnată la înconjurarea operativă a multor oameni care în acea perioadă deveniseră victime ale prigoanei sau justiţiei politice staliniste.) 
Cu o iritare nestăpînită, Schlattner o evocă şi pe cea de-a treia iubită, Annemarie Schönmund. În roman, ea apare ca o tînără elevă şi apoi studentă, atrasă de tentaţia comunismului, care la un moment dat îl părăseşte pe narator, pentru a se căsători, cu acceptul Securităţii, cu un vest-german. Şi această figură literară are un pandant real cu o biografie cu mult mai nuanţată, chiar tragică, decît în tabloul oferit de autor în această autoficţiune. Naratorul niciodată nu a putut depăşi suferinţa care i-a provocat-o Annemarie Schönmund, despărţindu-se de el. 
Romanul „Filigran” completează trilogia amintită şi oferă publicului pe 625 de pagini o evocare plastică şi sugestivă a oamenilor şi moravurilor unei epoci dramatice din istoria recentă a României. Să sperăm, că şi acest roman va fi tradus cît mai repede în limba română. Poate chiar pînă în această toamnă, cînd Eginald Schlattner va împlini, pe data de 13 septembrie, venerabila vîrstă de 85 de ani. 

#

31.1. 2018

Ilinca Florian

Als wir das Lügen lernten. Roman

Bukarest, Ende der achtziger Jahre. Der unbeschwerte Sommer, den die Familie am Schwarzen Meer verbracht hat, ist vorbei. Mit dem Herbst und der Rückkehr in die Großstadt ziehen auch die Sorgen des sozialistischen Alltags wieder ein. Die junge Erzählerin berichtet von der Welt der Erwachsenen, den feinen Rissen, die sie durchziehen, und der Frage, die über allem schwebt: Gehen oder bleiben? Sollen wir die Heimat verlassen und in eine Fremde reisen, die ein freies und unbeschwertes Leben verspricht? Die Mutter droht am nahenden Exil zu zerbrechen, und keiner ahnt, warum. Allein das Mädchen, die eigene Tochter, sieht mehr, bemerkt die kurzen, aber ungehaltenen Berührungen einerseits und warmen Blicke andererseits, es wird zum stillen Zeugen einer Liebschaft zwischen ihrer Mutter und einem anderen Mann.

In direkter, unmittelbarer Sprache erzählt Ilinca Florian von einer Gesellschaft im Umbruch. Eine Geschichte voller heiterer Momente, dank einer kindlichen Erzählerin, die genau hinschaut, wo erwachsene Augen sich abwenden.

Ilinca Florian

Als wir das Lügen lernten

Karl Rauch Verlag, Düsseldorf 

192 Seiten, gebunden, fadengeheftet, mit Lesebändchen und strukturiertem Bezugspapier

12 x 20 cm

€ 20,00 (D) / € 20,60 (A)

ISBN-13 978-3-7920-0252-0

"Un debut literar promiţător", RFI, 15. 2. 2018 

#

15. 12. 2017

Michaela Nowotnick, Florian Kührer-Wielach (Hrsg.): Wohnblockblues mit Hirtenflöte. Rumänien neu erzählen, Wagenbach, Berlin.

Das Buch erscheint im März 2018,
240 Seiten. 12 x 19 cm. Broschiert.
13,90 €
ISBN 978-3-8031-2794-5

Rumänien. Das sind Walachei und Schwarzes Meer, Transsilvanien und Karpaten. Verwunschene Landschaften, uralte Städte, Armut und Idyll. Abseits von Klischees schreiben Autorinnen und Autoren hier über eine weitgehend unbekannte, ganz zeitgenössische europäische Literaturlandschaft.
Diese nähern sich dem Land, seinem historischen und landschaftlichen Reichtum und seinen Bewohnern, die in diesem vielfältigen Mikrokosmos leben.
Es ist Europa im Kleinen. Insider und Außenseiter, Eingeweihte und Staunende, Gegangene und Gekommene, Bleibende und Suchende sind die Handlungsträger dieser radikal persönlichen Texte, in denen sich Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft, Erlebtes und Gehörtes auf ungeahnte Weise verdichten. Rumänien, für die einen Heimat oder Wahlheimat, für die anderen Station auf einer Reise oder Sehnsuchtsort, immer aber ein literarisches Herzensland – trotz oder gerade wegen der verwirrenden Widersprüchlichkeit und der Gleichzeitigkeit vieler sprachlicher und kultureller Welten.
In diesem Resonanzraum eröffnen sich bislang ungeahnte Verbindungen der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur zu einer wenig bekannten europäischen Literaturlandschaft an der unteren Donau, die darauf wartet, entdeckt zu werden.

„Rumänien neu erzählen“ im März 2018 in Berlin, in: Israel Nachrichten, 26.3. 2018 

Klaus Hübner, Rumänien abseits der Klischees „Wohnblockblues mit Hirtenflöte“ – eine literarische Einladung, in: literaturkritik.de, 13.4. 2018

***

20.8. 2017

Heft 1/2017, Jg. 12 (66)

Spiegelungen - Zeitschrift für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas

Thema: Kontaktzonen literarischer Übersetzung

Verlag Friedrich Pustet - EUR 17,00

#

12.7. 2017

Südosteuropa Mitteilungen, 

57. Jahrgang, Heft 3, 2017 

Schwerpunkt Rumänien

Inhaltsverzeichnis, Zusammenfassung der Beiträge und weitere Hinweise hier. 

#

12. 10. 2016









William Totok: ... an den Fahnenstangen fault die Wut. Gedichte, Pop Verlag, Ludwigsburg 2016, 222 S., 18, 20 €  

- ISBN: 978-3-86356-135-2 


2016-2017 

William Totok, Elena-Irina Macovei: Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România (Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung, Ion Gavrilă Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iaşi, 2016, 366 pp.

Catalog Polirom, noutăţi editoriale mai 2016, p. 22

Puțini autori de la noi au avut curiozitatea și curajul să scrie documentat despre rezistența în munți din anii ’50 din România și despre relațiile Partidului Comunist și ale Securității cu extrema dreaptă din țară. Cartea lui William Totok și a tinerei cercetătoare Elena-Irina Macovei despre reconsiderarea critică a trecutului e una dintre aceste puține încercări.

Cristian Teodorescu, „Căpitanul, Horia Sima, comuniștii și securiștii“, Cațavencii, 8.8. 2016 

Ein Buch, das zu lesen man Zeit braucht.

Werner Kremm, „War der Antikommunismus ein verkappter Pro-Faschismus?“, ADZ (BZ),  24. 8. 2016, S, III

[...] Există o amplă subterană (pro)legionară, ieşită la suprafaţă după 1989 ca întoarcere a refulatului anticomunist şi spiritualist-ortodox, dar valorificată din plin, ca resursă umană sau propagandistică, şi în anii comunismului, ca armă  pe fronturile Războiului Rece din ţară şi din exil. După toate semnalele, ea n-a încetat niciodată să fie folosită de profesioniştii manipulărilor. 
[...] apariţia volumului semnat de William Totok şi de tînăra cercetătoare Elena-Irina Macovei (Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului. Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România) reprezintă o întreprindere istoriografică pe cît de sanitară, pe atît de riscantă. Riscantă, întrucît atacă şi demontează critic – cu rigoare analitică, pe baza unor investigaţii documentare de primă mînă – principalele mituri ale acestui fundamentalism resuscitat. Acuzele, previzibile şi caracteristice, nu vor întîrzia – sînt convins – să apară; rămîne de văzut dacă se vor găsi, pe lîngă vituperări, şi contraargumente ştiinţifice valide… [...] 

Paul Cernat, „Istorii legionare, mitologizări anticomuniste“ (I), Observator Cultural, anul XVII (serie noua 587), Nr. 845, 20.-26.10. 2016, p. 11

În esență, un volum ce mustește de informații de arhivă, de interpretări și referințe esențiale pentru o rescriere a istoriei postbelice a regimului comunist și a relației acestuia cu naționalismul radical, o carte de referință, între altele și pentru bibliografia cvasi-exhaustivă a fenomenelor cercetate, și care ar merita să facă obiect de studiu în facultățile de istorie atît în România, cît și în R. Moldova. Victor Eskenasy, „Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului”, RFE, 23. 11. 2016 

Der Journalist William Totok und die Soziologin Elena-Irina Macovei haben jetzt in einem faktenreichen Buch («Intre mit si bagatelizare», 2016) dargelegt, wie Ceausescus Wende hin zum «Nationalkommunismus» einige der rechtsextremen Sichtweisen bis in die Gegenwart hat überleben lassen. Zugleich dient der Widerstand gegen den Stalinismus den Anhängern der faschistischen Eisernen Garde dazu, sich als alleinige Vertreter dieses Widerstands glorifizieren zu lassen und ihre antisemitische und antidemokratische Überzeugung dadurch zu camouflieren.

Markus Bauer: „Die naive Verherrlichung des Widerstands“, Neue Zürcher Zeitung, 28.12. 2016

„O carte absolut necesară de aducere cu picioarele pe pământ din vârtejurile anticomuniste necontrolate.“ - Costi Rogozanu: „Cărțile mele pentru 2016“, VoxPublica, 29.12. 2016

Volumul "reevaluează experiența gardiștilor după 1948 și, ceea ce constituie nota de originalitate a cărții, revenirea lor în discursul public dominant, anticomunist, unde sunt relegitimați simbolic în alte tabere și sub alte denumiri, după 1989." - Garda merge înainte. Recenzie ”Între mit și bagatelizare”, CriticAtac, 2.3. 2017

Lucrarea lui William Totok şi Elena – Irina Macovei reprezintă o primă şi importantă contribuţie la descrierea şi analiza rezistenţei anticomuniste din România şi încearcă, cu succes, să facă deosebirea între anticomunismul motivat de principiile democraţiei şi anticomunismul de inspiraţie legionară promovat de grupări care au avut la bază o ideologie totalitară precum cea legionară. - Horia Bozdoghină, în: Transilvania, nr. 2, 2017, pp. 91-93, aici p. 93. 

După revoluție, supraviețuitorii legionari au adoptat rapid, la fel ca intelectualii sau ca mulți dintre politicieni, discursul anticomunist. Acesta oferea un camuflaj perfect pentru colaborarea cu fosta Securitate, pentru osmoza ideologică substanțială dintre legionarism și național-comunism, sau pentru posibilitățile de a obține rapid și fără riscuri un anumit capital de imagine, facil convertibil ulterior în capital politic. - Emanuel Copilaș, Spiritul diavolesc al jidovimii bolșevice. Anticomunismul neolegionar în România postcomunistă, Baricada.org, 1.6. 2017 (cf Emanuel Copilaş, „Anticomunismul neolegionar în România postcomunistă”, în: Psihologia Socială, nr. 39/2017, Editura Polirom, Iaşi 2017, pp. 111-115)..

2.2. 2017

Cartea anului 2016

Volumul Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistența anticomunistă din România de William Totok și Elena-Irina Macovei, editura Polirom, a câștigat Premiul CriticAtac pentru anul 2016. 
Decernarea premiului și o discuție în jurul cărții se va face în cadrul unui eveniment pe care îl vom anunța la momentul respectiv.

#

Polirom si Cartea Romaneasca la Gaudeamus 2016

În perioada 16-20 noiembrie, va avea loc cea de-a XXIII-a ediţie a Tîrgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură 2016, ce se va desfăşura în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. 

Din programul de evenimente POLIROM şi CARTEA ROMÂNEASCĂ 

VINERI, 18 noiembrie 

Ora 16.30 

William Totok, Elena-Irina Macovei, Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența anticomunistă din România 

Invitați: Sabina Fati, Ion Bogdan Lefter, Horia Bozdoghină 

Moderator: Adrian Șerban 

***
***

4.12. 2016

Johann Lippet: Wegkreuze. Beobachtete, gehörte, gelesene und andere Geschichten

Pop Epik

Pop Verlag, Ludwigsburg 2017, 102 Seiten, 13,80 €
ISBN: 978-3-86356-180-2 


Egal ob beobachtet, gehört oder gelesen, es ist in jedem Fall wundersam, hat man erfaßt, wie sich eine Geschichte anbahnt. Die Geschichten dieses Bandes, einige umfassen nur ein paar Zeilen, die längsten aber auch nur ein paar Seiten, erzählen von Großeltern und deren Verhältnis zu ihren Enkeln, von einer mißglückten Mayonnaise und den Folgen, von Kois und behördlicher Willkür, von einer streikenden Hausfrau, vom Hängebauch bei Katzen, von einer tragischen Liebesgeschichte aus der Zeit des kalten Krieges, von einem gemeinnützigen Verein, der Wegkreuze für im Straßenverkehr zu Tode Gekommene aufstellt, von Politikern und Zeitgenossen in Fernsehshows, von seltsamen Todesfällen, von Selbstmord und Mord, von einem Bond Girl, von vereinsamten älteren Frauen und Männern auf der Suche nach spätem Glück.

#

1. 11. 2016

 

Johann Lippet: 

„Kopfzeile, Fußzeile.Gedichte&Variationen“.
Pop Lyrik

Pop-Verlag, Ludwigsburg 2016

70 Seiten, 13,80 Euro
ISBN 978-3-86356-140-6

Johann Lippet, Amei und Mari oder Nacherzähltes Leben. Ein Heimatroman, Pop-Verlag, Ludwigsburg 2015, 267 S.

Johann Lippet: Die Quelle informiert. Ein Bericht, POP Verlag, Ludwigsburg, 2014, 177 Seiten.

2009 veröffentlichte Johann Lippet 'Das Leben einer Akte', worin er seine Bespitzelung durch den rumänischen Geheimdienst Securitate dokumentierte. In 'Die Quelle informiert' ist es eine fiktionale Herangehensweise, erzählt wird, was die Konfrontation mit dem Repressionsapparat bei einem Menschen auslöst, auch wenn dieser nur indirekt in dessen Visier geraten war. Wolfgang Schmidt, ein ehemaliger Bauingenieur, der in Rumänien darauf bedacht war, nicht anzuecken, wird eines Tages von einem ehemaligen Schulfreund damit konfrontiert, daß sein Name in dessen Akte erwähnt wird, in Berichten, die ein gemeinsamer Bekannter, der nun auch in Deutschland lebt, an die Securitate geliefert hat. Der Schulfreund bittet Wolfgang Schmidt, ihm an der Rekonstruktion von Begebenheiten, die fast vier Jahrzehnte zurückliegen und in den Berichten Erwähnung finden, behilflich zu sein. Bei dem setzt die Beschäftigung mit der Vergangenheit, die für ihn abgehakt schien, einen schmerzvoller Erinnerungsprozeß in Gang, und er muß sich eingestehen, ein Feigling gewesen zu sein. Doch auch Personen aus seinem ehemaligen Bekanntenkreis erscheinen ihm nun in einem zwiespältigen Licht, den Schulfreund verdächtigt er, ihm Berichte vorzuenthalten. Die Vorstellung, der Informant könnte intimes aus seinem Privatleben berichtet haben, läßt in ihm den Entschluß reifen, Selbstjustiz zu üben.

Edith Ottschofski: 

Luftwurzeln

Roman

Pop Verlag, Ludwigsburg 

276 Seiten, 16,90 €

ISBN 978-3-86356-137-6

Matthias Biskupek: Luftwurzeln und Collage, in:  Ossietzky, 4, 2017.

***

2. 9. 2016

Michaela Nowotnick: 

Die Unentrinnbarkeit der Biographie. Der Roman "Rote Handschuhe" von Eginald Schlattner als Fallstudie zur rumäniendeutschen Literatur, Böhlau Verlag, Köln 2016, 359 S.

Der im Jahr 2001 erschienene Roman „Rote Handschuhe“ von Eginald Schlattner gilt als ein wichtiger Beitrag zur Darstellung des kommunistischen Regimes in Rumänien. Zugleich sind Werk und Autor heftig umstritten. Ursachen hierfür finden sich in den bislang nur unzureichend aufgearbeiteten Hinterlassenschaften zweier Diktaturen. Die Verortung des Romans im Spannungsfeld von Autobiographie und fiktionalem Schreiben hat zudem maßgeblich dessen Rezeption beeinflusst. Anhand dieses Fallbeispiels beleuchtet und hinterfragt die Autorin kritisch die Macht von Literatur, Arbeitsmechanismen von Geheimdiensten, aber auch Versäumnisse und Manipulationen in der Vergangenheitsbewältigung, die viele Biographien nachhaltig geprägt haben.

Sechelele biografiei. Romanul lui Eginald Schlattner, „Mănuşile roşii”, analizat într-un amplu volum semnat de Michaela Nowotnick, RFE, 14. 12. 2016

#

15.5. 2018

Rolf L. Willaredt: „Wann wird Interpretation zu Manipulation, und wie weit darf Wissenschaft gehen?“, in: SbZ, 15.5. 2018.

Eine Rezension zu Michaela Nowotnick, „Die Unentrinnbarkeit der Biographie. Der Roman ‚Rote Handschuhe‘ von Eginald Schlattner als Fallstudie zur rumäniendeutschen Literatur“. Der Verfasser verweist auf einen anstehenden Paradigmenwechsel innerhalb der rumäniendeutschen Germanistik, den, wie er hofft, durch die Publikation dieser Arbeit über Schlattner herbeigeführt werde. In diesem Zusammenhang erinnert er an einen bezeichnenden Vorfall, der sich bei einer Tagung zugetragen hatte, als ein autoritär agierender Germanist Meinungen, die seinen nicht entsprachen, einfach unterdrückte:

Noch vor wenigen Jahren war ein führender rumäniendeutscher Literaturwissenschaftler zu erleben, der auf einer Germanistentagung in seiner Funktion als Workshop-Moderator all denen einschüchternd gegenübertrat, die es im Sinne wissenschaftlicher Freiheit für selbstverständlich hielten, sich in den rumäniendeutschen literaturwissenschaftlichen Diskurs einzubringen, ohne möglichst noch vor 1940 in Siebenbürgen oder dem Banat zur Welt gekommen zu sein.Eine junge Dozentin aus Klausenburg, deren 20-minütiger Beitrag zum Roman „Rote Handschuhe“ im Programmheft angekündigt war, wurde zunächst daran gehindert ihren wissenschaftlichen Vortrag zu halten, weil dem Moderator das Manuskript vor der Veranstaltung nicht vorgelegt worden sei. Niemandem im Saal war dieses Junktim auf dieser Tagung bislang und danach begegnet. Mit stockendem Atem schienen alle Teilnehmerinnen und Teilnehmer dieses Workshops in Temeswar wie in einer Anschlusstagung des „letzten deutschen Schriftstellerkongresses in der Rumänischen Volksrepublik“ im Jahre 1957 zu sitzen. Michaela Nowotnick wäre es damals mit einem eigenen Vortrag möglicherweise ähnlich ergangen. 

***

 29.4. 2017 

Bawülon, 4, 2016 (Pop-Verlag, Ludwigsburg)

BAWÜLON – Süddeutsche MATRIX für Literatur und Kunst ist eine überregionale deutsche Literaturzeitschrift, die seit 2011 viermal im Jahr in der Edition MATRIX, einer Veröffentlichung des Ludwigsburger POP-Verlags, erscheint.

***

29.3. 2017 

Matrix, Nr.4/2016, Pop-Verlag, Ludwigsburg

***

Richard Wagner

Gold

Gedichte

Gebunden, 208 Seiten

Aufbau Verlag

978-3-351-03676-8 

20,00 € *) Inkl. 7% MwSt.

»In der Not wird das Gold gewogen, und in der Verzweiflung schluckt man die Uhr.«

Securitate und Sex, das Banat und Berlin, Wandermönch und Linienflug: ein lyrisches Lebenswerk in über 100 Gedichten von einem unserer wichtigsten zeitgenössischen Dichter, in weiten Teilen unveröffentlicht.

»Die Poesie gibt einem das, was sie einem nimmt«, sagt Richard Wagner. Zwischen 1969 und 2016 hat er an die tausend Gedichte geschrieben. Während sich seine frühe Lyrik an Brecht orientierte, griff Wagner Anfang der 80er Jahre die Strömungen der Pop- und Beatkultur auf. Sein Werk der 90er Jahre steht stark unter dem Eindruck der Ausreise nach Deutschland im Jahr 1987 mit Herta Müller. Seine späte Lyrik ist existentiell und dicht-aphoristisch. Sie lässt einen Dichter erkennen, der im Angesicht der Krankheit das Leben verteidigt.

#

Richard Wagner / Christina Rossi
Poetologik
Der Schriftsteller Richard Wagner im Gespräch

183 Seiten, gebunden, Lesebändchen

Wieser Verlag, Klagenfurt 2017

Das Buch reflektiert in Gesprächsform die poetologischen Grundlagen und ästhetischen Achsen des umfangreichen Werkes des zeitgenössischen rumäniendeutschen Schriftstellers Richard Wagner (*1952). Wagner formuliert anhand zahlreicher Einlassungen zu Sprache, Literatur, Politik und Zeitgeschehen sein dichterisches Selbstverständnis und sein literarisches Anliegen. Immer wieder plädiert er in pointierter und provokanter Weise für das Querdenken und das Hinterfragen und Brechen des öffentlichen Diskurses. Mit Blick auf seine fortgeschrittene Parkinsonerkrankung und seine dadurch radikal veränderte Lebenswirklichkeit öffnet er im Nachdenken über die Grenzen der menschlichen Logik und Existenz den Raum der Sprache hinein in das essenzielle Anliegen der Literatur. In diesem Gespräch tritt so das Bild eines feinsinnigen Intellektuellen zu Tage, dessen künstlerischer Anspruch von zahlreichen Diskursen geformt und durchdrungen ist und dessen Werk in der Lektüre in einer unvermuteten Vielschichtigkeit erscheint.

Das Gespräch wird durch eine Materialsammlung in Form von Debuttexten und Essays Wagners aus dem Zeitraum 1967–2015 ergänzt, die teilweise unveröffentlicht bzw. an heute nicht mehr verfügbaren Stellen veröff entlicht sind und in denen Wagner sein spezifisches Verhältnis zu Sprache und Ästhetik diskutiert.

***

Franziska von Haaren, „Wie es zum Bruch zwischen Stasi und Securitate kam”, in: Die Welt, 13. 11. 2016; 

William Totok, „Prieteni dezbinaţi”, RFE, 30. 11. 2016;

Rezension von Peter Ulrich Weiß zu: Georg Herbstritt, Entzweite Freunde, in: sehepunkte, Ausgabe 17 (2017), Nr. 10

***

18.9. 2016 

***

7.9. 2016

Însemnările unui fost ministru de externe ceauşist. Jurnalul lui Ştefan Andrei (1931-2014), RFE, 7. 9. 2016.

(Cf. "Operaţiuni de intoxicare", HJS-online, 20.06.2012; "Franz-Werfel-Menschenrechtspreis für Herta Müller", HJS-online, 02.11.2009.)

***

Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft

Publicaţie semestrială a Societăţii Germano-Române

O publicaţie semestrială germană despre „cacofonia arhitecturală” din Chişinău. Ultimul număr al „Caietelor germano-române”, anul XX, Nr. 2, 2017, RFE, 3 ianuarie 2018 

#

6.5. 2017 

Deutsch-Rumänische Hefte
Caiete Româno-Germane

Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft

Publicatie semestriala a Societatii Germano-Române

Jahrgang XX, Heft 1, Sommer 2017

+ + + Leseprobe S. 36  + + +

Christof Kaiser: Der Halbmond und die Dobrudscha

Rezension des Bandes von Jürgen Henkel (Hg.) Halbmond über der Dobrudscha. Der Islam in Rumänien, Schiller Verlag, Hermannstadt, Bonn 2016, 230 S.

#

Deutsch-Rumänische Hefte

XIX. Jg., Heft 1, 2016

Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft

#

10.11. 2015

Deutsch-Rumänische Hefte, XVIII. Jg., Heft 2, Winter 2015. Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft

Aus dem Inhalt: Josef Sallanz: „[K]ein freier Bauer auf freier Scholle.“ Zur Umsiedlung der Dobrudschadeutschen ins Deutsche Reich vor 75 Jahren; Susanne Clauß: Lebenserinnerungen an eine verlorene Heimat; Horst Pfingsten: Wundersame Begegnungen am Rande Europas. Eine Reise nach Gagausien; Thomas Schares: „Zacuska City“. Sprachlandschaft Bukarest; Clara Herdeanu: Sprache macht Revolution; Laura Gabriela Laza: Wolf von Aichelburg. Siebenbürgischer Schriftsteller, Maler, Komponist und Übersetzer u.a.

www. deruge.org/

***

Gabriel Andreescu: Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist (Existenz durch Kultur. Repression, Kollaboration und intellektueller Widerstand unter dem kommunistischen Regime), Editura Polirom, Iaşi, 2015, 367 pp.

Victor Eskenasy:  „Literatura «obsedantului deceniu» nu este nici exemplu de rezistență culturală, nici de rezistență politică”. Note pe marginea cărții lui Gabriel Andreescu, „Existența prin cultură”, RFE, 16. 3. 2016.

Luni, 28  martie 2016, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat cea de-a X-a ediţie a Premiilor Observator cultural. La categoria Eseistică/ Publicistică a fost premiat volumul lui Gabriel Andreescu: Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţa intelectuală sub regimul comunist.

***

6. 1. 2016

Laura Gheorghiu: 

Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967 

(Die verschwundene Gemeinschaft. Die Rumäniendeutschen zwischen den Jahren 1945 und 1967), 

Editura Tritonic, Bucureşti, 2015, 597 p.

„Comunitatea dispărută”

Volum semnat de Laura Gheorghiu despre Germanii din România

William Totok

În ultimii ani s-au publicat numeroase studii despre minoritatea germană din România. Cu siguranţă, mai multe decît înainte de 1990 cînd, din punct de veder numeric, această comunitate etnică a mai constituit un factor demografic esenţial în contextul multicultural românesc. În mod paradoxal, odată cu scăderea numărului germanilor a crescut numărul volumelor în care, pur şi simplu, se deformează istoria convieţuirii, celebrînd o eternă armonie şi idilă interetnică, lipsită de tensiuni şi pete negre.

Preluînd, fără o examinare critică, o serie de afirmaţii din lucrări apărute, după 1949, în Apus, istoriografia postcomunistă s-a transformat, pe alocuri, într-o simplă cutie de rezonanţă a unor teze, tributare unui accentuat subiectivism şi unor perspective vehiculate în perioada războiului rece.

Un studiu apărut recent sub semnătura Laurei Gheorghiu, intitulat „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967”, este o încercare, parţial reuşită, de a depăşi această abordare unidimensională.

În cele 15 capitole ale cărţii, autoarea se concentrează asupra fenomenului emigraţiei care, în ultimă instanţă, a dus, practic, la dispariţia comunităţii germane din România, idee exprimată şi în titlul lucrării. Meritul inedit al acestei lucrări constă în faptul că Laura Gheorghiu a cercetat cu acribie fondurile din arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti care conţin informaţii relevante privind relaţiile României cu cele două state germane, RFG şi RDG. Aceste documente (dar şi altele, ca de pildă cele din arhiva CNSAS) sînt prezentate din perspectiva tematicii centrale, propuse, şi anume: schiţarea exodului şi reliefarea unor particularităţi ale acestui proces care s-a soldat cu plecarea definitivă a germanilor din România şi (potrivit recensămîntului din 2002) rămînărea în ţară a circa 60.000 de persoane. (La recensămîntul din 2011, numai 27.019 mai menţionau limba germană ca limba lor maternă. În 1989, numărul germanilor era de 250.000. Faţă de peste 700.000 de germani în perioada interbelică, după război se înregistrează o scădere constantă: în 1948: 343.913 persoane, în 1956, 384.708, în 1977, 359.109).

Documentele dezvăluie că în relaţiile complicate postbelice, româno-vest- şi est-germane, problema reunificării familiilor a ocupat un loc central. Cele două state germane aveau interese diferite în ceea ce priveşte facilitarea plecării din România a unor germani şi stabilirea lor în RFG sau RDG. De la bun început, partea română a încercat să îngreuneze plecările. Deja în anii 1950, dar mai ales după 1972 Bucureştiul a încercat să profite de dorinţa de emigrare, încasînd prin intermediari sume considerabile pentru fiecare persoană stabilită în RFG. Se estimează, că sumele încasate ar fi depăşit 1,4 miliarde de mărci vest-germane.

Laura Gheorghiu menţionează şi cîteva motive care au determinat acest exod, amintind de unele experienţe traumatizante ca deportarea din 1945 a etnicilor germani (femei între 18 şi 30 de ani şi bărbaţi între 17 şi 45 de ani) la munca de reconstrucţie în URSS, reforma agrară (care, totuşi, nu a fost concepută ca o măsură strict anti-germană, precum s-ar putea deduce din anumite pasaje ale cărţii), deposedări sistematice, abuzuri sau dislocările în Bărăgan (de care au fost afectate 40.320 de persoane, indiferent de apartenenţa lor etnică). 

În descrierea unor instituţii minoritare, ca Biserica Evanghelică din Tansilvania sau Grupul Etnic German, autoarea preia, deseori, aprecierile unor istorici şi publicişti apropiaţi sau integraţi în aşa-numitele Organizaţii ale Izgoniţilor Germani din Răsăritul Europei (Vertriebenenverbände). Astfel, ea trece cu uşurinţă peste faptul că atitudinea Bisericii Evanghelice faţă de „fenomenul emigraţionist” se identifica cu cea a regimului. Grupul Etnic German apare ca un simplu administrator al intereselor comunităţii, fără a se arăta rolul Partidului Naţional-Socialist ca factor politic şi ideologic decisiv în perioada 1940-1944. Mai mult, se subapreciază rolul episcopului evanghelic, antinazist, Viktor Glondys, prezentat ca o persoană care s-ar fi lăsat instrumentalizată de către comunişti (fără a consulta măcar jurnalul episcopului Glondys, apărut în 1997).

Chiar dacă multe aprecieri sînt preluate din scrierile apropiate „organizaţiei izgoniţilor”, cartea Laurei Gheorghiu este o încercare reuşită de a prezenta o latură a „dispariţiei” unei comunităţi din perspectiva inedită a relaţiilor între statul român şi cele două Germanii. 

RFE, 6. 1. 2015

***

Bálint Balla / Wolfgang Dahmen / Anton Sterbling (Hrsg.):

Demokratische Entwicklungen in der Krise? Politische und gesellschaftliche Verwerfungen in Rumänien, Ungarn und Bulgarien, Beiträge zur Osteuropaforschung. Band 19, Krämer Verlag, Hamburg 2015.

Dieser Band analysiert aus unterschiedlichen Perspektiven die Prozesse der Demokratisierung und Fragen der politischen Systeme und der politischen Kultur in osteuropäischen Ländern, insbesondere in den neueren Mitgliedern der Europäischen Union: Rumänien, Bulgarien und Ungarn. Er beleuchtet die Schwierigkeiten des Übergangs in demokratische Strukturen nach dem Zusammenbruch der kommunistischen Herrschaft im Zusammenhang mit der Europäisierung und Globalisierung.

www. kraemer-verlag.de/

Dana Grigorcea
Das primäre Gefühl der Schuldlosigkeit
Roman 
Dörlemann Verlag
Zürich
Etwa 220 Seiten. Gebunden. Leseband 
ca. € [D] 22.00 / € [A] 22.60 /
SFr. 30.00 (UVP)
ISBN 9783038200215
Als eBook erhältlich!
ISBN eBook 9783038209218
€ 16.99 / SFr. 21.–

Erscheint demnächst!

Dana Grigorcea
Das primäre Gefühl der Schuldlosigkeit

Lustvoll überschäumende Erzählkunst

Eine Bank wird überfallen und in der Folge die Angestellte Victoria vom Dienst beurlaubt, um ihr traumatisches Erlebnis zu verarbeiten. Eben erst in ihre Heimatstadt zurückgekehrt, nutzt sie die Zeit, um das Bukarest ihrer Kindheit, aber auch der Gegenwart zu erkunden. Sie begegnet der alten Näherin auf ihrem Podest, dem Bankräuber, ihrem ehemaligen Liebhaber und dem Sohn der ermordeten Nachbarn wieder, während sie im heißesten Sommer seit Jahren im Cabrio durch die Stadt fährt mit ihrem gegenwärtigen Freund, der ihr einen Heiratsantrag macht.

»Und als man schon dachte: Das lässt sich nicht übertreffen, hatte die in Zürich lebende und in Bukarest geborene Dana Grigorcea ihren großen Auftritt. Hier kam alles zusammen, was gute Literatur ausmacht: Witz, Komik, Tragödie, Poesie, Melancholie, Trauer, Elend, Liebe. « 
Roman Bucheli anlässlich des 39. Ingeborg-Bachmann-Preises in Klagenfurt 2015, NZZ

„Sentimentul primar al nevinovăţiei”, RFE, 8.7.2015; RFE, 5.8. 2015. 

***

A apărut nr. 14 (2/2014) din „Caietele CNSAS”

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pune la dispoziția cititorilor un nou număr al revistei semestriale Caietele CNSAS: 2(14)/2014, Anul VII.

După numărul tematic dedicat Cadrelor Securității - 1(13)/2014 -, noul număr oferă spre lectură un număr de șase studii, grupate în două secțiuni („Aparatul represiv comunist: instituții, cadre, obiective”, respectiv „Sub lupa Securității”) și tot atâtea prezentări de carte. Pe lângă acestea, oferim o nouă rubrică (pe care ne-am dori-o și în următoarele numere ale periodicului), cea de „Istorie orală”, dedicată acum scriitorului disident Helmuth Frauendorfer (realizatoarea interviului fiind Daniela Iamandi).

În cuprinsul numărului se regăsesc alte două studii referitoare la intelectualii minoritari din România (Fritz Cloos – autori William Totok și Elene-Irene Macovei, respectiv două grupări ale artiștilor de naționalitate maghiară – autoare Mădălina Brașoveanu). Această particularitate a numărului 14 continuă, în plan editorial, o direcție de cercetare manifestată și în cadrul ediției din acest an (cea de-a cincea) a Conferinței Naționale a Comunismului Românesc, organizată de CNSAS în parteneriat cu Institutul de Istorie „N. Iorga” și Fundația Konrad Adenauer.

Oferim cititorului, de asemenea, studii referitoare la personalități ale perioadei comuniste, care au fost victime ale Securității, precum Corneliu Coposu (autor Emilian Drancă) sau Aurel Ardeleanu (autori Alina Ilinca și Liviu Bejinaru), despre o metodă extrem de importantă a represiunii politice (internările administrative în coloniile de muncă – autoare Nicoleta Ionescu-Gură) și despre reflectarea în documentele de arhivă ale unor accidente nefericite din mediul industrial (catastrofa de la Exploatarea Minieră Certej – autoare Nicoleta Ionescu-Gură).

***

Gerhardt Csejka, Stefan Sienerth (Hg.)

Vexierspiegel Securitate

Rumäniendeutsche Autoren im Visier

des kommunistischen Geheimdienstes

Verlag Friedrich Pustet, Regensburg 2015 

Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas e. V., Band 129, 280 Seiten

ISBN 978-3-7917-2679-3

EUR 29,95 - Bestellung

Der ehemalige Geheimdienst „Securitate“ hat

während der kommunistischen Herrschaft in Rumänien zahlreiche Materialien über deutsche Literatur- und Kulturschaffende im Land gesammelt. Dieser Band ist der Aufarbeitung gewidmet: Er beinhaltet Beiträge der internationalen Tagung „Deutsche Literatur in

Rumänien im Spiegel und Zerrspiegel der Securitate-Akten“ 2009 am IKGS. Nach Einblicken in ihre Beobachtungsakten berichten nun bekannte deutsche Autoren aus Rumänien –

Richard Wagner, Franz Hodjak, Joachim Wittstock, Gerhardt Csejka, Johann Lippet, William Totok, Horst Samson u. a. – über die Drangsalierungen und das Verhältnis der Stasi zur politischen Polizei des „Bruderstaates“ Rumänien.

***




Richard Wagner

Herr Parkinson

Gebundenes Buch mit 

Schutzumschlag, 144 Seiten,11,8 x 18,7 cm

ISBN: 978-3-8135-0653-2

€ 16,99 [D] | € 17,50 [A] | CHF 22,90* 

Verlag: Knaus

 Matrix, 2/ 2015 (40)

Pop Verlag, Ludwigsburg
Beiträge von: Richard Wagner, Hellmut Seiler, Horst Samson, Johann Lippet, György Dalos, Olivia Spiridon, Edith Ottschofsky, Franz Heinz u.a.


MATRIX – Zeitschrift für Literatur und Kunst ist eine überregionale deutsche Literaturzeitschrift, die seit 2005 viermal im Jahr in der Edition MATRIX, einer Veröffentlichung des Ludwigsburger POP-Verlags, erscheint.

***



Paradigma, Nr. 3-4 / 2014

Revista bilingue trimestriale di letteratura, arte e cultura


Ricorso a William Totok

Dialogo con William Totok presso la Caffetaria critica


Pavesiana, 2014, per la presente edizione




***


Gabriel Andreescu / Mihnea Berindei: Ultimul deceniu comunist: Scrisori către Radio Europa Liberă 1986-1989, vol. II, Polirom, Iași, 2014, 447 p.







Un tablou indispensabil generațiilor mai noi și viitoare pentru înțelegerea fazei ultime a epocii comunismului în România. (Victor Eskenasy, RFE, 4.2. 2015 (I); RFE, 11.2. 2015 (II).)

===========================================

***
2. 12. 2015

Auch schlechte Romane finden ihren Weg zu einer Leserschaft, die zudem von oberflächlichen Kritikern in die Irre geführt wird.

Das rumänische Ceauşescu-System - als literarischer Stoff - scheint genau so verführerisch zu sein wie die trivialen Geschichten über den Grafen (Fürsten) Dracula.

Andrei Mihăilescu: Guter Mann im Mittelfeld, Nagel & Kimche, München 2015, 352 S., 22,90€.

Andrei Mihailescu wurde 1965 in Bukarest geboren und kam 1981 in die Schweiz. In Zürich studierte er Informatik, später folgte ein Studium in Politikwissenschaft. Er engagiert sich für Menschenrechte. «Guter Mann im Mittelfeld» ist sein erster Roman. 

Uta Kenter: Ein Zürcher verarbeitet sein Leben im totalitären Rumänien, in: SRF, 3.9. 2015

Und auch wenn dieses Buch sprachlich, vor allem in den Dialogen, hin und wieder nahe am Trivialroman ist, so liefert es doch Einblicke in die Feinmechanismen eines diktatorischen Systems, das paranoider nicht sein könnte und das man aus gebührendem Abstand als einen Produzenten unfreiwilliger Komik bezeichnen könnte. 

Christoph Schröder: Wintermäntel und Straßenhunde, in: Frankfurter Rundschau, 10. 11. 2015

Oft drängt es den Erzähler ins Geschehen, holprig wirft er seinen Urteilen dann ein literarisches Gewand über.

Lennart Laberenz: Nomen est Clatura, in: Der Freitag, Nr. 47, 2015.

===================================

Árpád Szőcsi,  Timişoara. Adevărata poveste despre revoluţia română (Temeswar. Die wahre Geschichte der rumänischen Revolution), Partium, Oradea 2014.







Din conţinut:


Primii disidenţi
Revista Contrapuncte - Ellenpontok
István Szőcs („Rusz Péter”)
Péter Heltái („Hegel”)
Ivan Chelu („Rudy”)
Interviul lui László Tökés - 1989
Rolul ofiţerului de Securitate Radu Tinu

***

György Dalos, Geschichte der Russlanddeutschen. Von Katharina der Großen bis zur Gegenwart. Deutsche Bearbeitung von Elsbeth Zylla, C.H. Beck, München 2014, 330 S. 

György Dalos verfolgt in seinem neuesten Werk die Schicksalswege einer deutschen Minderheit in Russland. Dorthin waren seit der Mitte des 18. Jahrhunderts viele Deutsche mit ihren Familien aufgebrochen, die in ihrer Heimat keine Zukunft für sich sahen.

Katharina II. hatte sie durch wirtschaftliche Anreize und mancherlei Vergünstigungen in das Russische Reich gelockt, in dem Bestreben, auf diese Weise die enormen Weiten und Ressourcen ihres Landes zu erschließen. So veranlasste sie die Gründung deutscher Kolonien insbesondere in den Gegenden an der Unteren Wolga. Laut einer Volkszählung lebten 1897 bereits rund 1,7 Millionen Deutsche im Russischen Reich, beinahe 20 Jahre lang existierte sogar eine „Autonome Sozialistische Sowjetrepublik der Wolgadeutschen“. In seiner meisterhaften Darstellung erzählt György Dalos die Geschichte der Russlanddeutschen vom 18. Jahrhundert bis zur Gegenwart. Einen Schwerpunkt legt er darauf, wie sie den Ersten Weltkrieg, die Oktoberrevolution, die Stalinistische Diktatur und im Anschluss daran Kollektivierung, Deportationen und Zwangsarbeit erlebten, ehe allmählich ihre  Rehabilitierung einsetzte und schließlich die Perestroika für nicht wenige wieder die Möglichkeit zur Rückkehr nach Deutschland schuf.

***

Herbert-Werner Mühlroth, Eine Eisenbahn in meinem Traum. Meine Flucht aus dem kommunistischen Rumänien, Noack & Block, Berlin 2014, 108 S.





Drei 18-Jährigen gelingt, woran vor ihnen so viele gescheitert sind: die Flucht aus Ceauşescus Rumänien. 1982 springen sie an der grünen Grenze auf einen fahrenden Güterzug und fahren mit ihm gen Westen …
Herbert-Werner Mühlroth erzählt das Abenteuer seines Lebens – eine packende Fluchtgeschichte aus einem bislang wenig beachteten Kapitel der rumänischen Vergangenheit.
Der in Hatzfeld  / Jimbolia (Rumänien) geborene Autor Herbert-Werner Mühlroth lebt seit 1982 in Deutschland und hat bislang Erzählungen, Gedichte und Essays veröffentlicht.


Schicksal Flucht, in: Hamburger Abendblatt, 28.12. 15

Cf. Un tren în visul meu. Fuga mea din România comunistă. Traducerea din limba germană: A. Zanca, Editura Limes, Cluj, 2020.

===*===*===*

Gabriel Andreescu: Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii (Gelehrte, Oppositionelle und Dokumente. Die Manipulation der Securitatearchive), Editura Polirom, Iaşi, 2013.  

Din cuprins:

Adrian Marino. Campania de distrugere a unui model • Constantin Noica in arhive. Atasamentul victimei fata de tortionari • Nicolae Balota fata in fata cu Alexandru Paleologu. Puterea subiectivitatii • Esecul institutional al deconspirarii. Explicare si semnificare • Mihnea Berindei. Scenariul denigrarii • Executia lui Mihai Botez. Disidentul transformat in agent al Securitatii • Nicolae Breban. Adevarul din arhiva • Lumea informatorilor

Edition Südosteuropa Forschungen, Band 3

Detlef W. Stein, William Totok (Hg.)

Die Kirchen in Osteuropa im Kommunismus

OEZ, Berlin 2011

Hardcover, 14 x 2 1cm, 462 Seiten, 49,90 €

ISBN: 978-3-940452-49-8

Weitere Infos hier. 

*=*

Wilfried Heller: Von „Horea“ zu „Hans“. Irrungen und Wirrungen der Securitate Rumäniens im Spiegel zweier Akten (De la „Horea“ la „Hans“. Erori şi confuzii ale Securităţii oglindete în două dosare), Schiller-Verlag, Hermannstadt-Bonn 2014.

Cf.  Secretomania paranoică, RFE, 17.9. 2014 

Sabina Kienlechner: „Der arme Spitzel. Die rumäniendeutschen Schriftsteller und das juristische Debakel der Securitate-Aufarbeitung”, in: Sinn und Form, 3/2014. Hier: Leseprobe. 




Hintergrundinformationen: Perlentaucher, 21.10.2014 (Presseschau, Süddeutsche Zeitung, 21.10. 2014)

Kienlechner, Sabina

DER ARME SPITZEL
Die rumäniendeutschen Schriftsteller und das juristische Debakel der Securitate-Aufarbeitung - Sinn und Form, Leseprobe aus Heft 3/2014

Das Heft ist in Kürze wieder lieferbar, die gerichtlich verbotenen Stellen sind geschwärzt. Bestellungen werden vorgemerkt. Die ebenfalls entsprechend geschwärzte Leseprobe ist ab sofort wieder abrufbar.

Die Süddeutsche Zeitung berichtete am 21. Oktober unter der Überschrift "Methoden der Securitate?" ausführlich über den Prozeß sowie die juristischen Konsequenzen.

Das gleiche Problemfeld analysiert auch die Neue Zürcher Zeitung. Siehe: Markus Bauer, "Die Beweisfrage. Problematisches Urteil in Sachen Securitate", in: NZZ, 10.12. 2014. [Claus Stephani, Eine Replik in Sachen Securitate, in: NZZ, 23.12. 2014]

Siehe auch Sabina Kienlechner, "Unter dem Einfluß der bürgerlichen Ideologie." "Die Aktionsgruppe Banat" in den Akten der Securitate.SINN UND FORM 6/2010

Die Securitate in Siebenbürgen

Herausgegeben von: Joachim von Puttkamer, Stefan Sienerth und Ulrich A. Wien

Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien 2014

432 Seiten

Preis: € 39.90 [D]  |   € 41.10 [A]

INHALT

Seitdem die Akten der „Securitate“ öffentlich zugänglich sind, wurde deutlich, wie eng auch die deutsche Minderheit des Landes vom rumänischen Geheimdienst überwacht worden war. Spektakuläre Enttarnungen zeigten, wie stark vor allem deutsche Schriftsteller, aber auch die Evangelische Kirche in Siebenbürgen unter Druck geraten waren. Der vorliegende Band stellt solche Einzelfälle in einen größeren Zusammenhang und untersucht das Vorgehen der Securitate auch gegenüber Ungarn und Rumänen in Siebenbürgen. Bis heute wirken die damaligen Bedrängnisse und Verletzungen nach.

Rezension von Cristian Cercel, in: H-Soz-Kult, 24. 11. 2014

2014 EUR 64,00 EUR(A) 65,80 sFr* 89,60 978-3-515-10686-3 Preise jeweils inklusive MwSt. Mariana Hausleitner Die Donauschwaben 1868–1948  Ihre Rolle im rumänischen und serbischen Banat Franz Steiner Verlag, Stuttgart 2014  Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde – Schriftenreihe Band 18 Durch die Öffnung der umfangreichen Aktenbestände des rumänischen Geheimdienstes Securitate wird sich in den nächsten Jahren das Bild vom Wirken vieler donauschwäbischer Führer noch weiter verändern. Die gerade gemeldete Tätigkeit von Fritz Cloos für die Securitate nach 1961 ist wohl nur der Anfang. S. 362. Die Haltung der Partisanen gegenüber der deutschen Minderheit im Westbanat war eng verbunden mit ihren grausamen Erfahrungen in den Kriegsjahren. Parallel zum Vormarsch der Roten Armee hatten Partisanen die Macht im Westbanat übernommen. Es handelte sich einerseits um einige wenige Untergrundkräfte, die den Abzug der Besatzungskräfte abgewartet hatten, und andererseits um viele Serben, die sich aufgrund der veränderten Lage den Partisanen anschlossen. S. 295. Im März 1942 bot Andreas Schmidt dem Bischof [Augustin Pacha] an, das Eigentumsrecht an den Immobilien anzuerkennen und den Religionsunterricht zu garantieren. Die konfessionellen Schulen wurden im April 1942 der Volksgruppenführung unterstellt. Der Komplex „Banatia“ wurde in Prinz-Eugen-Oberschule umbenannt. Neuer Direktor des Lyzeums war bis August 1944 Anton Valentin. Er hatte in Deutschland studiert und zwischen 1937 und 1940 das Banater Kulturamt der „Volksgemeinschaft“ geleitet. Ab 1941 führte er die Gebietsstelle des „Amtes für Kunst und Wissenschaft“ und war als Funktionsträger Mitglied der NSDAP in der Deutschen Volksgruppe. Hans Eck und Hans Weresch (1902-1986), die ehemaligen Untergebenen des Schuldirektors Nischbach, nahmen die Amtsübergabe vor: die Amtswohnung hatte der Direktor bereits 1941 verlassen müssen. Weresch wurde stellvertretender Direktor und 1943/44 auch Generalinspektor des deutschen Schulwesens in Rumänien. Er und der Leiter des zentralen Schulamtes Kaspar Hügel beaufsichtigten die Anpassung der Lehrpläne an nationalsozialistische Inhalte. S. 198-199. Ne ue rscheinung

* 
Secretomania paranoică. Trei cărţi despre Securitate apărute în Germania, RFE, 17.9. 2014

***

***************************************

Bernd Florath (Hg.)

Das Revolutionsjahr 1989

Die demokratische Revolution in Osteuropa als transnationale Zäsur

Analysen und Dokumente. Wissenschaftliche Reihe des Bundesbeauftragten für die Unterlagen des Staatssicherheitsdienstes der ehemaligen Deutschen Demokratischen Republik (BStU), Band 34

Vandenhoeck & Ruprecht

Göttingen

1. Auflage 2011

251 Seiten

19,95 € [D] /20,60 € [A] /  SFr 28,90

ISBN 978-3-647-35045-5

Kurzinformationen

Wie aus Diktaturen Demokratien wurden

Beiträger

Matthias Braun (Berlin), Bernd Florath (Berlin), Raluca Grosescu (Bukarest), Christian Halbrock (Berlin), Ágnes Heller (New York), Jerzy Holzer (Warschau), Svitlana Hurkina (L’viv), János M. Rainer (Budapest), Ilko Sascha-Kowalczuk (Berlin), Tomaš Vilimek (Prag), Reinhard Weißhuhn (Berlin), William Totok (Berlin), Viktor Zaslavsky (Rom).

Inhalt

Ágnes Heller: »Nach zwanzig Jahren«
Viktor Zaslavsky: Cornobyl’, Katyn und Gorbacevs Politik der Glasnost
Ilko Sascha-Kowalczuk: Demonstrationsrevolution in der DDR
Walter Süß: Die Wiener KSZE-Folgekonferenz und der Handlungsspielraum des DDR-Sicherheitsapparates im Jahr 1989
Bernd Florath: Risse in der Staatspartei: Die SED 1986–89
Tomaš Vilimek: Die samtene Revolution in der CSSR
Raluca Grosescu: Rumänien im Winter 1989: Aufstand oder Staatsstreich
Matthias Braun: Tauwetter in der Kunst und die obsolete Stellung der Zensur in der DDR
Christian Halbrock: Die Kirchen in der Revolution
Svitlana Hurkina: Die griechisch-katholische Kirche und die Unabhängigkeit der Ukraine
Reinhard Weißhuhn: Kontakte und Kooperation zwischen DDR- und ungarischer Opposition
William Totok: Zwanzig Jahre lang im Visier der Securitate (Rumänien)
Jerzy Holzer: Wandermöbel des Jahres: Runde und eckige Tische. Vorbilder, Anleihen, Adaptionen, Wandlungen
János M. Rainer: Vergangenheitsbewältigung, -aufarbeitung, -kontroversen angesichts doppelter Erblasten: Ungarn

Inhalt und Leseprobe (externer Link) 

Bestellmöglichkeiten - Internetadresse des Verlags: Vandenhoeck & Ruprecht (externer Link) 

  Das Revolutionsjahr 1989 by Bernd Florath

  

Aktualisiert - actualizat - 12. 3. 2022