29.08.2009

Securitate-Einsatz an der unsichtbaren Front


Hochschullehrer im Einsatz an der unsichtbaren Front

Inkriminierende Aussagen gegen die Aktionsgruppe versuchte die Securitate auch von zahlreichen Hochschullehrern zu erhalten. Diese Aussagen sollten dem Geheimdienst als Belege für die staatsfeindliche Tätigkeit der einzelnen Gruppenmitglieder dienen. Allerdings waren nicht alle Hochschullehrer, die im Zusammenhang mit dem Zusammentragen von Beweisen gegen die Aktionsgruppe aufgefordert wurden, ihre Meinung schriftlich zu äußern, auch bereit, die belastenden Argumente zu liefern.
Anhand von zwei Beispielen lässt sich diese unterschiedliche Haltung von Hochschullehrern nachweisen.
"Traian", vor seiner Tätigkeit als Dozent an der Bukarester Universität aktiver Securitatehauptmann in der Hauptabteilung 1 (Directia 1 - zuständig für die Bekämpfung der Inlandsopposition), liefert in seinen Berichten die Schlagwörter, die der Geheimdienst benötigte, um den "feindseligen Handlungen" der Aktionsgruppe mit allen ihm zur Verfügung stehenden Mitteln entgegenzuwirken.
Im Gegensatz zu "Traian" versuchte "Sandu" von der Temeswarer Universität sogar die Unterstellungen der Securitate mit literaturwissenschaftlichen Argumenten zu entkräften. Strafrechtlich gesehen ist sein im Stil einer fast sachlichen Analyse verfasster Bericht für die Absichten der Securitate eigentlich unbrauchbar.
"Sandu", der in einer Anmerkung als ehemaliger inoffizieller Mitarbeiter bezeichnet wird (vgl. ACNSAS, I 210845, vol. 4, Bl.6), lebte später als Rentner in Deutschland, wo er 2013 starb. "Traian", der im rumäniendeutschen Literaturbetrieb eine unheilvolle Rolle spielte und von dem es unzählige Denunziationen in den Securitateakten gibt, verließ Rumänien im Jahr 1976. Auch er kam nach Deutschland. "Traian" starb am 13. Mai 1994.

1.


-->
[12 noiembrie 1974. "Traian" despre Grupul de Acţiune Banat şi textele din „Neue Literatur", nr. 4/1974]
 
MINISTERUL DE INTERNE[1]                                     STRICT SECRET
DIRECŢIA I-a                                                                Ex. nr. ___
Primeşte Lt. col. NĂSTASE GHEORGHE
Sursa: "TRAIAN"
Casa: "BOGDAN"
 
N      O      T      Ă
= = = = = = = = = =
 
Din analiza montajului de proze şi versuri al „Grupei acţioniste Banat" din „Neue Literatur", nr. 4/ 1974, montaj prezentat de redactorul CSEYKA GERHARD, rezultă că este plin de subînţelesuri.
„Poezia" „Fosta sinucidere a familiei" tratează despre nenorocirea ivită atunci cînd „ei" au luat familiei uneltele agricole, aduse din Elveţia şi despre „domesticirea" supravieţuitorilor, care în loc să se sinucidă în continuare îşi pavazează ferestrele. Tot JOHANN LIPPET se declară într-o altă poezie un „Sancho Panza" care porneşte să lupte contra realităţii. Poezia „Viaţa plină de pericole mortale ale unui poet cunoscut" de WAGNER RICHARD dă glas „indignării" că din statuia de lemn a acestui poet se fac surcele pentru foc, restul plin de formalisme – nici un cuvînt despre realitate, patrie sau ceva similar.
În textul concluziv: „Despre temă", CSEYKA găseşte drept calitatea cea mai de seamă a acestei „grupe" că a înlocuit motto-ul de Brecht, pe care-l aveau mai înainte, cu unul din spusele „formaliştilor" vienezi, adepţii „poeziei concrete".
În timpul primei mele întrevederi cu stud. BOSSERT ROLF (IV) care conduce cercul ştiinţific la facultate, acesta mi-a spus că a petrecut o parte din vacanţa de vară împreună cu WERNER KREMM şi RICHARD WAGNER, ambii prezenţi în montajul de mai sus, într-un sat bănăţean ca invitat al unuia din „grup" (din păcate n-am reţinut numele, nefiind atent şi nu am vrut să insist prin întrebări retroactive) şi că micul lor grup a fost vizitat de GERHARD CSEYKA, care le-a povestit despre „Răsunetul" avut de „curajosul" lor montaj literar şi care le-a dat imboldul să continue pe calea apucată, pentru că ei vor crea adevărata literatură departe de „crezurile zilei", literatură de valoare estetică, diferită de cea oficială şi astfel vor intra în istoria literaturii noastre.
 
(ss) "TRAIAN"
N.B..
Nota a fost furnizată la solicitarea noastră.
Persoanele ce apar în notă sînt în atenţia Serviciului II.
O copie a notei va fi dată spre exploatare la Serviciul II.
 
(ss) Lt. col. NĂSTASE GHEORGHE
 
Conceptat: „T"
Dactilo: D.I.
Ex. nr. 3
Rd. nr. 224/444
12.11.1974
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff.26-26v



2.

[10 octombrie 1974. Analiza amiabilă a lui "Sandu" privind formarea şi direcţia Grupului de Acţiune Banat]
 
C O P I E[2]                                                                             STRICT SECRET
- Nr.______/I/00______                                                         Ex. nr. ___
- Data: 10.10.1974
- Sursa: "SANDU"
- Primeşte: Mr. IANTO PETRU
   în locul lui Lt. Col. MINCIU
- Problema: "Înv. Superior"
 
NOTĂ INFORMATIVĂ
= = = = == = = = = = = =
 
Sub numele de „AKTIONSGRUPPE BANAT" (Grup de acţiune Banat) este cunoscută actualmente o grupare de tineri poeţi de limbă germană din Banat. Aceşti tineri au început să scrie poezii încă de cînd erau elevi, continuînd pe băncile facultăţii cu publicarea versurilor lor în suplimentul studenţesc „UNIVERSITAS" al cotidianului „NEUE BANATER ZEITUNG" şi în coloanele revistei de specialitate „NEUE LITERATUR". După anumite frecuşuri cu conducerea ziarului „NEUE BANATER ZEITUNG", mai ales cu redactorul şef N. BERWANGER, au început să publice în acest ziar. Între timp a apărut o antologie „WORTMELDUNGEN"[3] în editura „FACLA" în 1972, în care au apărut prima dată sub formă de carte – producţii ale acestor tineri poeţi. După „ruptura" cu NBZ, tinerii s-au grupat în jurul cenaclului literar de la Casa de cultură a studenţilor din Timişoara (în toamna anului 1973) şi au continuat să publice – cu precădere – la revista „NEUE LITERATUR", fiind sprijiniţi mai ales de redactorul GERHARDT CSEJKA. Numărul 4/1974 al amintitei reviste a adus un grupaj de poezii aparţinînd membrilor grupului.-
Grupul nu este o organizaţie cu statut, reguli, etc., ci un cerc de prieteni, apropiaţi ca vîrstă şi ca profesie (studenţi filologi sau actualmente profesori de limbă germană), care totuşi sînt destul de discriminatorii faţă de alţi poeţi tineri. Pare-se că denumirea de „AKTIONSGRUPPE BANAT" le-a fost atribuită de presa de limbă germană din România şi nu de ei înşişi[4].-
Din acest grup fac parte:
- WERNER KREMM, absolvent al Facultăţii de filologie, promoţia 1974, actualmente profesor la Bocşa, membru P.C.R.
- JOHANN LIPPET, absolvent al Facultăţii de filologie, promoţia 1974,, actualmente profesor la Şcoala generală Nr. 8 din Timişoara, membru P.C.R.;
- RICHARD WAGNER[5], student în anul IV al Facultăţii de filologie, membru P.C.R.;
- GERHARD ORTINAU[6], student în anul III al Facultăţii de filologie, membru P.C.R.;
- WILIAM TOTOK şi ERNST WICHNER, studenţi în anul II al Facultăţii de filologie;
- ALBERT BOHN, admis la concursul de admitere pentru Facultatea de filologie în anul 1974, actualmente satisfăcîndu-şi stagiul militar.
- ROLF BOSSERT, student la Bucureşti, care pare-se că este într-un contact mai labil cu grupul;-
- ANTON STERBLING, student la Institutul de subingineri de la Reşiţa (?);
- BALTHASAR WAITZ, absolvent al Facultăţii de filologie, promoţia 1974, actualmente profesor la Reşiţa (?), care a stat destul de mult timp în opoziţie cu grupul, dar care a apărut cu producţii literare împreună cu grupul în Nr. 4 al revistei „NEUE LITERATUR".-
Conducătorul grupului pare a fi RICHARD WAGNER, cel mai talentat dintre tinerii poeţi, care de altfel este sigur că a publicat un volum propriu „KLARTEXT" („Un cuvînt limpede"), Editura ALBATROS Bucureşti 1973, volum distins cu premiul literar al C.C. al U.T.C.-
Recent a apărut o antologie la editura Kriterion din Bucureşti „BEFRAGUNG HEUTE" în care sînt reprezentaţi cu 2-3 poezii şi GERHARD ORTINAU, ALBERT BOHN, ANTON STERBLING, ROLF BOSSERT.-
În general se poate aprecia că aceşti tineri din „AKTIONSGRUPPE BANAT", sînt inteligenţi, au citit mult, sînt la curent cu literatura de astăzi în limba română, cu cea din R.D.G., R.F.G., Austria. În vocaţiile lor cu precădere lirică, au şi proză scurtă – autorii sînt tributari ai unor curente de înnoire pe tărîm literar, curente care s-au răsfrînt într-o formă sau alta mai în toate ţările. Ceea ce li se poate reproşa din punct de vedere literar este un oarecare avantgardism împerecheat cu ermetism, ceea ce a dus la o serie de rezerve faţă de acest grup, mai ales din partea generaţiei mai vîrstnice de scriitori de limbă germană din Timişoara. – Din punct de vedere literar grupul şi-a propus să depăşească aşa-zisul provincialism din literatura germană din România, căutând un contact mai direct cu literatura modernă.-
Semnificative în această direcţie sînt numele poeţilor indicate de membrii grupului ca fiind exemplele lor poetice (nume indicate la sfîrşitul antologiei „WORTMELDUNGEN"). Foarte frecvent sînt citaţi: BERT BRECHT (la mai toţi) şi LUCIAN BLAGA, MARIN SORESCU (din literatura română), HANS MAGNUS ENZENSBERGER (R.F.G.), ANEMONE LATZINA (din literatura de limbă germană din R.S.R.).-
Din punct de vedere politic membrii grupului sînt foarte interesaţi de evenimentele politice interne şi externe (De ex. în toamna anului trecut au organizat o şezătoare literară la Casa de cultură a studenţilor pe tema solidarităţii cu poporul chilian). De asemenea se ocupă cu probleme ale populaţiei germane din ţara noastră, cum îşi găsesc reflectarea în literatura de limbă germană.-
Discutînd cu unii dintre membrii grupului – J. LIPPET, R. WAGNER, W. KREMM – s-a putut constata că sînt ataşaţi regimului nostru, că doresc să facă o literatură angajată. GERHARD ORTINAU, de exemplu a declarat ferm în şedinţa de partid, cînd s-a discutat primirea lui, că se distantanţează categoric de intenţia părinţilor săi (revocată pare-se ulterior şi de aceştia) de a emigra în R.F.G.[7] De repetate ori au afirmat tinerii că doresc să nu existe lucruri care să nu se poată spune, tabu-uri. Din acest motiv se distanţează destul de categoric de literatura practicată în anii '50 în mod direct, respectiv în mod indirect de unele practici de atunci.-
Există pe de altă parte un oarecare spirit de opoziţie faţă de unele elemente tradiţionale, faţă de anumite dispoziţii pe care ei le consideră învechite şi depăşite. Astfel, discutînd cu WAGNER, KREMM, WICHNER, aceştia n-au înţeles dispoziţia decanatului facultăţii în legătură cu freza (mai toţi cu păr lung). Este adevărat că în cele din urmă s-au tuns, fiind obligaţi la aceasta, ca pe urmă să lase să crească părul la loc! Bineînţeles aceasta nu constituie o problemă majoră, dar care poate totuşi întregi imaginea despre aceşti tineri, care pe alocuri se consideră „neînţeleşi".-
Astfel, s-au considerat „neînţeleşi" atunci cînd  WERNER KREMM, atunci încă student a avut să prezinte un montaj literar cu creaţii proprii ale grupului, montaj care pare-se n-a mai avut loc, deoarece nu s-au obţinut aprobările de rigoare pe plan local[8]. Pe de altă parte însă revista „NEUE LITERATUR" a publicat aceste creaţii. Un caz similar s-a petrecut cu mai mult timp în urmă cînd – pe atunci studentul J. LIPPET a citit în cenaclul literar ADAM MÜLLER GUTTENBRUNN (cenaclu condus de „bătrînii" FRANZ LIEBHARD, NIKOLAUS BERWANGER, HANS KEHRER, LUDWIG SCHWARTZ), poezii care au fost criticate pentru atitudinea lor nihilistă – lucru de altfel discutabil – de NIKOLAUS BERWANGER (fapt care a contribuit pare-se în mod considerabil la producerea „rupturii"). Concomitent însă revista „NEUE LITERATUR" a publicat tocmai aceste poezii.-
De altfel sprijinul cel mai serios îl are grupul din partea acestei reviste şi din partea redactorului GERHARD CSEJKA, care a şi însoţit grupajul din Nr. 4/1974 cu cuvinte elogioase la adresa tinerilor scriitori. Grupajul literar este precedat de un motto, aparţinînd unui grup literar de poeţi tineri din Viena, în care aceştia îşi afirmă declaraţia pentru progres. Textele poeţilor bănăţeni caută să fie în ton cu acest motto programatic, ceea ce poate fi dovedit pe baza unor poezii sau proză scurtă. Dar: nota dominantă din punct de vedere al realizării artistice este jocul de cuvinte, artisticitatea, nu întotdeauna în cel mai bun sens al cuvîntului. Interpretarea acestor producţii devine pe alocuri foarte dificilă, cu atît mai mult cu cît literatura grupului „AKTIONSGRUPPE BANAT" se aproprie foarte mult de poezia concretă, care în cele din urmă, nu se mai adresa unei masse largi de cititori, ci numai unor iniţiaţi.-
Tinerii poeţi din „AKTIONSGRUPPE" sînt încă pe un drum în căutare. La o oarecare maturitate artistică pare-se că au ajuns doar RICHARD WAGNER şi JOHANN LIPPET, ceilalţi „bîjbîind" parcă încă printre exemplele date de alţi poeţi şi un ton propriu.-
Se mai poate semnala contactul pe care-l are acest grup cu tendinţe asemănătoare a unor poeţi tineri de la Facultăţile filologice din Cluj şi Sibiu. Astfel la începutul anului RICHARD WAGNER a citit din creaţiile sale în faţa Cenaclului literar din Sibiu, iar întregul grup a fost invitat în primăvara anului 1974 (?) să participe la un schimb de experienţă cu cercul literar al Facultăţii de filologie de la Cluj[9].-
O analiză serioasă a activităţii grupului „AKTIONSGRUPPE BANAT" nu s-a făcut încă – nici nota de faţă nu poate pretinde că o face – poate şi pentru faptul că activitatea grupului nu a fost luată în serios de toţi creatorii şi iubitorii de literatură în limba germană de la noi.-
 
Timişoara la 10 octombrie 1974
 
(ss) „Sandu"
 
Observaţii conform notei originale.
 
(ss) Maior Ianto Petru
 
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff.17-18v




[1] Notă dactilografiată.
[2] Notă dactilografiată.
[3] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Au fost selectate poezii din per. liceului f. să fie consultaţi."
[4] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Da".
[5] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Preş. cenaclu".
[6] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Secretar".
[7] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Ortinau mi-a spus şi mie că a căutat să scrie (să combată emigraţionismul, dar a fost sfătuit să nu scrie)".
[8] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Au fost cu el  şi la Craiova".

[9] Notă manuscrisă pe margine a Mr. Petru Ianto: "Au fost prin C. de cult stud.".


Aktualisiert - actualizat, 31.1. 2015 - 13:39 h

28.08.2009

Aus der Securitate-Akte von Herta Müller

Drei Dokumente aus der Securitate-Akte von Herta Müller





Zur Begründung der Eröffnung des operativen Vorgangs (D.U.I. - Dosar de urmărire informativă) wurden die "Voicu"-Interpretationen (vom 16.3.1982) von drei Texten Herta Müllers ("Das schwäbische Bad", "Dorfchronik" und "Meine Familie") benutzt (ACNSAS, I 233477, vol. 1, Bl. 5). Es war einer der letzten Berichte "Voicus", der kurz vor seiner Ausreise in die Bundesrepublik Deutschland entstanden war.







Das denunziatorische Material, basierend auf Textinterpretationen von "Voicu", benutzte die Securitate, um den operativen Vorgang "Cristina" gegen Herta Müller am 24. Februar 1983 zu eröffnen. Das Dokument ist von Securitateleutnant Ion Beletescu verfasst. Die handschriftliche Anmerkung (vom 25. 2.) stammt von seinem Vorgesetzten, Oberstleutnant Nicolae Pădurariu. (ACNSAS, I 233477, vol. 1, Bl. 1 und 1v).





Das letzte Dokument (ACNSAS, I 233477, vol.1, Bl. 143) stammt aus dem Jahr 1985 und ist wahrscheinlich vom Auslandsgeheimdienst verfasst worden. Darin ist die Kritik der Landsmannschaftsführung an dem Band Herta Müllers "Niederungen" vermerkt. Die Bemerkungen der Landsmannschaftsfunktionäre wurden in Gesprächen mit Angehörigen der rumänischen Botschaft in der BR Deutschland gemacht.

25.08.2009

Auszüge aus den Reschitzaer Securitate-Akten von Anton Sterbling



Auszüge aus den Reschitzaer Akten von Anton Sterbling
Vom 27. Juni 1973 bis 8. Oktober 1974 wurde auch seitens der Securitate in Reschitza, dem damaligen Studienort von Anton Sterbling, mit hoher krimineller Energie wie auch auf eine größere Zahl von informellen Mitarbeitern gestützt, ein Verfolgungsverfahren („Urmărire informativă") gegen ihn unter dem konspirativen Namen „Pletosul" („Der Langhaarige") betrieben (Vgl. ACNSAS, I, 234092). Zu den informellen Mitarbeitern zählten vor allem Studienkollegen, die als „Informanten" oder „Kollaborateure" der Securitate tätig waren; aber auch Dozenten finden sich unter den Informationslieferern und selbst der Prorektor des Instituts („Institutul de Subingineri") hat der Securitate Auskünfte über ihn erteilt. Dazu liegen in den Archiven der ehemaligen Securitate rund 200 Seiten vor. Aus diesen ist zu entnehmen, dass am 23. September 1973 auch ein Strafverfahren („Urmărie penală") gegen ihn eröffnet wurde. Dieses hing mit einer bereits am 22. September 1973 begonnenen Ermittlung und Beschattung („filaj") rund um die Uhr zusammen, die bis zum 25. September 1973 dauerten. Im Rahmen dieser Aktion wurde im Hotel „Seminic", in dem Anton Sterbling mit seiner damaligen Freundin und heutigen Frau im Zeitraum der Beschattung wohnte, das Hotelzimmer durchsucht und die dort befindlichen literarischen Manuskripte wie auch bereits veröffentlichte Gedichte photokopiert. Es handelte sich u.a. um zwei „absurde" Theaterstücke, die er damals schrieb und an denen die Securitate offenbar ein besonderes Interesse hatte, wie den Akten und insbesondere den entsprechenden Aussagen der Informanten zu entnehmen ist. Die Kopien dieser literarischen Arbeiten finden sich auch in seinen Akten dokumentiert, wobei die als besonders gefährlich betrachtete Stellen unterstrichen und ins Rumänische übersetzt wurden. Eines der Stücke, „vielleicht schon general", ist im Heft 4/1974 der „Neuen Literatur" veröffentlicht worden. Die entsprechende „Lesehilfe" für die Securitate zu diesem Stück, die vom Informellen Mitarbeiter „Gruia" geliefert wurde, findet sich übrigens schon für die Öffentlichkeit zugänglich dokumentiert. (Unter dem Titel „Entscheidender Tipp für die Securitate" (18.8.2009), in dem Dokument „Gruia vol 2 Bl 21v.jpv", in: halbjahresschrift.blogspot.com/…). Wie diesem Beitrag zu entnehmen ist, ist „Gruia" heute in der Bundesrepublik Deutschland als Lehrer tätig.
Im Folgenden findet sich die Seite 5 des Ermittlungs- und Beschattungsberichts („filaj") vom 22. bis 25. September 1973 in die deutsche Sprache übersetzt und in der rumänischen Originalfassung dokumentiert.
„Vom Sommergarten des Restaurants Cina sind sie um 0,30 Uhr weggegangen, sie sind durch den „Central"-Park gegangen und gingen zum Bahnhof Temeswar Nord.-
Bis um 5,11 Uhr, als sie mit dem Personenzug Richtung Arad fuhren, sind sie im Bahnhof geblieben. In dieser Zeit spazierten sie auf dem Bahnsteig, setzten sich auf eine Bank, dann sind sie in den Warteraum I. Klasse gegangen, wo sie schliefen.-
Um 4,30 Uhr sind sie herausgekommen, nahmen ihr Gepäck und bestiegen den Personenzug Temeswar-Großwardein (Timişoara-Oradea), der auf das Gleis geschoben wurde. In diesem Zug haben sie Platz genommen und sind bis nach Arad gefahren. In Arad haben sie das Gepäck an der Gepäckaufbewahrung abgegeben und sind nachher zu Fuß in die Stadt.-
Sie haben in der Konditorei „Spicul" gefrühstückt und sind dann in das Hotel „Astoria" gegangen, wo die Genannte SOMER MARIANE (Handschriftlich und orthographisch  falsch im rumänischen Dokument) Valuta im Wert von ca. 500 Lei wechselte, die sie dem Objekt „STOIAN" überreichte. Dieser ist nicht in die Empfangshalle des Hotels eingetreten, sondern wartete auf dem Boulevard der Republik.-
Sie spazierten dann noch am Ufer der Marosch und sind sodann zum Bahnhof gegangen, wo die Genannte zur Zollkontrolle ging und das Objekt „STOIAN" in der Bahnhofshalle auf sie wartete. Nach der Zollkontrolle haben sie sich auf dem Bahnsteig wiedergetroffen und nahmen das Gepäck und gingen zum Gleis 3, wo sie auf den internationalen Zug aus Bukarest warteten.-
Bis zur Ankunft des Zuges haben sie sich umarmt und geküsst. Nachdem er ihr geholfen hat einzusteigen, half er ihr beim Gepäck, dann ist das Objekt „STOIAN" ausgestiegen und diskutierte mit der Genannten SOMER MARIANE (Handschriftlich und orthographisch  falsch im rumänischen Dokument), die am Fenster ihres Waggons stand.-
Beim Abschied waren Beide sehr bedenklich und haben geweint. Das Objekt „STOIAN" bleib auf dem Bahnsteig bis der Zug wegfuhr, dann ist er tief in Gedanken versunken in die Bahnhofshalle zurückgekehrt, wo er sich nach der Abfahrt eines Zuges nach Temeswar erkundete.-
Danach ist er auf den Platz vor dem Bahnhof hinausgegangen und ist in die Richtung des Stadtzentrums gegangen, ungefähr um 10,45 Uhr.-"
Mit diesem Moment der Aufklärungsmaßnahme („filajului")  war diese zu Ende.-" 

[Die entsprechende, „streng geheime" („strict secret") Akte Nr. 003388/6, vom 28. September 1973, ist eine vom Innenministerium. Militärische Einheit Nr. 0672/8. Temeswar (Ministerul de Interne. Unitatea Miltară Nr. 0672/8. Timişoara), an das Kreisinspektorat Karasch-Severin Reschitza. Dienststelle I (Inspectoratul judetean Caras-Severin. Resita - Serviciul I -) geschickte und am 2.10.1973 dort unter 00140631 registrierte „Note – bezüglich der Spionageaufklärung gegen den Genannten Sterbling Antoniu (Name handschriftlich) mit dem konspirativen Namen „Stoian", durchgeführt im Zeitraum 22.-25.9.1973." (NOTA – Privind filajul asupra numitului STERBLING ANTONIU cu nume conspirativ „STOIAN", efectuat pe perioda 22-25.09. 1973.). Die Akte umfasst 6 Seiten und ist in dem Anton Sterbling betreffenden Band des Nationalen Konzils für das Studium der Archive der Securitate (Consiliul naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) mit der Seitenzählung 51 bis 56 aufbewahrt.]
(Hierzu Dokument 1)
Die fehlenden Temeswarer Akten
Die Tatsache, dass diese Beobachtungen und Ermittlungen durch eine Spezialeinheit aus Temeswar durchgeführt wurden, die Anton Sterbling unter dem Decknamen „Stoian" führte, und viele weitere Indizien sprechen dafür, dass auch im Kreis Temesch, dem Haupttätigkeitsgebiet der „Aktionsgruppe Banat", der er damals angehörte, Akten zu seiner Person angelegt waren und geführt wurden. Diese Akten wurden bisher, trotz zweimaliger Nachfrage in Bukarest und der Bitte um weitere Nachforschungen nach diesen Akten nicht aufgefunden bzw. noch nicht ausgehändigt. Es ist zu vermuten, dass sie sich in den noch nicht freigegeben Aktenbeständen des heutigen Rumänischen Informationsdienstes (SRI) befinden, der eine unmittelbare Nachfolgeeinrichtung des Auslandsspionagedienstes der Securitate ist. Näheres dazu ist zum Beispiel den Arbeiten von Marius Oprea [in deutscher Sprache: Marius Oprea: Das Erbe der Securitate, in: Hans-Joachim Veen (Hrsg.): Alte Eliten in jungen Demokratien? Wechsel, Wandel und Kontinuität in Mittel- und Osteuropa, Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien 2004 (S. 345-361)] wie auch dem Beitrag von Herta Müller: Die Securitate ist noch im Dienst, in: „Die Zeit", Hamburg 23.7.2009, zu  entnehmen.
Dass es in Temeswar geführte Akten gab, soll durch folgendes Dokument belegt werden, in dem der damalige Chef der Securitate des Kreises Karasch-Severin, Oberstleutnant Stefan David [von 1992-1996 übrigens Abgeordneter der Sozialistischen Partei der Arbeit, PSM, im rumänischen Parlament und zwei Legislaturperioden Senator der großrumänischen Partei, PRM], und der Chef der Securitate von Reschitza, Oberstleutnant Petre Moldovan, das Dossier 3449, aus dem hervorgeht, dass Anton Sterbling „verhaftet und verurteilt war", für ein zweiwöchiges Studium aus Temeswar angefordert wurde.
(Hierzu Dokument 2)
Die Nachforschungen bei der „Neuen Literatur" und beim „Neuen Weg"
Aus weiteren, hier dokumentierten Akten geht hervor, dass der damalige Chef der Securitate des Kreises Karasch-Severin, Oberstleutnant Stefan David, und der Chef der Securitate von Reschitza, Oberstleutnant Petre Moldovan, auch bei der Securitate in Bukarest nach den Verbindungen von Anton Sterbling zu der Zeitschrift „Neue Literatur" und der Zeitung „Neuer Weg" nachgefragt haben. Interessant ist diesen Dokumenten u.a. zu entnehmen, dass in der Antwort aus Bukarest angeregt wurde, informelle Mitarbeiter der Securitate aus den Reihen der Redakteure des „Neuen Wegs" nach Reschitza zu schicken, damit diese Anton Sterbling kontaktieren.
(Hierzu Dokument 3 und 4)







21.08.2009

Johann Lippet: Das Leben einer Akte

Im Heidelberger Verlag Wunderhorn ist das neueste Buch von Johann Lippet erschienen, in dem er seine Geheimdienstakte aufarbeitet:

Das Leben einer Akte
Chronologie einer Bespitzelung durch die Securitate

158 Seiten
13.5 x 21 cm
6 Abbildungen
gebunden
Erscheinungsjahr: 2009
ISBN: 978-3-88423-331-3
18.90 EUR

"Die Konfrontation mit der eigenen Vergangenheit in Form einer Geheimdienstakte gehört zu den unangenehmsten Formen der Auseinandersetzung mit der eigenen Person, die man sich denken kann. Johann Lippet hat sich ihr gestellt - in einer detailreichen Aktenlektüre berichtet er von seiner langjährigen Bespitzelung im Rumänien unter dem Diktator Ceausescu."
Siehe Internetseite des Verlags: http://www.wunderhorn.de/

Einen Kommentar von Richard Wagner zu dem Buch von Johann Lippet können Sie hier lesen.

Siehe auch:

„Viaţa unui dosar“ de Securitate, RFI, 15.9. 2009

'
***

Johann Lippet: Die Quelle informiert. Ein BerichtPOP Verlag, Ludwigsburg, 2014, 177 Seiten.



2009 veröffentlichte Johann Lippet 'Das Leben einer Akte', worin er seine Bespitzelung durch den rumänischen Geheimdienst Securitate dokumentierte. In 'Die Quelle informiert' ist es eine fiktionale Herangehensweise, erzählt wird, was die Konfrontation mit dem Repressionsapparat bei einem Menschen auslöst, auch wenn dieser nur indirekt in dessen Visier geraten war. Wolfgang Schmidt, ein ehemaliger Bauingenieur, der in Rumänien darauf bedacht war, nicht anzuecken, wird eines Tages von einem ehemaligen Schulfreund damit konfrontiert, daß sein Name in dessen Akte erwähnt wird, in Berichten, die ein gemeinsamer Bekannter, der nun auch in Deutschland lebt, an die Securitate geliefert hat. Der Schulfreund bittet Wolfgang Schmidt, ihm an der Rekonstruktion von Begebenheiten, die fast vier Jahrzehnte zurückliegen und in den Berichten Erwähnung finden, behilflich zu sein. Bei dem setzt die Beschäftigung mit der Vergangenheit, die für ihn abgehakt schien, einen schmerzvoller Erinnerungsprozeß in Gang, und er muß sich eingestehen, ein Feigling gewesen zu sein. Doch auch Personen aus seinem ehemaligen Bekanntenkreis erscheinen ihm nun in einem zwiespältigen Licht, den Schulfreund verdächtigt er, ihm Berichte vorzuenthalten. Die Vorstellung, der Informant könnte intimes aus seinem Privatleben berichtet haben, läßt in ihm den Entschluß reifen, Selbstjustiz zu üben.


***

Secretomania paranoică. Trei cărţi despre Securitate apărute în Germania, RFE, 17.9. 2014 [text], audio.



Aktualisiert - actualizat, 17.9. 2014

18.08.2009

Entscheidender Tipp für die Securitate

Den entscheidenden Tipp für die Eröffnung eines operativen Vorgangs (dosar de urmărire informativă - D.U.I.) erhielt die Securitate 1974 von "Gruia". In der Fortsetzung seines Berichts vom 20. Juli 1974, in dem er die einzelnen Texte aus der "Neuen Literatur" (Nr. 4/1974) im Sinne seiner Auftraggeber interpretiert, liefert er das Schlagwort, auf das sich der Geheimdienst beruft, um am 14. November 1974 den operativen Vorgang "Interpretul" gegen William Totok zu eröffnen.
Der "D.U.I." wurde praktisch nie geschlossen und enthält eine Vielzahl von Materialien, die bis im Dezember 1989 - als das Ceauşescu-Regime gestürzt wurde - in der Akte abgelegt sind.
Am 12. Oktober 1974 übergab "Gruia" seinen Bericht an Hauptmann Constantin Chişu - Offizier der für die Inlandsopposition zuständigen Hauptabteilung 1 - und Oberstleutnant Nicolae Pădurariu, der für die gegen die Aktionsgruppe gerichteten Unterdrückungsmaßnahmen verantwortliche Securitateoffizier aus Temeswar.

*





ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 21-22

Die Neue Literatur (Nr. 4/1974) im Visier der Securitate



[1974, undatiert. "Moga" analysiert die "Neue Literatur", Heft 4/1974, in der die Textaufstellung der Aktionsgruppe Banat  erschienen ist, indem er auf die politisch subversiven Stellen verweist]

[1974, nedatat. „Moga” analizează montajul de texte din „Neue Literatur”, Nr. 4, 1974, reliefînd elementele politice subversive din creaţiile „Grupului de Acţiune Banat”]






ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 27-28

cf. "Moga"


Gerhardt Csejka: Pe urmele literaturii și disidenței germane din Banat. Din: ARHIVA ISTORICĂ RADIO EUROPA LIBERĂ / OAMENI, DESTINE, ISTORIE, RFE, 24.04.99 AUDIO.



Gerhardt Csejka: „In ʼ75 am avut ocazia să-mi fac o impresie despre condițiile de arest din închisorile din România. In cei trei ani de existență a grupului timișorean, din ʼ72 pînă în ʼ75, lucrurile evoluaseră bineînțeles în direcția știută, susceptibilitatea Securității găsise din ce în ce mai multe puncte de reper pentru ipoteza că acest grup „de acțiune” deghizat în cerc literar nu putea fi decît ceva necurat sau chiar ultraperfid, mai ales că membrii lui se tot declarau marxiști - or, ce putea fi mai suspect în România „comunistă” a lui Ceaușescu decît enunțarea publică a unei astfel de pretenții ?!
Richard Wagner, liderul grupului, într-un text autoreflexiv de mai tîrziu, a atras atenția și asupra unui alt aspect stupefiant: profilul ideologic „de stînga”, pe care și-l construiseră, îi separa în optica proprie de tipicul disidentism și, ca atare, „neavînd nimic de ascuns”, s-au comportat într-atât de degajat, au spus atît de franc ce aveau de spus, încît Securitatea contrariată, a reacționat cu întîrziere neobișnuită la obrăzniciile lor.” [...]








17.08.2009

Der Fall „Bega“



-->
Der Fall „Bega"

In der Securitate-Zentrale, der Hauptabteilung 1 (Direcţia 1), schrillten die Alarmglocken, nachdem dort mehrere Berichte aus Klausenburg, Bukarest und Temeswar eingetroffen waren, in denen von einer staats- und parteifeindlichen Banater Autorengruppe die Rede war.
Die Beweise für die feindlichen Umtriebe der Autoren, die sich in der „Aktionsgruppe Banat" zusammengeschlossen hatten, lieferten schließlich mehrere „Experten", die in der „Neuen Literatur", Nr. 4/1974, die einschlägigen „Beweise" entdeckt hatten.
Die „Experten" hatten den Auftrag, die in der Zeitschrift veröffentlichte Textaufstellung der „Aktionsgruppe" zu untersuchen. Gleichzeitig sollten sie feststellen, ob die Texte staatsfeindliche Aussagen enthalten.
„Gruia", der heute als Lehrer in der Bundesrepublik Deutschland lebt, versprach am 20. Juli 1974, nach seiner Rückkehr vom Schwarzen Meer eine ausführliche Analyse der Texte vorzulegen - was er dann auch getan hatte.
An der von der Securitate zum Fall „Bega" aufgebauschten Entlarvungsoperation, die in der Hauptabteilung 1 von Hauptmann Constantin Chişu koordiniert wurde, war auch ein heute ebenfalls in der Bundesrepublik lebender Autor - damals Redakteur der „Neuen Literatur" - beteiligt, der seine böswilligen Berichte mit dem Pseudonym „Moga" unterzeichnete:
 

 
[26 iunie 1974. "Moga" despre "Neue Literatur", Nr. 4, 1974, în care a apărut un grupaj de texte semnate de autorii "Grupului de Acţiune Banat"]
 
MINISTERUL DE INTERNE                        STRICT SECRET
DIRECTIA I-a                                                 Ex. Nr. ____
006/FN/122/26.06.1974.

N       O       T       Ă
= = = = = = = = = = =

CSEYKA GERHARD, poreclit „Botschafter der Aktionsgruppe in Bukarest" (ambasadorul grupului Aktionsgruppe la Bucureşti) a publicat în nr. 4/1974 (Neue Literatur) un montaj de poezii ale scriitorilor grupului. Majoritatea textelor conţin aluzii la diverse situaţii, cît şi personalităţi din România. Astfel se spune că poezia „Die Moritat von den 10 Wortarten der traditionallen Grammatik" (Cîntecul/ cu nuanţă satirică/ despre cele trei feluri de cuvinte ale gramaticii tradiţionale) s-ar referi la tov. Preşedinte al R.S. România, concludent este sfîrşitul („die sprache/ c'est/ moi/ !"), cît şi fiecare strofă în parte... CSEYKA semnează şi o prezentare elogioasă a grupului (pag. 35-36).
În ceea ce priveşte articolele sale critice, CSEYKA continuă să se consulte prin telefon cu BERNAT KOLF, cerîndu-i părerea despre cărţi noi apărute, fixînd astfel şi „poziţia" grupului faţă de o nouă apariţie.
CSEYKA i-a sugerat lui STEPHANI C., EIKE şi FABRITIUS ca la deschiderea clubului de poezie (casa „Schiller") să fie invitaţi cîţiva reprezentanţi ai grupului. Deschiderea clubului a fost însă amînată pentru toamnă.
În ultimul an, CSEYKA a colaborat cu mai mulţi critici literari din R. F. Germania, dîndu-le date despre literatura de limbă germană din R.S. România, cît şi despre situaţia scriitorilor. Astfel articolul semnat de STIEHLER în revista „Akzente" se bazează pe datele lui CSEYKA, cît şi cele comunicate de KOLF. Alt articol semnat de SCHNEIDER, apărut în revista „Der Sonntag" (R. D. G.), are la bază materiale de CSEYKA şi KOLF.
La o recentă discuţie, purtată între AXMANN, REITER, A. LATZINA, CĂLIN ELENA, în redacţia „Neue Literatur", unde se spune că, în curînd, toţi redactorii şefi de rubrică, vor fi „obligaţi" (LATZINA) să intre în P. C. R., altfel ei îşi vor „pierde" postul, CSEYKA, cît şi LATZINA, au spus, că ei nu vor intra niciodată în P. C. R., mai degrabă vor pleca de la revista „Neue Literatur". În altă zi, LATZINA, l-a dat ca exemplu de „om dîrz" pe ŞT. AUG. DOINAŞ, care, din acest motiv, probabil îşi va „pierde" postul de redactor-şef adjunct.
LATZINA A. a fost aceea, care a discutat prima dată despre acte „de sabotaj" de la Uzinele „Steagul Roşu" din Braşov, „detalii" aflîndu-le de la fratele dînsei din Braşov.

(ss) „MOGA"

Nota ofiţerului.
CSEYKA GERHARD este lucrat de noi prin dosar de urmărire informativă, informatorul furnizînd nota pe baza sarcinilor pe care le are.
De către noi se vor întreprinde măsuri de a studia poezia amintită şi de a ne documenta asupra grupului de la Timişoara.
Nota va fi exploatată la D.U.I. "CERCUL".
Informatorul a primit sarcini în legătură cu cel în cauză.
 

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 10-10v
 
Die falsch geschriebenen Namen, der in dem maschinengeschriebenen Text erwähnten Personen, wurden nicht berichtigt.


10.08.2009

Operationen der Securitate. 1974, 1981, 1984

Aktualisiert - actualizat: 21.1. 2013, 20:45 h

Operationen der Securitate. 1974, 1981, 1984 - Operaţiuni ale Securităţii. 1974, 1981, 1984 

In den letzten Wochen sind mehrere Artikel erschienen, in denen von den Aktvitäten der rumänischen Geheimpolizei Securitate die Rede war, insbesondere von den Operationen, die gegen die Autoren gerichtet waren, die 1972 in Temeswar die "Aktionsgruppe Banat" gegründet hatten.
Die meisten Mitglieder der Aktionsgruppe traten nach deren gewaltsamen Zerschlagung (1975) dem offiziellen Literaturkreis der Temeswarer Schriftstellervereinigung "Adam Müller-Guttenbrunn" bei.
Das Ausmaß der repressiven Aktionen lässt sich zur Zeit anhand der von der Securitate angelegten Akten rekonstruieren. Auch die Identität all jener, die durch ihre inoffizielle Tätigkeit der Securitate die nötigen Daten und Fakten lieferten, die der Geheimdienst dann für seine repressiven Maßnahmen benutzte.
Oberstleutnant Nicolae Pădurariu war jahrelang so zu sagen der Koordinator dieser Aktionen, die ohne die Mithilfe einiger besonders williger inoffizieller Mitarbeiter (wie "Gruia", "Voicu" oder "Dan" - um nur drei zu nennen) weniger "erfolgreich" ausgefallen wären.
Wie die Tätigkeit dieser Mitarbeiter konkret ausgesehen hat, soll hier vorerst an einigen Beispielen - kommentarlos - veranschaulicht werden.

1.

[20 iulie 1974. "Gruia" despre istoria "Gupului de Acţiune Banat" şi despre revista "Neue Literatur" Nr. 4, 1974]

Nr.21146/1/P.N./00                                             STRICT SECRET
din 20. VII. 1974                                                  Exemplarul Nr. „N.L."[1]
Primit Lt. col. Pădurariu N.
Informator „Gruia"
Problema: elem. fasc. germane
Casa „Mariana"
NOTĂ INFORMATIVĂ[2]


Sursa informează că aproximativ prin 1972 a luat fiinţă în cadrul Casei de cultură a studenţilor cercul literar denumit „UNIVERSITAS", condus de studentul WAGNER RICHARD de la filologie, secţia germană. Din acest cerc fac parte următoarele persoane:
- WERNER KREMM, fost student, în prezent profesor; WILLIAM TOTOK, student anul II filologie, IOHANN LIPPET, fost student, în prezent profesor, GERHARD ORTINAU student anul II filologie germană, ALBERT BOHN, din Arad absolvent de liceu, ANTON STERBLING din Reşiţa, ROLF BOSSERT, student în Bucureşti (filologie?), ERNST WICHNER din Zăbrani, student anul II filologie Timişoara. TOTOK şi cu WICHNER sînt prieteni apropiaţi şi locuiesc de altfel împreună la o gazdă în Timişoara. Iar ORTINAU stă pe strada Titan (cart. Tipografilor) şi este în relaţii bune cu WAITZ BALTHASAR care domiciliază pe str. Titan nr. 15. Despre ORTINAU sursa relatează că, se află în relaţii apropiate cu redactorul şef al NBZ-ului NIKOLAUS BERWANGER, vizitîndu-l la domiciliu.-
După cît cunoaşte sursa, acest cerc s-a autodenumit de la început, în mod neoficial „AKTIONSGRUPPE BANAT" „Grupa de acţiune Banat", iar ulterior această denumire a fost oficializată, în special cu ocazia articolelor apărute în presă. Sub această denumire au apărut articole în publicaţiile „Neue Literatur" „Neuer Weg", „KARPATENRUNDSCHAU", „DIE WOCHE" (Sibiu).
În nr. 4 al revistei „Neuer Literatur", a apărut un montaj literar: poezie şi proză, scrise de toţi cei de mai sus mai puţin WICHNER. Sursa a citit aceste scrieri, rezultînd că unele sunt cu subînţelesuri. Sursa neavînd la îndemînă în prezent textele nu poate face exemplificările concrete, dar sursa menţionează că în alte ocazii discutînd cu unii din membrii acestui cerc asupra unor scrieri publicate cu subînţelesuri au făcut afirmaţii că, merge deoarece cei de la cenzură nu se pricep. Asemenea afirmaţii a făcut în special ORTINAU GERHARD, cu care sursa a discutat despre o poezie publicată în nr. 4/74 al nr. „Neue Literatur" şi care se referă în final în mod subînţeles la conducerea statului. În discuţii cu KREMM şi WICHNER asupra acestei poezii, aceştia s-au mirat şi ei, cum de a fost posibil ca o astfel de poezie să fie publicată. În cadrul cercului s-a pregătit şi un montaj literar-artistic, care urma să fie prezentat în luna martie la teatrul german, dar a fost respins de Consiliul culturii din Timişoara, dar acest montaj a fost totuşi prezentat în cadrul unei şedinţe a cercului la casa de cultură a studenţilor cu participarea altor tineri.[3]
„Gruia"
Observaţii:
Despre existenţa acestui cerc se cunoaşte de către noi, încă pînă în prezent nu ni s-a semnalat caracter tendenţios al unor scrieri.-
Persoanele semnalate în notă au fost identificate şi verificate de noi (mai puţin BOSSERT ROLF, BOHN ALBERT şi WICHNER ERNEST), rezultînd că ORTINAU GERHARDT şi TOTOK WILIAM sunt lucraţi de Mr. Ianto Petru.-
Sarcini:
Informatorul a fost instruit să discute despre conţinutul articolelor din nr. 4 al revistei „Neue Literatur" şi aceste persoane competente şi să stabilească ce aprecieri fac.
După reîntoarcerea de pe litoral să reintre în contact cu membrii acestui cerc şi să stabilească ce preocupări au.-
Să urmărească ce scrieri publică cei în cauză în presă, să analizeze conţinutul lor şi să ne semnaleze cele cu conţinut duşmănos sau tendenţios.-
Măsuri:
S-au luat măsuri de verificarea conţinutului scrierilor din nr. 4 al revistei „Neue Literature" şi în cazul cînd se confirmă conţinutul lor duşmănos sau tendenţios, se vor hotărî măsuri.-
Se vor aprofunda verificări asupra persoanelor care compun acest cerc şi pentru cunoaşterea activităţii lor, vom folosi şi sursa „NELU".-
Vom stabili măsuri comune de luat şi cu Mr. IANTO PETRU, care are în lucru unele persoane din cerc.-
Se va verifica conţinutul montajului literar artistic care a fost respins de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi care a fost totuşi prezentat în cadrul cercului.-
În termen de 10 zile se vor hotărî măsurile mai concrete ce se impun pentru cunoaşterea activităţii elementelor semnalate.
Una copie la Direcţia I-a Bucureşti.-

Lt. col. Păduraru Nic.

Rez. şefului. serv.
Nota prezintă interes operativ şi denotă odată în plus că noi - Mr. IANTO nu stăpîneşte situaţia operativă din cadrul fac. de filologie, secţia germană iar pe linia de problemă mai puţin cunoşteau de preocupările unor stud. de naţ. germană.-
Măsuri:
În termen de 5 zile cerut verificări asupra tuturor membrilor cercului.
Verificaţi la Casa de cultură a studenţilor dacă s-a ţinut montajul literar-artistic şi cum l-a apreciat. Termen 10 zile.-[4]
Măsuri de recrutare a unui informator pe linie de problemă din rîndul membrilor cercului. Termen 90 de zile.-
Nota în copie la Dir. I-a
Materialul cu TOTOK W. şi O.G. să fie preluat de la Mr. IANTO. Cu propuneri la mine privind modul în care să fie lucrat în termen de 5 zile.-
Lt. col. Mărgineanu Gh.

ACNSAS, Fond Informativ [în continuare: I] 210845, vol. 2, ff. 11-11v

2.

[25 decembrie 1981. "Voicu" informează Securitatea despre îndeplinirea unei sarcini sensibile şi despre operaţiunea de fotocopiere secretă a unui manuscris "ostil" al lui William Totok ]

Nr.X/1A/PN/00101/00101/25.XII.981
Primeşte: Lt.col. PĂDURARIU
SURSA: "VOICU"

Ce vrea să facă cu manuscrisul? Măsuri de
obţinerea lui fără a deconspira informatorul,
documentarea activităţii ostile.[5]

Notă
Asupra lui William Totok sursa vă informează:
Primind de la Totok o cutie de manuscrise pentru a le transporta de la Tomnatic la Timişoara, sursa a reuşit să fotografieze cca 60 de pagini dintr-un manuscris de 70 de pagini care se intitulează: "PROJEKT FÜR EINE INTELLEKTUELLE EXTERMINATION. DOKUMENTE der STRAFSACHE 321/B/1975" (Proiect pentru o exterminare intelectuală. Documente privind dosarul penal 321/B/1975).
Sursa n-a reuşit să citească tot proiectul, dar după cum şi-a putut da seama, este vorba de perioada în care Totok era în detenţie.
Pe pagina a 2-a apare conţinutul manuscrisului (nefotocopiat), în "Cuprins" (Inhalt) apar 10 puncte:
1)     Der rumänische Orwellismus (Orwellismul românesc)
2)     Die Gefährlichkeit der Literatur (Despre periculozitatea literaturii)
3)    Der 17. Mai 1975 (17 mai 1975)
4)     Haussuchung (Percheziţia la domiciliu)
5)     Die Verhöre (Interogatoriile)
6)     Ein politischer Prozeß (Un proces politic)
7)     Die erste Verhaftung (Prima arestare)
8)     Die kurze Freiheit (Scurta libertate)
9)     Haft und Freilassung (Detenţia şi libertatea)
10) Epilog (Epilog)
Ultimele 10 pagini ale manuscrisului conţin poeziile în lba. germană, care au dus la detenţia autorului. Aceste pagini n-au fost fotocopiate din lipsă de timp şi material foto.
În anexă filmul sus amintit. Pe fiecare clişeu se află două pagini fotocopiate, primele clişee sunt mai slabe, fiindcă şi manuscrisul bătut la maşină nu prezintă contrasturi.

(ss) Voicu

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 244- 245v.

3.

[23 martie 1984. „Dan" oferă Securităţii informaţii despre o discuţie avută la redacţia ziarului „Neue Banater Zeitung" din Timişoara]

- Nr. 29084/1/A/PN/001/ 23 III 984
- Primeşte Lt. Col. PĂDURARIU N.
- Informator "DAN"[6]

NOTĂ

Sursa informează că pe la începutul lunii noiembrie 1983 fiind la bufetul ziariştilor din Timişoara la o masă împreună cu Totok William, Horst Samson şi un anume Petrică care lucrează la revista "Orizont" (o persoană mică cu infirmităţi la mîini şi merge şchiop), soţia acestuia şi Waitz Balthazar discutîndu-se unele persoane probleme generale şi apoi despre organele de ordine, Totok a afirmat că cu toată miliţia, economia românească este un rahat, deşi din patru persoane unu e securist, că toţi mănîncă banii statului degeaba şi că în economie este dezordine.
Ulterior, pe la sfîrşitul lunii noiembrie 1983 sursa a mers la redacţie în birou unde lucrează TOTOK WILLIAM, HORST SAMSON şi SCHNEIDER EDUARD; în discuţii TOTOK referindu-se la cartea scriitorului George Orwell, intitulată "ANUL 1984" cu caracter anticomunist, TOTOK a adus injurii regimului comunist din România, spunînd că comuniştii au ajuns la putere prin teroare.
Din relaţiile puţine şi ocazionale avute cu TOTOK, sursa a constatat că este o persoană cu concepţii anticomuniste, dar reţinut în discuţii, plasînd numai din cînd în cînd, cîte o afirmaţie ostilă şi apoi aşteaptă reacţia celorlalţi.

23.03.1984                                                                                                         (ss) DAN

Observaţii
- Informatorul a semnalat cele de mai sus cu prilejul recrutării.
- TOTOK WILLIAM este lucrat în D.U.I. pentru concepţii şi scrieri ostile.

SARCINI
- Informatorul fiind nou recrutat nu i s-au dat sarcini în legătură cu TOTOK însă i s-a indicat cum să procedeze pentru a se menţine în mediul scriitorilor ţinînd cont că personal are preocupări literare.

MĂSURI
- Asupra lui TOTOK W. Vom informa cu noile date cît şi cu date din antecedentele sale, organele P.C.R.

(ss) Lt. col. Pădurariu

ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 324-324v


In den hier veröffentichten Abschriften wurden keine Korrekturen vorgenomen. Die falsch geschriebenen Namen der erwähnten Personen wurden nicht berichtigt.





[1] Notă manuscrisă, deasupra, a unui ofiţer de securitate: "Cseyka Gerhard Hausner (r. şef).
[2] Notă manuscrisă, pe margine, a unui ofiţer de securitate:"primită la 8.10.1974 Mr Ianto".
[3] Notă manuscrisă, pe margine, a ofiţerului de securitate Lt. col Pădurariu: "Şi la conc.naţ. stud. de teatru de la Craiova!".
[4] Notă manuscrisă, pe margine, a unui ofiţer de securitate: "
[5] Notă manuscrisă a Lt. Col. Pădurariu.
[6] Prima notă a lui „Dan" oferită Securităţii este datată 15 mai 1979. Cu acest prilej maiorul Rudolf Köpe îi dă sarcina să se apropie de lectorul de la catedra de germanistică din Timişoara, originar din Berlinul Occidental, care în perioada respectivă lucra la Universitate. Cf. ACNSAS, I 210845, vol. 2, f. 201.


***

[28. Mai 1984. „Dan“(*) liefert seinem Führungsoffizier, Oberstleutnant Nicolae Păduraru, von 1967 bis 1987 Mitarbeiter und später auch Leiter der Unterabteilung 1/A in Temeswar, eine Denunzation, aufgrund derer der Schriftsteller Balthasar Waitz in einem Operativer Vorgang, OV, bearbeitet wird; bis dahin wurden gegen den als „feindliches Element“ eingestuften Waitz in einer so genannten „Problemakte“, EDP, belastende Erkenntnisse gesammelt und ausgewertet; Major Ioan Adamescu wird mit der Eröffnung des OV betraut]


[28 mai 1984. „Dan“ (**) furnizează ofiţerului său de legătură, lt. col. Nicolae Păduraru, între anii 1967 şi 1987 lucrător şi apoi şeful serviciului 1/A din Timişoara, un material denunţător în baza căruia Securitatea deschide scriitorului Balthasar Waitz, lucrat pînă la acea dată în E.D.P, un Dosar de Urmărire Informativă, DUI, fiind considerat „element duşmănos“; maiorul Ioan Adamescu este însărcinat cu deschiderea DUI]



ACNSAS, I 256905, ff. 43-43v
(*) Weitere Dokumente aus der Feder des inoffiziellen Mitarbeiters „Dan“, hier: „Dan“: Securitateeinsatz mit Hingabe, hjs-online, 30.4. 2010

(**) Alte documente furnizate de colaboratorul neoficial, „Dan“, aici: Dan“: Securitateeinsatz mit Hingabe, hjs-online, 30.4. 2010



Weitere Einzelheiten zu Major Adamescu - Alte detalii despre maiorul Adamescu - 

hier / aici: 1988: Ein aktueller Artikel, hjs-online, 31.5. 2010; Securitate-Tandem: "Voicu" - "Eva", hjs-online, 31.12. 2009;

***