Securitate vs. Charta 77
Am 27. Januar 1977 erhielt die Securitate einen langen Bericht bezüglich meiner politischen Absichten und meiner Haltung gegenüber der oppositionellen Bürgerrechtsbewegung aus der Tschechoslowakei, der Charta 77. Auszüge aus diesem Material sowie aus den danach von der Securitate erstellten analytischen Zusammenfassungen werden hier demnächst veröffentlicht. W.T.
| Pe data de 27 ianuarie 1977 Securitatea a primit o lungă notă despre intenţiile mele politice şi reacţiile mele faţă de mişcarea iniţiată de criticii regimului din Cehoslovacia, reuniţi în cadrul mişcării opoziţioniste Charta 77. Fragmente din acest material cît şi din sintezele analitice ale Securităţii, redactate ulterior, urmează a fi postate aici. W.T.
|
(1)
[Februar 1977. Nichtdatierte Mitteilung der Securitate bezüglich der Reaktionen in Rumänien auf die Charta 77 aus der Tschechoslowakei]
[Februarie 1977. Notă nedatată a Securităţii privind reacţiile din România faţă de Charta 77 din Cehoslovacia]
Strict secret Februarie 1977
Notă
Organele de securitate, intensificînd măsurile de cunoaştere a reacţiilor produse ca urmare a difuzării de către posturi de radio străine a unor ştiri privind Charta 77, au obţinut informaţii din care rezultă că acţiunea intelectualilor cehoslovaci este comentată în mod diferit de diverse categorii de cetăţeni români. Au fost obţinute informaţii din care rezultă că, în mod izolat şi diferenţiat, unele persoane şi-au manifestat adeziunea faţă de ideile Chartei 77.
Henri Wald, cercetător ştiinţific la Instititutul de etnologie şi dialectologie, Nicolae Tertulian, conferenţiar la Facultatea de Filolozofie a Unversităţii din Bucureşti şi soţia acestuia, Georgeta Horodincă, scriitoare, redactor la studioul Animafilm, au discutat despre posibilitatea solidarizării unor intelectuali români cu acţiunea din R.S. Cehoslovacă. Ei au făcut referiri la posibilitatea trimiterii unei scrisori pe adresa conducerii de partid şi de stat din ţara noastră, prin care să exprime acordul faţă de acţiunile grupului din Cehoslovacia, ori expedierea unei scrisori cu titlu particular dramaturgului Pavel Kouhout.
Criticul literar, Ovidiu Cotruş din Timişoara, membru al Uniunii Scriitorilor, legionar, fost condamnat, comentînd în mod elogios acţiunea protestatară a semnatarilor Chartei 77, a emis ideea că, pe fondul unor nemulţumiri, cadrele didatice ar trebui să întocmească un memoriu semnat de circa 2000 de persoane, care să fie trimis Organizaţiei Naţiunilor Unite. Despre posibilitatea redactării unui memoriu prin care să ceară respectarea libertăţilor de conştiinţă au mai discutat foştii preoţi greco-catolici Gheorghe Coman şi Dumitru Pop din Satu Mare. Aceştia consideră că trebuie să se solicite, între altele, reînfiinţarea bisericii greco-catolice.
Totok William, poet de naţionalitate germană din Timişoara, elogiind atitudinea dizidenţilor, a emis ideea iniţierii şi la noi în ţară a unor acţiuni similare, afirmînd că el este preocupat de trimiterea unui material protestatar care să fie publicat în presa din R.F. Germania. [subl. n.]
Unii intelectuali de naţionalitate maghiară din municipiul Cluj-Napoca, printre care Salamon Laszlo, poet pensionar, Demeter Deszö, pensionar, fost director adjunct la Teatrul maghiar de stat, şi Toth Sandor, filosof, conferenţiar la catedra de filosofie şi sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, în comentariile lor au aprobat acţiunea celor 34 de intelectuali din R.P. Ungară, care au semnat o declaraţie de solidaritate cu autorii Chartei 77, apreciind-o ca „un act de curaj, dar posibil numai într-o ţară în care exprimarea este liberă atît în presă cît şi în artă". Recent a sosit la Cluj-Napoca Tordai Zador, filosof maghiar, vizitator frecvent al ţării noastre, care pretinde a fi unul din cei 34 de semnatari ai declaraţiei de solidaritate cu Charta 77. La redacţiile revistei Utunk şi Korunk şi în discuţiile purtate cu mai mulţi intelectuali de naţionalitate maghiară, a prezentat poziţia semnatarilor Chartei 77, afirmînd că pînă în prezent nu a suportat nici un fel de de repercusiuni. Cele relatate de Tordai Zador nu au găsit audienţă la interlocutori, unii dintre aceştia dezaprobînd „acţiunea de solidaritate", considerînd-o fără rost şi riscantă. Publicistul pensionar Balogh Edgar a afirmat că el, „ca adept al U.R.S.S. şi al lui Gustav Husak, condamnă acţiunile intelectualilor cehoslovaci şi ale grupurilor de la Budapesta şi pentru substratul lor antisovietic". În alte comentarii, acţiunea celor 34 a fost calificată drept „o mare greşeală, pentru faptul că s-au amestecat în treburile interne ale unui stat vecin, dovedind astfel că nu au învăţat nimic din evenimentele anului 1956".
Scrisoarea lui Paul Goma, membru al Uniunii Sriitorilor, de solidarizare cu acţiunea semnatarilor Chartei 77, transmisă de postul de radio Europa liberă, este considerată de majoritatea celor ce au luat cunoştinţă despre ea ca „o faptă fără semnificaţie".
În rîndul unor reprezentanţi cehi acreditaţi la Bucureşti se fac tot mai frecvent referiri la Charta 77 şi se apreciază că, datorită acestei acţiuni, în R.S. Cehoslovacă s-a creat din nou o atmosferă încordată, care ar putea să provoace „noi necazuri". Diplomaţii cehi sunt preocupaţi să afle dacă cetăţenii români se manifestă în favoarea grupului de dizidenţi, iar faţă de persoanele cu care vin în contact combat acţiunile semnatarilor Chartei 77.
Organele de securitate întreprind în continuare măsuri pentru cunoaşterea stării de spirit, în scopul prevenirii eventualelor acţiuni ostile ori de natură a leza interesele R.S. România.
ASRI, Fond documentar [D], 11190, vol. 17, ff. 109-110
***
(2)
[5 aprilie 1977. Notă a Securităţii privind intenţiile politice şi literare ale lui William Totok]
NOTĂ
05.04.1977
privind pe TOTOK WILIAM din Comloşul Mare
TOTOK WILIAM este născut la data de 21 aprilie 1951 în Comloşul Mare, fiul lui Mihai şi Ana, de naţionalitate germană, cetăţenie română, fost student în anul III al facultăţii de filologie – secţia germană din Timişoara, exclus U.T.C. neîncadrat în cîmpul muncii, cu domiciliul în Comloşul Mare nr. 356.-
În anul 1969 TOTOK WILIAM a fost pus în discuţia organizaţiei U.T.C. şi exclus pentru faptul că a redactat şi expediat postulul de radio “Europa Liberă” 2 scrisori în care a denigrat şi calomniat tineretul din ţara noastră.
În perioada 1973-1975 a redactat şi prezentat în faţa altor tineri cît şi spre publicare mai multe poezii cu tematică social-politică dar sub formă interpretativă cu conţinut duşmănos şi tendenţios la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră şi a conducerii superioare de partid şi de stat.-
Scrieri cu un asemenea conţinut au fost identificate şi ridicate de la domiciliul său, inclusiv cartea cu caracter fascist “MEIN KAMPF”.-
Pe baza datelor existente, la 29 sept. 1975 a fost începută urmărirea penală, documentîndu-se prin probe activitatea sa ostilă iar la 8.XI.1975 procuratura militară Timişoara a dispus arestarea preventivă.-
A fost arestat preventiv pînă la 29.VI.1976 cînd Procuratura Generală a dispus punerea în libertate prin aplicarea art. 18, al. 1 cod penal, fiind sancţionat cu “MUSTRARE cu AVERTISMENT” pentru săvîrşirea infracţiunii de "propagandă împotriva orînduirii statului".-
Înainte de punerea în libertate cît şi după punerea în libertate pe baza unor date şi informaţii trimise în străinătate de către TOTOK, postul de radio “Europa Liberă” alte posturi de radio cît şi unele publicaţii occidentale au dus acţiuni denigratoare şi calomnioase la adresa statului român.-
TOTOK WILIAM întreţine relaţii cu alţi tineri de naţionalitate germană, cunoscuţi cu poziţie ostilă ca: ORTINAU GERHARD, WAGNER RICHARD din Timişoara, KOLF BERND din Braşov şi cu elemente din R. F. Germania.-
Nu s-a încadrat în producţie şi din datele pe care le deţinem rezultă că redactează unele scrieri cu conţinut ostil pe care intenţionează să le scoată în occident prin intermediul ambasadei R. F. Germania sau pe alte căi, urmărind prin aceasta, după afirmaţiile sale, să denatureze realităţile din ţara noastră în preajma conferinţei de la Belgrad.-
Se declară adept al concepţiilor lui PAUL GOMA, dar pînă în prezent nu a întreprins nici o acţiune în sprijinul acestuia.-
Pentru activitatea sa este lucrat în dosar de urmărire informativ.-
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 154-154v.
