Linke und Securitate 3 – Stînga şi Securitatea 3

Inhalt dieser Seite - Sumarul acestei pagini

I.

Nikolaus Berwanger



20. 3. 1984.  Sammelbericht für die Hauptabteilung I über das Verhalten einiger Vertreter aus dem Temeswarer Kulturbereich /  Raport „privind concluziile ce se desprind asupra modului cum sînt lucrate informativ persoanele din mediile cultural-artistice din judeţul Timiş...”

15. 12 1986. Begleitschreiben an Generaloberst Iulian Vlad / Adresă către gen.col. Iulian Vlad
Von „Lucian” gelieferte Informationen / informaţii furnizate de „Lucian”

1986-1987. „Personalbogen von Fritz Dahmen” / „Fişa lui Fritz Dahmen”

12. 1. 1987. Brief eines Verlegers an Vaida / Scrisoarea unui editor către Vaida

9. 4. 1987. Akte „Der Publizist” / dosarul de caz „Publicistul”

15. 7 1987. Nachrichtendienstliche Vorbereitung des Agenten „Ionaşcu”, um mit Hilfe von Berwanger, Fritz Dahmen zu identifizieren / Pregătirea contrainformativă a agentului „Ionaşcu” care, cu ajutorul lui Berwanger, urmează să stabilească identitatea lui Fritz Dahmen

14. 11. 1987. Agent „Huţu” hat Dahmen nicht identifiziert / Agentul „Huţu” nu l-a identificat pe Dahmen 

27. 11 1987. Mircea Vaida interviewt Michael Rehs vom Institut für Auslandsbeziehungen /  Mircea Vaida face un interviu cu Michael Rehs de la Institutului de relaţii cu străinătatea din Stuttgart  

4. 12. 1987. „Rumänischer Schriftsteller zu Gast bei Wilhelm König”  / „Scriitor român în vizită la Wilhelm König”, in: Reutlinger-General-Anzeiger

PS „In Stein geprägt” - ein Berwanger gewidmetes Gedicht von Vaida-Voevod / O poezie dedicată lui Berwanger de Vaida-Voevod

14. 12. 1987. „Mittler zwischen zwei ‚Welten’. Mircea Graf Vaida-Voevod und Nikolaus Berwanger für eine ‚Politik der kleinen Schritte’” / „Mediatori între două ‚lumi’. Mircea Conte Vaida-Voevod şi Nikolaus Berwanger”, in: Ludwigsburger Kreiszeitung

Undatiert - nedatat. Texte: Mircea Vaida & N. Mărgineanu 

29. 10. 1988. Mircea Vaida, „Unirea – voinţă a întregului popor” / Vereinigung – der Wille des ganzen Volkes), în: Scînteia, 29 octombrie 1988

24. 11. 1988. Die Zeitschrift România literară berichtet über die BRD-Reise von Mircea Vaida /  

Revista România literară relatează despre călătoria lui Mircea Vaida în R. F. Germania  

21.9 1989. Mircea Vaida veröffentlicht in der Zeitschrift România literară, Reiseaufzeichnungen aus Deutschland, in denen er „verleumderische und anachronistische Stimmen aus dem Ausland” erwähnt / Mircea Vaida publică în România literară însemnări de călătorie din R.F. Germania în care vorbeşte despre „voci anacronice şi calomnioase care doresc să umbrească evidenţa adevărului, realităţile muncii paşnice ale poporului nostru stăpîn pe destinele sale, cuceririle raţiunii şi ale păcii la acest sfîrşit de mileniu” 

*****************

I.

Nikolaus Berwanger



[28. März 1984. Sammelbericht für die Hauptabteilung I über das Verhalten einiger Vertreter aus dem Temeswarer Kulturbereich, die im Laufe der Jahre 1978-1983 Einladungen für Auslandreisen erhalten hatten oder im westlichen Ausland waren. In dem hier veröffentlichten Auszug geht es um Nikolaus Berwanger, der als unzuverlässig eingestuft wird. Die von dem zuständigen Securitateoffizier, Oberstleutnant Ioan Indrei verfassten Angaben fußen zum Großteil auf Hinweisen aus den Berichten von „Sorin”, der allerdings hier nicht erwähnt wird. In dem Bericht werden u.a. auch folgende Personen aus Temeswar und anderen Ortschaften erwähnt: Damian Ureche, Wagner Richard, Şerban Foarţă, Livius Ciocîrlie, Adriana Babeţi Simlovici, Sorin Dumitrescu, Radu Petrescu, Virgil Tănase, Nikolaus Neumann, Ioan Linder, Horst Samson, Johann Lippet, William Totok, Andrei Lillin, William Marin, Andrei Ujică, Noel Bernard, Virgil Ierunca, Vlad Mugur, Ioan Godea, Ana-Maria Podlipny-Hehn, Panait Stănescu-Bellu, Gheorghe Leahu, Viorel Iliescu, Gerhard Ortinau, Dumitru Mărgineanu, Ion Marin Almăjan, Anghel Dumbăveanu, Dumitru Preda, Maria Pop-Pongracz, Hans Mokka, Wilhelmina Michels, Ioan Ploscaru, Ioan Maxim, Ioan Arieşanu, Virgil Cîrcu, Paul Goma, Monica Lovinescu, Ovidiu Cotruş, Eugen Ionescu, aber auch die inoffiziellen Mitarbeiter: „Bellu”, Vasilescu”, „Alois”.]

[28 martie 1984. Raport „privind concluziile ce se desprind asupra modului cum sînt lucrate informativ persoanele din mediile cultural-artistice din judeţul Timiş, care au beneficiat de burse şi invitaţii acordate de organisme, fundaţii şi alte instituţii din Occident”, în perioada 1978-1983. Raportul, trimis la Direcţia I din Bucureşti, a fost redactat de lt. col. Ioan Indrei care răspundea de problema Artă-cultură. Fragmentul reprodus mai jos se referă la Berwanger şi se bazează mai ales pe informaţii culese de la „Sorin” care nu este amintit. În raport mai sînt nominalizate următoarele persoane din Timişoara şi din alte localităţi: Damian Ureche, Wagner Richard, Şerban Foarţă, Livius Ciocîrlie, Adriana Babeţi Simlovici, Sorin Dumitrescu, Radu Petrescu, Virgil Tănase, Nikolaus Neumann, Ioan Linder, Horst Samson, Johann Lippet, William Totok, Andrei Lillin, William Marin, Andrei Ujică, Noel Bernard, Virgil Ierunca, Vlad Mugur, Ioan Godea, Ana-Maria Podlipny-Hehn, Panait Stănescu-Bellu, Gheorghe Leahu, Viorel Iliescu, Gerhard Ortinau, Dumitru Mărgineanu, Ion Marin Almăjan, Anghel Dumbăveanu, Dumitru Preda, Maria Pop-Pongracz, Hans Mokka, Wilhelmina Michels, Ioan Ploscaru, Ioan Maxim, Ioan Arieşanu, Virgil Cîrcu, Paul Goma, Monica Lovinescu, Ovidiu Cotruş, Eugen Ionescu etc., dar şi colaboratorii: „Bellu”, Vasilescu”, „Alois”.]

ACNSAS, D 120, vol. 9, ff. 210-216v, aici f. 215v

#

[15. Dezember 1986. Begleitschreiben an Generaloberst Iulian Vlad, Stellvertreter des Innenministers, zu einem Bericht des Kreisinspektorats Klausenburg, in dem die von „Lucian” erhaltenen Informationen zusammengefasst wurden, nachdem dieser im November von einer Reise aus der BR Deutschland zurückgekehrt war. Das Schreiben ist vom Securitatechef aus Klausenburg, Oberst Nicolae Ioniţă unterzeichnet und wurde in 2 Exemplaren von Oberst Ioan Oprea verfasst.]

[15 decembrie 1986. Adresă către gen.col. Iulian Vlad, adjunct al ministrului, cu informaţii culese de la sursa „Lucian” de Securitatea Judeţului Cluj, referitoare la călătoria pe care a efectuat-o în noiembrie în R. F. Germania. Adresa e semnată de şeful Securităţii din Cluj, col. Nicolae Ioniţă şi a fost redactată în 2 exemplare de col. Ioan Oprea .]

ACNSAS, I 184939, f. 3

[Undatiert. Das Dokumente, betitelt „Personalbogen von Fritz Dahmen” wurde ebenfalls im Dezember 1986 erstellt und enthält die von „Lucian” gelieferten Informationen im Zusammenhang mit der Begegnung mit Nikolaus Berwanger am 14. November 1986, als dieser ihn in einem Stuttgarter Lokal mit Fritz Dahmen bekannt gemacht hatte. Dahmen stellte sich als freier Journalist vor und soll „Lucian” aufgefordert haben, ihm Informationen aus Rumänien zu liefern, die er für seine Veröffentlichungen benötigte. Am 20. November 1986 fand eine 2. Begegnung mit Dahmen und Berwanger statt. Zusammen besuchten sie daraufhin Ahlen und weitere Städte, inklusive Hildesheim und den dort ansässigen Olms-Verlag. Am 26. November traf sich „Lucian” erneut mit Berwanger und Dahmen in Ludwigsburg. Dahmen traf er dann später, am 29. November in München. Bei dieser Gelegenheit wurde eine verschlüsselte Kommunikationsmethode für ihre spätere Korrespendenz festgelegt. Dahmen soll „Lucian” gewarnt haben, Radio Free Europe nicht zu kontaktieren, denn dies würde ihn kompromittieren. In seinen Hinweisen auf den Redaktionsleiter der „Ahlener Volkszeitung”, Rolf Kersting, übermittelt „Lucian” der Securitate dessen genaue Anschrift und seine Telefonnummer. Diese Hinweise wurden von uns geschwärzt, da sie auch heute noch mit den Angaben von „Lucian” übereinstimmen.]

[Nedatat. Documentul intitulat „Fişa lui Fritz Dahmen” a fost întocmit tot în decembrie 1986 şi conţine informaţiile prelucrate, bazate pe cele furnizate de „Lucian” în urma unei întîlniri cu Nikolaus Berwanger la data de 14 noiembrie 1986 cînd acesta i-a făcut cunoştinţă cu Fritz Dahmen, într-un local din Stuttgart. Dahmen care s-a prezentat drept ziarist independent i-ar fi cerut lui „Lucian” să-i furnizeze anumite informaţii din România pe care se le folosească în articolele sale. La data de 20 noiembrie 1986 a avut loc cea de-a 2-a întîlnire cu Dahmen şi Berwanger, iar toţi trei s-au deplasat atunci la Ahlen şi în alte oraşe, ajungînd şi la Hildesheim şi la editura Olms. La 26 noiembrie, „Lucian” s-a întîlnit din nou cu Berwanger şi Dahmen la Ludwigsburg, iar cu Dahmen a avut loc o întîlnire la München, la 29 noiembrie. Atunci Dahmen i-ar fi propus un cod de comunicare prin poştă pentru a deghiza informaţiile pe care urma să i le trimită din România. Dahmen i-ar fi recomandat „să evite relaţiile cu ‚Europa liberă’, deoarece se poate compromite.” Referitor la întîlnirea cu redactorul şef al ziarului „Ahlener Volkszeitung”, Rolf Kersting, „Lucian” indică adresa exactă a acestuia şi numărul său de telefon - pe care le anonimizăm, deoarece sînt valabile şi astăzi.]

ACNSAS, I 184939, ff. 4-5v

#

[12. Januar 1987. Unstimmigkeiten zwischen Nikolaus Berwanger und dem Verleger, der Arbeiten von Mircea Vaida veröffentlichen sollte. Brief des Verlegers an Vaida.]

[12 ianuarie 1987. Neînţelegeri între Nikolaus Berwanger şi editorul care urma să publice scrieri semnate de Mircea Vaida. Scrisoarea editorului către Vaida.]

ACNSAS, D 118, vol. 16, ff. 144-145 

(Geschwärzt - anonimizat - HJS-online.)


#



[9. April 1987. Bericht bezüglich der Anlegung der Akte „Der Publizist” sowie ein Maßnahmenplan, an dessen Durchführung der aus Klausenburg stammende Autor „Lucian” beteiligt werden soll, da dieser den von einer Besuchsreise in die Bundesrepublik nicht mehr nach Rumänien zurückgekehrte Nikolaus Berwanger besucht hatte, wobei dieser ihn untersützte, einige seiner Schriften in deutscher Übersetzung zu veröffentlichen. Der Bericht wurde von Grigore Zăgărin verfasst, der als Oberstleutnant der Securitate in der Hauptabteilung III, Gegenspionage, tätig war. An der Durchführung des Maßnahmenplans war auch Hauptmann Petrache Cîndea  beteiligt.]

[9 aprilie 1987. Raport cu propunere de deschidere a dosarului de caz „Publicistul” şi un plan de măsuri în care urmează să acţioneze un scriitor din Cluj, „Lucian”, care a fost în vizită la Nikolaus Berwanger, rămas în RFG şi care i-a facilitat acolo şi publicarea unor scrieri. Raportul a fost întocmit de lt.col. Grigore Zăgărin de la Direcţia a III-a, contraspionaj. La realizarea planului de măsuri urma să participe şi cpt. Petrache Cîndea.]

ACNSAS, I 184939, ff. 1-1v, 2-2v 

#



[15. Juli 1987. Nachrichtendienstliche Vorbereitung des Agenten „Ionaşcu” (1915-1998), der in Bochum an einem Symposion teilnehmen sollte und Mannheim, Bonn und Stuttgart besuchte. Bei dieser Gelegenheit sollte er Nikolaus Berwanger kontaktieren, den er noch aus Rumänien kannte, und herausfinden, wer Fritz Dahmen ist. „Ionaşcu” war ein bekannter rumänischer Germanist, ehemaliger Sekretär des Propagandaministers der Antonescu-Regierung, Nichifor Crainic, und Assistent des Germanisten Ion Sîn-Giorgiu, Minister in der Wiener legionaristischen Exilregierung unter Horia Sima. „Ionaşcu” verfasste deutsch-rumänische Wörterbücher, übersetzte aus der deutschen Literatur ins Rumänische, z.B. Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt. Romanul unei adolescenţe, Editura pentru literatură universală, Bukarest 1965; Elias Canetti, Orbirea, Univers, Bukarest 1973. Personalbogen hier.]

[15 iulie 1987. Pregătirea contrainformativă a agentului „Ionaşcu” (1915-1998), care urma să participe la un simpozion din Bochum şi să viziteze oraşele Mannheim, Bonn şi Stuttgart. Cu această ocaţie trebuia să-l contacteze pe Nikolaus Berwanger pe care-l cunoştea din România şi să afle, cine este Fritz Dahmen. „Ionaşcu” a fost un cunoscut germanist din România, fost secretar al ministrului propagandei, Nichifor Crainic, şi asistentul germanistului Ion Sîn-Giorgiu, ministru în guvernul legionar de exil, din Viena, condus de Horia Sima. „Ionaşcu” este autorul unor dicţionare germano-române şi a tradus din literatura germană în limba română, de exemplu, Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt. Romanul unei adolescenţe, Editura pentru literatură universală, Bucureşti, 1965; Elias Canetti, Orbirea, Univers, Bucureşti, 1973. Fişa personală aici.]

ACNSAS, I 184939, f. 9

#



[14. Noember 1987. Der Securitatechef aus Iaşi, Oberst Constantin Ciurlău und der Gruppenchef der Einheit UM 0544, Oberst Mihai Volf, teilen der Hauptabteilung III mit, dass Agent „Huţu” es nicht geschafft hatte, Nikolaus Berwanger während seines Deutschlandbesuches zu kontaktieren und somit auch keine Erkenntnisse zur Identifizierung von Fritz Dahmen in Erfahrung bringen konnte. Laut dem vervollständigten Maßnahmenplan vom 22. September 1987 erhielt „Huţu” den Auftrag, Dahmens Identität festzustellen. Verantwortlich für die in der Akte „Publicistul” dokumentierte nachrichtendienstliche Operation waren Hauptmann P(etrache oder Petrică) Cîndea und Oberstleutnant Zăgărin Grigore; in dem erwähnten Maßnahmenplan taucht der Agent unter dem Decknamen „Hosu” auf - vgl. ACNSAS, I 184939, Bl. 17-18]

[14 noiembrie 1987. Şeful Securităţii din Iaşi, col. Constantin Ciurlău  şi şeful GOT de la UM 0544, col. Mihai Volf, raportează Direcţiei a III-a că agentul „Huţu” fusese în Germania, dar nu a reuşit să-l contacteze pe Nikolaus Berwanger. În consecinţă, „Huţu” nu a reuşit să contribuie la identificarea lui Fritz Dahmen şi să-şi îndeplinească sarcina primită, menţionată în completarea planului de măsuri „în dosarul de caz ‚Publicistul’”, din 22 septembrie 1987, răspunzători în această acţiune fiind cpt. P(etrache sau Petrică) Cîndea şi lt. col. Zăgărin Grigore; în planul de măsuri numele agentului apare ortografiat „Hosu” - cf. ACNSAS, I 184939, ff. 17-18]

ACNSAS, I 184939, f. 18

#

[27. November 1987. Mircea Vaida interviewt Michael Rehs vom Institut für Auslandsbeziehungen in Stuttgart und veröffentlicht es unter dem Titel, „Sympathien für Rumänien und seine Leute!” / „Simpatiile pentru România şi oamenii ei!”. Dialog cu dr. Michael Rehs, secretar al Institutului de relaţii cu străinătatea din Stuttgart, R. F. Germania, in: Contemporanul, 27. 11. 1987, p. 14.]

[27 noiembrie 1987. Mircea Vaida, „Simpatiile pentru România şi oamenii ei!”. Dialog cu dr. Michael Rehs, secretar al Institutului de relaţii cu străinătatea din Stuttgart, R.F. Germania, în: Contemporanul, 27. 11. 1987, p. 14.]

#

[4. Dezember 1987. „Rumänischer Schriftsteller zu Gast bei Wilhelm König”, in: Reutlinger-General-Anzeiger]

ACNSAS, I 210847, vol. 3, f. 292

Dem Artikel aus dem Reutlinger-General-Anzeiger ist zu entnehmen, dass Nikolaus Berwanger und Mircea Vaida zu Besuch im Reutlinger Rathaus waren. Bei dieser Gelegenheit berichteten sie, dass in Rumänien, im Klausenburger Dacia-Verlag, der Band des Autors und Verfassers von Mundartliteratur Wilhelm König (eigentlich: Wilhelm Karl König, geb. 27. Juni 1935 in Tübingen), „Näher zum Himmel oder der Fall Karl Simpel”, Bleicher Verlag, Gerlingen, 1985, in der Übersetzung von Berwanger erscheinen soll.
– Der Roman ist allerdings erst 1990 im Dacia Verlag unter dem Titel „Mai aproape de cer sau cazul Karl Simpel” erschienen, allerdings in der Übersetzung von Petre Forna.-
Angekündigt werden in dem Artikel außerdem zwei Publikationen von Vaida in deutscher Sprache: „Der Olms-Verlag bringt seine Studie: ‚Lucian Blaga. Der rumänische Dichter und die deutsche Literatur’ heraus und der Burgschreiber-Verlag Spiegelau (Niederbayern) veröffentlicht Vaidas Lyrikband – Das Testament des letzten Grafen.”
- Mircea Vaida-Voevods, „Das Testament des letzten Grafen. Gedichte”, übersetzt von Nikolaus Berwanger, Hans Diplich, Franz Hodjak, Erika Scharf, Anneliese Ludwig und Georg Scherg,  ist 1989 im Olms-Verlag, Hildesheim – Zürich - New York, erschienen. Drei Jahre später dann auch die Studie, „Lucian Blaga. Ein rumänischer Dichter und die deutsche Literatur”, übersetzt von Erika Scharf, Olms Presse Hildesheim – Zürich -New York, 1992. Merkwürdigerweise erwähnt Vaida auf seiner Internetseite Berwanger mit keinem einzigen Wort (mirceavaidavoevod.ro -letzter Besuch, 22.4. 2020). -
„Darüber hinaus”, heißt es in dem Artikel, „ist im Werden eine zweibändige Anthologie mit Lyrik aus Transsylvanien und Württemberg. Der [...] Schriftsteller Wilhelm König war im September dieses Jahres Gast des rumänischen Schriftstellerverbandes; der Gegenbesuch Mircea Vaidas – Sproß eines alten rumänischen Adelsgeschlechtes und Enkel des ehemaligen rumänischen Minsterpräsidenten Alexandru Vaida – erfolgte auf Einladung der Reutlinger Mundartgesellschaft Württemberg, deren Vorsitzender König ist.” Abschließend wird in dem Artikel ein Vortrag von Dr. Vaida angekündigt, der am 9. Dezember in der Reutlinger Stadtbibliothek stattfinden sollte. Der Vortrag trug den ganz im Sinne der protochronistischen Propaganda formulierten Titel: „Die Siebenbürger Sachsen, die Banater Schwaben und ihr jahrhundertelanges Zusammenleben mit dem rumänischen Volk”.

[4 decembrie 1987. „Scriitor român în vizită la Wilhelm König”, în: Reutlinger-General-Anzeiger]

Din articolul din ziarul Reutlinger-General-Anzeiger aflăm că Nikolaus Berwanger şi Mircea Vaida au vizitat primăria din Reutlingen. Cu această ocazie au anunţat că în România, la editura Dacia din Cluj o să apară un volum al autorului de literatură în dialect, Wilhelm König (de fapt: Wilhelm Karl König, n. 27 iunie 1935 la Tübingen), „Näher zum Himmel oder der Fall Karl Simpel”, Bleicher Verlag, Gerlingen, 1985, în traducerea lui Berwanger.
– Romanul a apărut, într-adevăr la editura Dacia, sub titlul „Mai aproape de cer sau cazul Karl Simpel”, însă abia în 1990, şi în traducerea lui Petre Forna.-
În articol sînt anunţate şi două publicaţii ale lui Vaida care urmează să apară în limba germană: Editura Olms va publica studiul său „Lucian Blaga. Der rumänische Dichter und die deutsche Literatur” („Lucian Blaga. Poetul român și literatura germană”), iar editura Burgschreiber din Spiegelau (Bavaria Inferioară - Niederbayern) va scoate volumul de poezii „Das Testament des letzten Grafen” („Testamentul ultimului conte”).
- Volumul lui Mircea Vaida-Voevod, „Das Testament des letzten Grafen. Gedichte” („Testamentul ultimului conte. Poezii”), tradus în limba germană de Nikolaus Berwanger, Hans Diplich, Franz Hodjak, Erika Scharf, Anneliese Ludwig şi Georg Scherg, a apărut în 1989 la Editura Olms, Hildesheim – Zürich - New York. Trei ani mai tîrziu a apărut şi studiul, „Lucian Blaga. Ein rumänischer Dichter und die deutsche Literatur” (Lucian Blaga. Un poet român și literatura germană), tradus de Erika Scharf, tot la editura Olms, Hildesheim – Zürich -New York, 1992. Ciudat este faptul că pe pagina sa de internet, Vaida nu-l pomeneşte pe Berwanger cu nici un singur cuvînt (mirceavaidavoevod.ro - văzut, 22.4. 2020). -
În acelaşi articol se mai anunţă un alt proiect, şi anume o antologie de poezie în două volume cu texte din Transilvania şi Württemberg. Tot acolo se poate citi că Wilhelm König fusese în septembrie în România, fiind invitat de Uniunea Scriitorilor. Vizita lui Vaida, descris ca un urmaş al unei vechi familii de nobili şi nepot al fostului prim ministru Alexandru Vaida – a avut loc în urma invitaţiei din partea Societăţii de Literatură în Dialect din Reutlingen, prezidată de König. În finalul articolului se anunţă că la data de 9 decembrie, Vaida va ţine o conferinţă la biblioteca oraşului Reutlingen. Titlul prelegerii este formulat în spiritul propagandei protocroniste: „Saşii din Ardeal, şvabii bănăţeni şi convieţuirea lor seculară cu poporul român.”

#

PS. Der Band „Das Testament des letzten Grafen” enthält das Gedicht „In Stein geprägt” (S. 18-19), das Nikolaus Berwanger gewidmet ist.

În volumul „Das Testament des letzten Grafen” („Testamentul ultimului conte”) se află poezia „In Stein geprägt” („Imprimat în piatră”) pp. 18-19, dedicată lui Nikolaus Berwanger.

In Stein geprägt 

Für Nikolaus Berwanger 

Mein Freud (sic!), 

dein Herz ist weit wie die Banater Heide; 

blaues Schilfland - blanke Schwerter. 

Deiner Stimme Wucht 

erschüttert den Tempel der Scheinheiligkeit. 

Mein großer Schwabe, 

deine Seele erzittert am Grund der Quelle, 

einem unverrückbaren Felsen gleich 

standest du auf trautem Boden 

von Nordwinden gepeitscht, 

Verleumdungen und Intrigen ausgesetzt. 

Steinern in deiner Überzeugung - 

geschöpft vielleicht aus der Unnachgiebigkeit 

des alten Sozialisten, der 1918 für die 

Große Vereinigung war, der an Völkerverständigung 

glaubte, an Worte wie Freundschaft und Bruder, 

du mein Freund, gehetzt von niederträchtigem Hunden, 

von habgierigen Schurken, 

du Nikolaus gehst unbeirrt deinen Weg. 

Der Westwind bekommt dir nicht, 

deine Seele ist wund und das Rauschen 

der Karpatenwälder 

dringt unentwegt in deine Träume. 

Deinen Kampf setzt du fort in Liebe und Haß, 

dein bärtiges Gesicht sucht sich 

im Spiegel der Zeit und hadernd 

ziehst du durch Europa, durch Welten und Länder, 

durch taube Städte, deine Worte 

verhöhnen Dummheit und Heuchelei. 

Du kannst nicht jungen Bäumen ähnlich 

verpflanzt werden, bist kein Unkraut, 

das überall Wurzeln schlägt, 

sei es in „Trizonien” oder in Übersee. 

Nein, mein Freund, 

nicht Hirte weiter Herden, 

weder leichtsinniger Feigling 

noch Verräter kannst du sein. 

Uns beide verbindet die Ohnmacht 

mächtiger Bäume, nicht fliegen zu können, 

gleich ihnen sind wir tief und fest 

im heimischen Boden verankert. 

Ein Grund mehr, dir einen Bruchstein 

der Schwelle meiner Ahnen Burg 

zu schenken, 

einen Brocken meiner Ruinen, 

meines gedemütigten Stolzes! 

Es ist der Stein, der uns beide 

zu Brüdern macht. 

Übertragen von Anneliese Ludwig

#


[14. Dezember 1987. „Mittler zwischen zwei ‚Welten’. Mircea Graf Vaida-Voevod und Nikolaus Berwanger für eine ‚Politik der kleinen Schritte’”, in: Ludwigsburger Kreiszeitung]

[14 decembrie 1987. „Mediatori între două ‚lumi’. Mircea Conte Vaida-Voevod şi Nikolaus Berwanger”, în: Ludwigsburger Kreiszeitung]

#

[Undatiert. Veröffentlichte Gedichte von Mircea Vaida sowie ein Artikel von N. Mărgineanu, ohne Quellenangabe archiviert von der Securitate]

[Nedatat. Poezii publicate de Mircea Vaida, plus un articol semnat de N. Mărgineanu, arhivate de Securitate, fără indicarea sursei]

ACNSAS, I 0581718, ff. 38-38v

#

Mircea Vaida, „Unirea – voinţă a întregului popor” (Vereinigung – der Wille des ganzen Volkes), în: Scînteia, 29 octombrie 1988, p. 5

#

[24. November 1988. Die Zeitschrift România literară, vom 24. 11. 1988 berichtet über die BRD-Reise von Mircea Vaida] 

[24 noiembrie 1988. Revista România literară, din 24. 11. 1988, relatează în rubrica „Prezenţe româneşti” despre călătoria lui Mircea Vaida în R. F. Germania]

#

[21. September 1989. Mircea Vaida veröffentlicht in der Zeitschrift România literară, Nr. 38, 21. 9. 1989, Reiseaufzeichnungen aus Deutschland unter dem Titel, „Eminescu an den Quellen der Donau”, in denen er „verleumderische und anachronistische Stimmen aus dem Ausland” erwähnt.]

[21 septembrie 1989. Mircea Vaida publică sub titlul „Eminescu la izvoarele Dunării”, în România literară, nr. 38, 21.9. 1988, însemnări de călătorie din R.F. Germania în care spre final vorbeşte despre „voci anacronice şi calomnioase care doresc să umbrească evidenţa adevărului, realităţile muncii paşnice ale poporului nostru stăpîn pe destinele sale, cuceririle raţiunii şi ale păcii la acest sfîrşit de mileniu”.]

***



Siehe auch - A se vedea

Teil 1 - Partea 1

Linke und Securitate  – Stînga şi Securitatea 

Teil 2 - Partea a 2-a

Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2  

4. Teil - Partea a 4-a

Linke und Securitate 4 – Stînga şi Securitatea 4

#

„Securitate - NBZ. Staats- und parteifeindliche Texte  - Texte ostile partidului şi statului“, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 21.9. 2010

Erstellt: 22.4. 2020 - Aktualisiert: 21. 4. 2022, 14:36 h 

News 2017

Mitteilung 

2.2.2017 

Einstellung der gedruckten Ausgabe der „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik“. Einzelheiten hier. 

ELEKTRONISCHE HALBJAHRESSCHRIFT für SÜDOSTEUROPÄISCHE GESCHICHTE und POLITIK, 1. Folge, 1. Jahrgang, Juli 2017

Ralf Sudrigian: Fortsetzung folgt im Internet. „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Kultur“ nun im elektronischen Format, in: ADZ, 27.8. 2017

***

25. 12. 2017

„DAS UNAUFHALTSAME ABGLEITEN NACH RECHTS...”

GESPRÄCH MIT COSTI ROGOZANU (40), DEM MITBEGRÜNDER DES LINKEN RUMÄNISCHEN INTERNETPORTALS „CriticAtac“

William Totok: In Rumänien haben in den letzten Tagen erneut Tausende gegen die Regierung protestiert, gegen Korruption und gegen die Aufweichung der Antikorruptionsgesetze. Sind diese Proteste gerechtfertigt?

Costi Rogozanu: Ja, sie sind gerechtfertigt. Bereits im Januar 2017 versuchte die Sozialdemokratische Partei (PSD) Gesetzesänderungen brutal durchzuführen, wurde aber in ihrem Vorhaben von Protestierenden gestoppt. Jetzt versucht die PSD erneut im verdächtigen Schnelllauf Gesetze durchzusetzen, was abermals Irritationen ausgelöst hat. Auch die Oppositionsparteien haben am Straßenprotest Gefallen gefunden und konzentrieren sich auf die Ablehnung der Gesetzesänderungen. Im Grunde handelt es sich um die vitale Frage, wieviel Macht den Staatsanwälten zusteht. Einige sind der Meinung, deren derzeitige Autonomie müsse bewahrt bleiben, andere hingegen sind für eine ausgedehntere Kontrolle. Die anrüchige Seite der Proteste äußert sich in der undemokratischen Art in der sich lautstarke Aktivisten zu der Problematik verhalten. Sie unterbewerten die dunkle Seite des Antikorruptionskampfes, den evidenten Machtmissbrauch einiger Staatsanwälte, die oberflächliche Ermittlungsverfahren einleiten, um dadurch politische Attacken zu kaschieren. Die Teilnehmer an den Protesten ignorieren dabei die fragwürdige Zusammenarbeit der Justizbehörden mit den Geheimdiensten.

Sind die rumänischen Justizreformpläne vergleichbar mit den umstrittenen Vorhaben der Regierungen in Polen oder Ungarn?

Die Situation in Rumänien ist nicht identisch mit der in Ungarn oder Polen. Gewiss, die PSD ist seit einigen Jahren auf der Suche nach Rezepten für einen „dritten Weg” und inspiriert sich aus den Erfolgsmodellen Trump-PiS-Orbán. Aber es gibt genügend PSD-Gegner, die auf die gleichen Vorbilder zurückgreifen. Erschreckend ist die Uniformität der fundamentalen Anschauungen, die zwischen den Protestierenden und den Regierungskoalitionären, der PSD und der Liberaldemokratischen Allianz (ALDE) besteht. Sie eint der gleiche Hass auf die „arbeitsscheuen” Armen, sie alle bejahen eine stärkere steuerliche Belastung der Arbeitenden und stellenweise sogar eine Einschränkung der Rechte der LGBT-Gemeinschaft.

Ist die PSD eine linke Partei mit einer sozialdemokratischen Ausrichtung?

Die PSD ist sehr gut organisiert. Ihr fehlt aber jegliche ideologische Kohärenz. Es ist falsch, in ihr eine von den „Armen” unterstützte Gruppierung zu sehen. Es ist eine Partei, die von Geschäftsleuten und Luxusbeamten getragen wird. Ex-Premier und vormaliger PSD-Chef Victor Ponta sah sich in der Rolle eines Tony Blair. 2012 hatte er die Abgaben großer multinationaler Firmen gesenkt. Deshalb ist es so wunderbar, in Rumänien gute Geschäfte zu machen, aber schwerer gut zu leben. Liviu Dragnea, der Nachfolger von Ponta als PSD-Vorsitzender, ist das Musterbeispiel eines Provinztyrannen, des Politikers als Geschäftemacher, der heute die Anhebung der Steuerbeiträge der multinationalen Firmen gutheißt und morgen schon das Gegenteil verkündet, weil diese angeblich die lokale Wirtschaft schädigen. Dragnea hat derzeit den neoliberalen Diskurs zugunsten eines neokonservativen aufgegeben. Seine rechte Arbeitsmarktpolitik blieb dabei unangetastet.

Wie spiegelt sich das im rumänischen Parlament wider?

Im rumänischen Parlament gibt es praktisch nur rechte Parteien. Die gesamte politische und intellektuelle Elite Rumäniens überbietet sich in Proausteritäts- und Probusinessbekundungen, in antikommunistischer Rhetorik und der Billigung kostspieliger Militärtechnologieeinkäufe.

Existieren dennoch Ähnlichkeiten zwischen der PSD-Politik und der nationalistisch-autoritären Politik der ungarischen oder polnischen Regierungsparteien?

Ja, auf rhetorischer Ebene. Rumänien ist derzeit gelähmt durch den Kampf zwischen Institutionen mit einem höheren Grad an Autonomie, wie es die Antikorruptionsbehörde (DNA) ist. Die Vorstöße der PSD sind chaotisch und inhaltsleer. Sie kritisiert die Nationalbank, schweigt aber angesichts eines fehlenden Krisenbewältigungsprogramms. Ebenso kritisiert sie die multinationalen Firmen, tut jedoch nichts gegen deren steuerlichen Begünstigungen. Es gibt keine offene Ablehnung der EU, obwohl die Opposition der PSD das unterstellt. Wichtige Themen werden ausgeblendet. Ein Drittel der rumänischen Bevölkerung lebt in Armut. Die jetzt auf den Straßen protestieren, fordern nicht eine Verbesserung der Lage jener, die von Armut betroffen sind. Auf der Straße wird ein politischer Kampf ausgetragen, die so genannte „Rechte” identifiziert sich mit dem Antikorruptionskampf und vertritt ein zunehmend aggressiveres Wirtschafsmodell. Die „linke” PSD macht andauernd wirtschaftliche Zugeständnisse, begünstigt den sozialen Abbau und will sich dabei die Kontrolle der Antikorruptionsbehörde (DNA) oder des Geheimdienstes (SRI) sichern.

Wieso gibt es in Rumänien keine linke Partei?

Auch fast drei Jahrzehnte nach dem Sturz Ceauşescus dominiert ein radikaler antikommunistischer Diskurs. Es ist eine Form rhetorischer Hegemonie. Diese wirkt sich sogar lähmend auf die Schaffung einer intellektuellen Linken aus. Wer es beispielsweise wagt, eine Reichensteuer zu fordern, wird sofort als „gefährlicher Radikaler” oder als „von den Russen gekauft” eingestuft. Zu erwähnen wären auch die systematischen Einschränkungen gewerkschaftlicher Betätigungen in Rumänien, das ein Vorposten in der Beschneidung von Arbeitsrechten ist. Der Einfluss eines rechtsgerichteten Konservatismus auf wirtschaftlicher Ebene ist ausschlaggebend. Die Entstehung einer Linken ist gegenwärtig ausgeschlossen. Das unaufhaltsame Abgleiten nach rechts ist in Rumänien weniger sichtbar als in anderen osteuropäischen Ländern. Diese sich abzeichnende Entwicklung scheint jedoch unvermeidbar zu sein.

Costi Rogozanu (geb. 1977) lebt als Publizist in Bukarest. Mit mehreren Politologen, Journalisten und Soziologen gründete er 2010 das linke Internetportal CriticAtac (www.criticatac.ro ).

***

23.12. 2017

Aktualisiert - actualizat 

Geheimdienstparanoia  - paranoia securistică

Der Fall Nikolaus Haupt – cazul Nicolae Haupt

1903-1992

[1983] Josef Gassner, in: Neue Banater Zeitung, 20. Februar 1983, S. 3

#

[13. Mai 1952. Offizieller Verhaftungsbefehl, ausgestellt mit großer Verspätung] 

[13 mai 1952. Mandatul de arestare al lui Nikolaus Haupt, emis cu mare întîrziere după reţinerea sa] 

#

[1. März 1942. Nikolaus Haupt spricht vom "teuflischen Wesen des Bolschewismus" und der "roten Barbarei", denen eine Banater Dreschmannschaft aus Lenauheim in einem Dorf in Transnistrien begegnet ist...]

#

[16. Juli 1943. Mit einem literarisch verbrämten Text, beteiligt sich Nikolaus Haupt an der aggressiven Kriegspropaganda der Nazis und versucht die Angehörigen der ᛋᛋ-Freiwilligen zu motivieren, ihren Beitrag zum Sieg Hitlers zu leisten.]

#

[30 august 1951. Declaraţia lui Nikolaus Haupt dată în timpul anchetei la Securitate]

[30. August 1951. Erklärung von Nikolaus Haupt während des Verhörs bei der Securitate] 

#

[18 octombrie 1951. Certificatul medicului psihiatru dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, din Timişoara, care a diagnosticat că Nikolaus Haupt este bolnav psihic, recomandînd internarea deţinutului într-un spital de boli nervoase]


[18. Oktober 1951. Diagnose des Temeswarer Nervenarztes Dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, der vorschlägt, den Häftling Nikolaus Haupt, in eine psychiatrische Klinik einzuweisen]

***

17.12. 2017

Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea (I) - Aktualisiert  - actualizat 

- [1842: Karl Marx, Bemerkungen über die neueste preußische Zensurinstruktion. Von einem Rheinländer] 

- [1842: Karl Marx, Observaţii în legătură cu recentele instrucţiuni cu privire la cenzura prusiană. De un renan]

Aus dem Inhalt der Seite - Din conţinutul paginii -

- Karl Paumgartten, "Die Zensur", in: Die Muskete 25. Februar 1915

- 1926. Lascăr Antoniu, „Fiecare ţară are presa pe care o merită” (Jedes Land hat die Presse, die es verdient), în: Adevărul, anul 39, nr. 13175, 27 noiembrie 1926, p. 1

- 1926: Cenzura din România - Zensur in Rumänien

- 1942: Curentul cenzurat, cenzorul demis. / "Maßregelung" des Blattes Curentul, Zensor entlassen.  

- Publicaţiile interzise până la 1 Mai 1948. Editată de Ministerul Artelor şi Informaţiilor, Bucureşti, 1948

- Verbotene Publikationen, Bukarest 1948

- [28 noiembrie 1948. Pasaj din autobiografia lui Ivan Deneş]

- [28. November 1948. Auszug aus der Selbstbiografie von Ivan Deneş]

- [5 august 1964. Situaţia compoziţiei naţionale a salariaţilor din aparatul de cenzură - Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor – DGPT]

- [5. August 1964. Die nationale Zusammensetzung des Zensurapparates – offizielle Bezeichnung: Generaldirektion für Presse- und Druckerzeugnisse, rum. abgekürzt: DGPT] 

- 1967: Über den Drehbuchautor Radu Cosaşu, das Verbot des Spielfilms „Un film cu o fată fermecătoare” sowie die Rolle von „Aurel Bantaş”

- 1967: Despre scenaristul Radu Cosaşu, retragerea filmului artistic „Un film cu o fată fermecătoare” şi rolul lui „Aurel Bantaş”

- [14 aprilie 1984. Ofiţerul de Securitate care răspundea de supravegherea scriitorilor şi intelectualilor din Timişoara şi judeţul Timiş întocmeşte un raport amănunţit...]

- [14. April 1984. Der für die Überwachung der Temeswarer Intellektuellen zuständige Ressortleiter der Temescher Securitate verfasst einen ausführlichen Bericht...]

#

13.10. 2017, 11:35 h

Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea (II)

Zensur und Selbstzensur – Cenzură şi autocenzură

Stefan Binder, Adolf Meschendörfer, Ovid S. Crohmălniceanu 

(vorerst Abbildungen, erklärender Text folgt - deocamdată ilustraţii, urmează textul exlicativ) 

- Staats- und Parteigedichte - Poezii de partid şi de stat 

A. E. Baconsky, Ion Potopin, Alfred Margul-Sperber, Hans Liebhardt, Wilhelm Weiss, Hans Mokka

- William Marin und sein verdächtiger Science-Fiction-Roman (siehe auch RFE, 25.10. 2017)

- William Marin şi romanul său SF - suspect (a se vedea si RFE, 25.10. 2017)

- 22. März 1986: Todesanzeige des Securitateoffiziers Alexandru Simlovici

- 22 martie 1986. Anunţul morţii ofiţerului de Securitate, Alexandru Simlovici

- Von der Securitate angefertigte Listen mit den Autoren, die Beiträge in den Huldigungsanthologien hatten 

– Lista autorilor, întocmita de Securitate, care aveau contribuţii în antologiile omagiale 

***

15. 12. 2017

Michaela Nowotnick, Florian Kührer-Wielach (Hrsg.): Wohnblockblues mit Hirtenflöte. Rumänien neu erzählen, Wagenbach, Berlin.

Das Buch erscheint im März 2018,
240 Seiten. 12 x 19 cm. Broschiert.
13,90 €
ISBN 978-3-8031-2794-5

Rumänien. Das sind Walachei und Schwarzes Meer, Transsilvanien und Karpaten. Verwunschene Landschaften, uralte Städte, Armut und Idyll. Abseits von Klischees schreiben Autorinnen und Autoren hier über eine weitgehend unbekannte, ganz zeitgenössische europäische Literaturlandschaft.
Diese nähern sich dem Land, seinem historischen und landschaftlichen Reichtum und seinen Bewohnern, die in diesem vielfältigen Mikrokosmos leben.
Es ist Europa im Kleinen. Insider und Außenseiter, Eingeweihte und Staunende, Gegangene und Gekommene, Bleibende und Suchende sind die Handlungsträger dieser radikal persönlichen Texte, in denen sich Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft, Erlebtes und Gehörtes auf ungeahnte Weise verdichten. Rumänien, für die einen Heimat oder Wahlheimat, für die anderen Station auf einer Reise oder Sehnsuchtsort, immer aber ein literarisches Herzensland – trotz oder gerade wegen der verwirrenden Widersprüchlichkeit und der Gleichzeitigkeit vieler sprachlicher und kultureller Welten.
In diesem Resonanzraum eröffnen sich bislang ungeahnte Verbindungen der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur zu einer wenig bekannten europäischen Literaturlandschaft an der unteren Donau, die darauf wartet, entdeckt zu werden.

***

13.12. 2017

UFA - 100

***

6.12. 2017

Oskar-Pastior-Abende am 18. und 19. 12. 2017

***

5.12. 2017

König Mihai und Gheorghe Gheorghiu-Dej 1947

Der frühere rumänische König Michael ist im Alter von 96 Jahren gestorben. 

###

William Totok: "Nachruf auf Rumäniens letzten König. Der „Russenknecht“ ist tot. Mihai erlag mit 96 Jahren einem Krebsleiden. Trotz normalisierter Beziehungen nach der Wende wurde er in Rumänien häufig angefeindet", in: taz-online, 5.12. 2017

***

4.12. 2017

Johann Lippet: Wegkreuze

Johann Lippet: Wegkreuze. Beobachtete, gehörte, gelesene und andere Geschichten

Pop Epik

Pop Verlag, Ludwigsburg 2017, 102 Seiten, 13,80 €

ISBN: 978-3-86356-180-2 

Egal ob beobachtet, gehört oder gelesen, es ist in jedem Fall wundersam, hat man erfaßt, wie sich eine Geschichte anbahnt. Die Geschichten dieses Bandes, einige umfassen nur ein paar Zeilen, die längsten aber auch nur ein paar Seiten, erzählen von Großeltern und deren Verhältnis zu ihren Enkeln, von einer mißglückten Mayonnaise und den Folgen, von Kois und behördlicher Willkür, von einer streikenden Hausfrau, vom Hängebauch bei Katzen, von einer tragischen Liebesgeschichte aus der Zeit des kalten Krieges, von einem gemeinnützigen Verein, der Wegkreuze für im Straßenverkehr zu Tode Gekommene aufstellt, von Politikern und Zeitgenossen in Fernsehshows, von seltsamen Todesfällen, von Selbstmord und Mord, von einem Bond Girl, von vereinsamten älteren Frauen und Männern auf der Suche nach spätem Glück.

+ + + Weitere Infos zu Neuerscheinungen - hier und teilweise auch hier + + + 

***

3.12. 2017

Theologe Paul Philippi in rumänischer Presse angegriffen, in: kultro.de

Hohe Wellen innerhalb der deutsch-rumänischen Minderheiten schlug am 27.11.2017 ein offensichtlich sehr gezielt manipulierender Artikel der Bukarester Tageszeitung "Cotidianul", in dem der siebenbürgisch-sächsische Theologe und Politiker Paul Philippi als möglicher Securist und früheres Mitglied der Waffen-SS deklariert wurde. Weiter hier...

***

29.11. 2017

[4. Juli 1950. Auszug aus einer Erklärung von Vidosa Nedici, rumänienserbische Mitarbeiterin der Securitate, im Rang eines Leutnants, verhaftet und in einem Schauprozess wegen Spionage und "titoistischer" Propaganda verurteilt. Zusammen mit Nedici wurden auch andere Securitateoffiziere festgenommen und vor Gericht gestellt. Weitere beispielhafte Biografien von Offizieren und Agenten der politischen Polizei werden im Rahmen der Studie "Ambivalente Lebensläufe" analysiert und veröffentlicht. Bislang wurden in der Halbjahresschrift die Biografien von Martin Schnellbach, Viliam Steskal und Ernest Deitel kommentiert und teilweise veröffentlicht, es folgen Sorin Iulian, Mihai Andre, Heinz Stănescu und Ivan Denes.] 

[4 iulie 1950. Fragment din declaraţia lui Vidosa Nedici, din 4 iulie 1950. Nedici a fost locotenent de Securitate şi a fost acuzată de spionaj şi „titoism”. Alături de Nedici au mai fost condamnaţi şi alţi ofiţeri de Securitate. Pregătim publicarea unor extrase din alte documente ilustrative care vor fi folosite pentru întocmirea studiului dedicat carierei unor ofiţeri sau colaboratori ai poliţiei politice, intitulat: „Biografii ambivalente” / „Ambivalente Lebensläufe”.]

Subsemnata, Nedici Vidosa, născută la 4 mai 1924, în comuna Becicherecul Mic, jud. Timiş Torontal, cetăţenie română, de naţionalitate sârbă, fiica lui Radivoi (decedat) şi Cristina, de profesie funcţionară MAI, absolventă a IV clase de liceu, cunosc limbile sârbă şi română, neperfect limba rusă şi germană, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Dr. Lister, nr. 5, declar următoarele:
 În trecut nu am făcut politică, iar din anul 1943 am sprijinit activ Mişcarea Antifascistă a partizanilor şi în anul 1946 am devenit membra în P.C.R., promoţia 1 mai, în oraşul Timişoara. Am urmat o scoală de cadre de 10 zile, în septembrie 1946, am fost luată ca funcţionară în Regionala C.F.R. Timişoara, unde am lucrat la secretariat, iar după reorganizarea regionalelor din martie 1947 am lucrat la Secţia Cadre - Judeţean P.C.R. Timişoara.
 În această vreme am locuit la Liubiţa Marcovici în Timişoara, str. Ungureanu, nr. 14, care atunci a fost activistă în Organizaţia Slavă din Timişoara.
În casa Liubiţei Marcovici veneau mai mulţi sârbi fie din R.P.F.I., fie de la Ambasada R.P.F.I. din Bucureşti, sau în general din România, pentru care venea acolo şi Bojidar Stanoievici. După ce am stat de vorbă de câteva ori cu acesta în octombrie sau noiembrie 1946 el mi-a propus să devin informatoare a O.Z.N.-a.
Propunerea lui Bojidar Stanoievici am acceptat-o. La câteva zile după acceptarea propunerii am fost chemată de Boja Stanoievici la o întâlnire pe malul canalului Bega a Centralei Hidroelectrice din Timişoara unde am fost asteptaţi de Duşco Iovanovici, secretar al Ambasadei R.P.F.I. din Bucureşti.
 [...] ACNSAS, P 1143, vol. 1, ff. 376-381 -aici, f. 376.

#

1. 11. 2017

Între folclor penitenciar şi realitate. Cine a fost Vidoşa Nedici?, RFE, 1.11. 2017

***

18.10. 2017

Autobiografia lui Ivan Deneş. Un document istoric relevant pentru perioada intermezzo-ului pseudo-democratic din 1944-1947, RFE, 18.10. 2017

***

28. 11. 2017

A murit scriitorul Gheorghe Mocuța (1953-2017)

Biografie - Uniunea Scriitorilor - Filiala Arad 

***

Culte religioase în perioada comunismului

Publicaţii noi legate de problema cultelor din RDG şi România, RFE, 22.11. 2017

***

16.11. 2017

30 de ani de la revolta muncitorească din Braşov, RFE, 15.11. 2017

Situaţia social-economică deplorabilă descrisă de Fănuş Neagu, la un an înaintea protestelor de la Braşov

***

12.11. 2017

Rechtsextremisten marschieren in Polen

Am polnischen Nationalfeiertag, dem 11.11., sind Tausende Nationalisten und Rechtsradikale durch Warschau gezogen. Auch Rechtsradikale aus anderen europäischen Ländern. Voller Bewunderung kommentiert ein rumänischer Sympathisant die Demo in Warschau: "Am avut ocazia (fericită aş spune) să petrec ceva timp cu nişte membri din grupări naţionaliste poloneze. Oameni de toată isprava, cu frica lui Dumnezeu, fără nici urmă de şovinism, cu care era o plăcere să bei o bere."

***

10.11. 2017

Pe urmele Revoluției. Revizitînd scene din tumultoasa Revoluție din 1917 în Rusia, RFE, noiembrie 2017

***

9.11. 2017

Rezension von Peter Ulrich Weiß zu: Georg Herbstritt, Entzweite Freunde, in: sehepunkte, Ausgabe 17 (2017), Nr. 10 

***

8.11. 2017

Mădălin Hodor: Securiștii care au tras la Timișoara. Listele lui Ambrozie, în: 22, 7. 11. 2017

Lista securiștilor care au primit armament și muniție de război în data de 17.12.1989 [Petru Pele, poziția 55, S. Bădescu, poziția 47, Bădescu, fratele mai mic al lui S. Bădescu, poziția 110, [Valerică] Fulga, poziția 107, Radu Tinu, poziția 57, [Iosif] Müller, poziția 144, etc. etc.]. În dreapta, sunt menționate serviciile din care făceau parte (apăsați aici pentru a deschide documentul complet).

***

6.11. 2017

Literaturhaus Berlin

18. November 2017  Samstag

Großer Saal

Bei Gellu Naum gelesen

»In unserer Vorstellung laden wir die Zuschauer ein, versuchsweise mal freiwillig zu erblinden, um der poetischen Substanz ebenso wie den dramatischen Elementen des Geschehens mit geschlossenen Augen begegnen zu können.«

Drama, Hörspiel, Performance mit und aus und zu Texten von Gellu Naum mit dem Schauspieler und Performer Adrian Ciglenean, der Violonistin und Performerin Olga Berar, der Performerin Birgit Wieger und dem Perkussionisten Steve Heather

Gellu Naum (1915-2001) war einer der bedeutendsten rumänischen Dichter der letzten 70 Jahre, ein Autor, dessen literarischer ebenso wie ethischer Einfluß auf die gegenwärtige rumänische Literatur kaum überschätzt werden kann. Sein poetisches Gesamtwerk ist in deutscher Übersetzung 2006 – weitestgehend von Oskar Pastior übersetzt – bei Urs Engeler Editor erschienen.

Zusammen mit dem Rumänischen Kulturinstitut Berlin / ICR Berlin

Eintritt: 5,- / 3,- €

***

9.10. 2017

Evocarea unui nazist la un simpozion din Bistriţa

9 octombrie este în România Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului şi a fost instituită prin Hotărîrea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România. Tocmai în această zi se desfăşoară la Bistriţa un simpozion „prilejuit de împlinirea a 110 ani de la naşterea lui Friedrich Benesch (1907-1991)”. Fritz (Friedrich) Benesch a fost un nazist german, implicat în deportarea evreilor din Bistriţa care după război şi-a ascuns trecutul politic şi a activat într-o comunitate religioasă, inspirată din teoriile antropozofiei, numită Comunitatea Creştinilor - care are şi cîteva filiale în România.

William Totok

La iniţiativa Centrului Judeţean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, a Fundaţiei Societatea de Concerte Bistriţa şi Asociaţia Vasile Voiculescu are loc la Bistriţa un simpozion, intititulat „Ce înseamnă Goetheanismul pentru cultura Europei?”. Potrivit presei locale şi afişului, răspîndit pe internet, simpozionul este prilejuit de „împlinirea a 110 ani de la naşterea lui Friedrich Benesch (1907-1991)”. Lui Friedrich Benesch i-a fost dedicată, de altfel, o comunicare, susţinută nu în „Centrul Multicultural [din] Sinagoga Bistriţa”, ci la Hotelul Coroana, precum ne-a comunicat azi dimineaţă o participantă într-un mail. Schimbarea locaţiei pentru susţinerea comunicării a avut loc după ce s-au făcut auzite proteste în care s-a atras atenţia asupra faptului că Friedrich (Fritz) Benesch a fost implicat în deportarea evreilor din Bistriţa şi că a deţinut o funcţie de răspundere în aparatul Uniunii Populare (Volksbund) al Germanilor din Ungaria – pandantul Grupului Etnic German din România, dirijat de către activişti ai Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP), precum s-a numit oficial partidul nazist.

Despre Fritz Benesch a scris, pe larg, istoricul Johann Böhm în revista „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik” (nr. 1/ 2004, pp. 108-119). Böhm, născut în 1929, care este originar din zonă, l-a şi cunoscut pe Benesch. Acesta i-a fost profesor de ştiinţe naturale la liceul din Reghin, între anii 1941 şi 1942. În cursul lecţiilor, a scris Böhm, acesta şi-a concentrat expunerile pe aşa numita problemă a „raselor umane”, susţinînd, între altele, teza ideologiei naziste privind „unitatea între rasă şi popor [neam]”.

Contrariat de un necrolog apologetic, dedicat lui Benesch de către Hans Bergel în revista „Südostdeutsche Vierteljahresblätter” (nr. 3, 1991, pp. 240-241), istoricul Böhm s-a decis să întocmească un studiu, în care se bazează pe un bogat material documentar, cules din arhive.

Prezentării lui Benesch ca un antropozof inocent, fără trecut politic, precum a făcut-o Bergel şi într-o evocare, publicată în ziarul refugiaţilor saşi, „Siebenbürgische Zeitung” (30.9. 1991, p. 4), istoricul Böhm îi opune date biografice din care se desprinde o altă imagine a celui care după război a încercat să-şi oculteze trecutul.

Fritz Benesch s-a născut în 1907, la Reghin, şi a terminat liceul la Bistriţa. Între anii 1925 şi 1931, a fost student la la Universităţile din Marburg an der Lahn, Halle şi Cluj, unde a frecventat cursuri de teologie, zoologie, botanică, chimie, etnografie şi istorie. În această periodă activează în organizaţia nazistă de tineret din România, devenind unul dintre şefii ei. În 1934 obţine diploma de preot evanghelic la Sibiu şi se căsătoreşte cu Sunhilt Hahne, fiica rectorului Universităţii din Halle, Hans Hahne, membru al partidului nazist, coordonator al cursurilor de „ştiinţa raselor” (Rassenkunde) din Germania meridională şi director al muzeului naţional-socialist.

Între anii 1934 şi 1937, Benesch a fost preot evanghelic într-o localitate din apropierea Reghinului, devenind membru al Partidului Popular German din România (DVR - o formaţiune nazistă radicală). Împreună cu alţi preoţi pro-hitlerişti a încercat să impună modelul bisericesc propagat în Germania nazistă sub denumirea „Creştinii germani”. Din cauza acestei activităţi a fost caterisit.

Despre acţiunile pro-naziste ale unor preoţi evanghelici a scris, pe larg, episcopul Victor Glondys (1882-1949) în jurnalul său. Glondys, însuşi, devenise victima epurărilor naziste în 1941, fiind înlocuit cu episcopul hitlerist Wilhelm Staedel.

Fritz Benesch care în 1939 s-a înrolat în Waffen-SS, şi-a continuat activitatea pro-nazistă după ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria horthystă, în 1940, şi a fost numit în funcţia de şef al districtului Reghin. Asta în calitate de activist al Uniunii Populare a Germanilor din Ungaria (Volksbund). În 1944 a fugit în Germania. A întrerupt legăturile cu foştii săi conaţionali, apropiindu-se de secta religioasă numită Comunitatea Creştinilor. În 1947, Benesch devine preot al acestei Comunităţii care propagă o doctrină sincretică, bazată pe antropozofia lui Rudolf Steiner şi creştinism. Teoria „cristologiei” teozofice, propagată de această comunitate, este calificată de teologia confesională drept incompatibilă cu Noul Testament.

Unul dintre preoţi, coleg cu Benesch în această comunitate, a fost şi Werner Georg Haverbeck. Acesta a înfiinţat, în 1963, fundaţia „Collegium Humanum”. Din cauza propagandei extremiste de dreapta, revizioniste şi negaţioniste, activitatea fundaţiei a fost interzisă în Germania, în 2008.

Soţia lui Haverbeck, Ursula, cunoscută şi ea ca o militantă extremistă, a fost condamnată în august a.c., la 10 luni de închisoare, pentru negaţionism. În repetate rînduri, ea a declarat că Holocaustul este o minciună, iar lagărele de exterminare nici măcar nu au existat.  

RFI, 9.10. 2017 - audio

#

6.10. 2017

Eine Tagung, die dem aus Rumänien stammenden Nazi Friedrich Benesch gewidmet ist

Simpozion dedicat unui nazist, originar din România: Friedrich Benesch

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL CE ÎNSEAMNĂ GOETHEANISMUL PENTRU CULTURA EUROPEI?

prilejuit de împlinirea a 110 ani de la naşterea lui

Friedrich Benesch (1907-1991)

CE ÎNSEAMNĂ GOETHEANISMUL PENTRU CULTURA EUROPEI?

Bistrița 8-10 octombrie 2017

Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa

***

die tageszeitung (taz), 2./3. 10. 2017, S. 10

#

1.10. 2017

Geheimdienste in Rumänien

Elogen auf einen Verbrecher

Der letzte Chef der Securitate, Iulian Vlad, ist im Alter von 86 Jahren gestorben. Manche Medien feiern ihn als einen wahrhaftigen Patrioten.

Von William Totok

Iulian Vlad bei einer Buchpräsentation im Jahre 2012                             Screenshot: YouTube

Weiter lesen in der tageszeitung (taz).

#

30.9. 2017, 14:30 h

Iulian Vlad (31.2. 1931- 30.9. 2017), der letzte Chef der rumänischen Geheimpolizei Securitate, ist im Alter von 86 Jahren in Bukarest gestorben.

Einige von Vlad unterzeichnete Dokumente können auch auf unseren Seiten nachgelesen werden, z.B. hier und hier. Weitere Hinweise hier.

Hier einige Auszüge aus seiner Akte, die der Sohn des ermordeten Dissidenten Gheorghe Ursu, Andrei Ursu eingesehen hat.

***

28.9. 2017

„Petry, go home!”, RFI, 28.9. 2017 

***

27.9. 2017, 10:09 h

William Totok: „Revoluţia conservatoare. Rădăcinile cultural-politice şi ideologice ale Alternativei pentru Germania (AfD)”, RFE, 27.9. 2017

***

14.9. 2017

„Merkel să dispară!” - lozinca naţionaliştilor germani. Candidaţi, originari din România, pe lista partidului xenofob, naţional-autoritar şi antimusulman, Alternativa pentru Germania (AfD), RFE, 14. 9. 2017

***

13.9. 2017

Presa etnocentristă germană din România, 1922-1944 (Colaj: William Totok)

Despre presa uniformizată. O lucrare despre presa naţionalistă germană din România, Ungaria şi Iugoslavia a istoricului Johann Böhm, RFE, 13. 9. 2017 

***

19.9. 2017

Literatură fascistă şi revizionistă la Aeroportul din Iaşi 

Faschistische und geschichtsrevisionistische Literatur kann im Flughafen von Iaşi erworben werden

Im Angebot: das antisemitische Machwerk Die Protokolle der Weisen Zions und zwei Bände des rumänischen Faschistendichters, Radu Gyr 

Fotos vom 18.9. 2017

Un „Tonomat.ro“ propune călătorilor de la zborurile internaţionale din şi spre Iaşi (terminalul T3) 25 de cărţi la preţuri accesibile, între care se distinge scrierea antisemită, „Protocoalele Înţeleptilor Sionului“ (la numai 5 lei), alături de Gh. Buzatu şi de două volume ale poetului legionar Radu Gyr, dar şi de „Slow Sex” reţete culinare etc. Fotografiile au fost făcute luni, 18 septembrie 2017 

***

7.9. 2017

Blut und Boden - Sînge şi glie (1)

[23 februarie 1946. Ziarul Scînteia, organul central al Partidului Comunist Român anunţă sentinţa „în procesal criminalilor de război din lotul guvernului fantomă”]

[23. Februar 1946. Das Zentralorgan der Rumänischen Kommunistischen Partei Scînteia gibt das Urteil im Prozess der 11 angeklagten Kriegsverbrecher bekannt] 

#

[21 februarie 1946. Extras din sentinţa în care au fost condamnaţi 11 inculpaţi, între care, în contumacie, şi Vintilă Horia care a primit o pedeapsă la închisoare pe viaţă] 

[21. Februar 1946. Vintilă Horia in Abwesenheit zu einer lebenslänglichen Gefängnisstrafe verurteilt. Auszug]

#

Articolul lui Vintilă Horia, „Miracolul fascist”, republicat, în 2004, în revista radicală de dreapta România Mare cu un text însoţitor. Elogiile senatorului PRM, Mihai Ungheanu, aduse lui Vintilă Horia în articolul: „Cine tot inventează fascişti?” 

Texte: Vintilă Horia, Albert Wass, József Nyírő, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Ion Şiugariu, Rdu Gyr etc.

Placă omagială pentru Radu Gyr la Bucureşti (Foto: 21 martie 2015) + Fragmente din poezia lui Radu Gyr: Mormântul Căpitanului 

Büste von Albert Wass - Budapest

###

Aktualisiert - actualizat 13.5. 2017

Siehe auch - a se vedea de asemenea: 

Blut und Boden 2 - Sînge şi glie 2 

Antisemitische Zeichnungen in dem von Julius Streicher herausgegebenen Nazihetzblatt, „Der Stürmer“ 1940 und 1941. 

Caricaturi în gazeta nazistă, „Der Stürmer“, editată de Julius Streicher, 1940, 1941. 

#

[23. Oktober 1941. Heinrich Zillich veröffentlicht in dem Naziblatt „Südostdeutsche Tageszeitung“ Erinnerungausschnitte aus dem 1. Weltkrieg, in der Absicht, die am 2. Weltkrieg beteiligten Soldaten zu Kampfhandlungen anzuspornen.]

[23 octombrie 1941. Heinrich Zillich publică un nou articol în ziarul nazist „Südostdeutsche Tageszeitung“, intitulat „Pîine cu slănină“, cu scopul incitării soldaţilor care în acele zile au participat la cucerirea Odesei, unde între 22 şi 24 octombrie a avut loc un mascaru antisemit, ordonat de regimul lui Ion Antonescu. În urma masacrului şi-au pierdut viaţa aproximativ 30.000 de evrei.]

#

William Totok, O reconsiderare nejustificată. Recitindu-l pe Heinrich Zillich (1898-1988), RFE, 25. 1. 2017

#

[23. und 31. Dezember 2016. Vorsichtiger Rehabilitierungsversuch des völkischen Autors Heinrich Zillich in einem mehrteiligen ADZ (KR)-Artikel]

[23 si 31 decembrie 2016. Încercare de reabilitare a scriitorului nazist, Heinrich Zillich, într-un serial din ADZ (KR)]

„Identitate şi alteritate în proza şi publicistica lui Heinrich Zillich” (teză de doctorat susţinută la data de 14 noiembrie 2013, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu).

„Identität und Alterität in Heinrich Zillichs Prosa und Publizistik” (Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde, Universität Lucian Blaga, Sibiu, 2013. 

***

29.8. 2017

Rekonstruierter Text aus einem 1975 beschlagnahmten Arbeitsheft. - Versiune reconstituită a unui text confiscat în 1975.

#

23. 7. 1976: Postscriptum (cf. Poesie-Club)

***

25.8. 2017

Hans Blaßmann

9 decembrie 1955. Interogarea lui Dominik Blassmann din Lenauheim în vederea clarificării împrejurărilor în care a fost ucis, în 1944, fiul său Hans Blassmann. 

9. Dezember 1955. Befragung von Dominik Blassmann aus Lenauheim im Zusammenhang mit der Ermordung seines Sohnes, Hans Blassmann, 1944 in der „Banatia“.

#

Heinrich Simonis, Fememord in der Banatia, in: ders., Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946.

***

24.8. 2017

Kirche in Rumänien

Sexorgien im Priestergewand

Die Orthodoxe Kirche feuert einen schwulen Bischof. Die Ultranationalisten und fundamentalistische Kreise klatschen Beifall. Von William Totok, in: die tageszeitung (taz), 24.8. 2017 

#

20.6. 2017

Politische Situation in Rumänien

Bukarester „Putschversuch“

Die Sozialdemokraten wollen ihren eigenen Premier loswerden. Sorin Grindeanu habe das Regierungsprogramm nicht umgesetzt.

WILLIAM TOTOK

AutorIn

Weiter in der tageszeitung (taz), 20. 6. 2017, hier...

#

RFE, 20.6. 2017

Klaus Iohannis la Berlin

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la reuniunea dedicată Zilei Internaţionale a Refugiaţilor şi a fost distins cu ordinul „Sf. Gheorghe” al Balului Operei „Semper” din Dresda

William Totok

Într-o cuvîntarea Iohannis a făcut şi o trimitere la situaţia postbelică a minorităţii germane din România, vorbind doar despre consecinţele care au provocat tragedia deportărilor şi drama emigrării de mai tîrziu. Nu s-a referit, însă, la ceea ce a premers această situaţie, şi anume susţinerea politicii naziste de către o parte însemnată a minorităţii germane, practicată de către Grupul Etnic German (GEG) din România pînă pe data de 23 august 1944. 

Mai departe aici... 

#

19.4. 2017

Mehrere rechtsradikale und nationalistische Internetseiten aus Rumaenien wurden im April eingestellt (z.B. die antisemitische Plattform De veghe Patriei). Andere Seiten (Victor Roncea blog und Ziaristi online) kuendigten an, keine politischen Beitraege mehr zu veroeffentlichen. Eine leicht veraenderte Veroeffentlichungspraxis kann auch auf der nationalistischen Seite NapocaNews festgestellt werden, nachdem ein IT-Team eine Anwendungssoftware (App) entwickelt hatte, die auf die Glaubwuerdigkeit extremistischer Seiten aufmerksam macht. (Hier eine summarische Liste mit den rumaenischen Seiten, die fuer die Verbreitung von Fake-News bekannt sind.) 

***

18.4. 2017

Selbstjustiz, Rassismus oder Bandenkrieg? "Ungarn" verüben Pogrom an Roma in Rumänien 

In der zum Großteil von Székler-Ungarn bewohnten Kleinstadt Gyergyószentmiklós/Gheorgheni im rumänischen Siebenbürgen wurden Roma-Häuser angezündet

Bosszút álltak a romákon, rájuk gyújtották a házat

Bilder 

Incident intre romi si maghiari la Gheorgheni. Maghiarii ar fi incendiat o casa si mai multe bunuri, dupa ce doi minori 
de etnie roma ar fi furat 30.000 de lei din masina unui batran din localitate

#

22.-24. 8. 2017

William Totok: „Afară cu străinii!”. 25 de ani de la incidentele violent-rasiste din Rostock-Lichtenhagen, RFE, 23.8. 2017

***

Neue Bücher - Cărţi noi

30.8. 2017

Latura externă a Securităţii 


O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), 


RFE, 30.8. 2017

#

20.8. 2017

Heft 1/2017, Jg. 12 (66)

Spiegelungen - Zeitschrift für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas

Thema: Kontaktzonen literarischer Übersetzung

Verlag Friedrich Pustet - EUR 17,00

#

12.7. 2017

Südosteuropa Mitteilungen, 

57. Jahrgang, Heft 3, 2017 



Schwerpunkt Rumänien



Inhaltsverzeichnis, Zusammenfassung der Beiträge und weitere Hinweise hier. 

#

28.6. 2017

Miljenko Jergović

Die unerhörte Geschichte meiner Familie

Roman

Aus dem Kroatischen von Brigitte Döbert

Schöffling & Co, Frankfurt am Main 2017

1144 Seiten. Gebunden. 

€ 34,00   €[A] 35,00   

ISBN: 978-3-89561-396-8

»Ach diese Donauschwaben, die haben uns das Ganze mit ihrem krankhaften Wunsch eingebrockt, samt ihren rumänischen und bulgarischen Käffern zum Deutschen Reich zu gehören (…).« - Miljenko Jergović 

Miljenko Jergović, „Istoria nemaipomenită a familiei mele”. Literatură universală din spaţiul fost comunist, RFE, 6.9. 2017

»Weltliteratur. (...) Gut, dass es den endlos talentierten, mutigen und witzigen Miljenko Jergović gibt.«  Andreas Breitenstein, NZZ

»Alle gesellschaftlichen und familiären Kollisionen, die zu Katastrophen führten, werden dort subtil gebrochen und ironisch aufgelöst.« Erich Klein, Der Falter

»Auf und aus den Trümmern einer untergegangenen Welt ein imaginäres Gebilde (...) aufzubauen und alte Schrecken spürbar zu machen (...), dafür scheint niemand geeigneter als Miljenko Jergović.«

Erich Klein, ORF Ö1 Ex Libris

»Die Vermischung von Fantasie und Historie, Verwischung der Grenze von Fiktion und Dokumentation – dies sind prägende Elemente von Jergovićs (...) Werk.«

Nadine Lange, Der Tagesspiegel

»Ein aus Fakten und Fiktion gewobenes Panorama südosteuropäischer Geschichte. (...) Große, kluge Literatur, die souverän das kulturelle Erbe der Balkan-Region zitiert, travestiert, in Frage stellt.«

Hendrik Werner, Weser Kurier 

#

27.5. 2017

Rosanna Dom

Fragile Loyalität zur Republik Moldau

Sowjetnostalgie und ‚Heimatlosigkeit‘ unter den russischen und ukrainischen Minderheiten

Reihe:Südosteuropäische Arbeiten 156

DE GRUYTER, OLDENBOURG 2017

#

6.5. 2017 

Deutsch-Rumänische Hefte
Caiete Româno-Germane

Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft

Publicatie semestriala a Societatii Germano-Române

Jahrgang XX, Heft 1, Sommer 2017

+ + + Leseprobe S. 36  + + +

Christof Kaiser: Der Halbmond und die Dobrudscha

Rezension des Bandes von Jürgen Henkel (Hg.) Halbmond über der Dobrudscha. Der Islam in Rumänien, Schiller Verlag, Hermannstadt, Bonn 2016, 230 S.

#

Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă, Editura Tact, 2017, 276 pag., 30 lei

Din cuprins:

Surse scripturistice și patristice/ Instituțiile economice și sociale premoderne ale Creștinătății Răsăritene și Apusene / Doctrina socială catolică / Contextul ortodox și cel românesc / Horia-Roman Patapievici și individualismul posesiv creștin /  Între Patapievici de la București și Papa de la Roma: Părintele Ioan I. Ică jr. și opţiunea preferenţială pentru intelectuali / Teodor Baconschi și neoliberalismul în straie creștin-democrate / Mihail Neamţu (care »furnizează baza teoretică a unor politici antisociale extrem de brutale«) și triumful oportunismului / Radu Preda și „taina fratelui”

Ein Buch über die Akteure und Stichwortlieferanten des postkommunistischen Neoliberalismus in Rumänien, die Verknüpfungen zwischen Orthodoxie, Legionarismus und Konservatismus, die selbst ernannten Heilsverkünder unter orthodox-nationalistischen Vorzeichen, die falschen christlichen Abendlandspatrioten und anti-sozial raunenden Untergangsvisionäre, Sozialdarwinisten und -chauvinisten, postkommunistische Antikommunisten: Horia-Roman Patapievici, Teodor Baconschi, Mihail Neamţu, Radu Preda, Dragoş Paul Aligică, Adrian Papahagi etc. etc. 

#

3.5. 2017

Despre cartea lui Alexandr Dughin: „Destin eurasianist”

„Teoria dughinistă. Alexandr Dughin şi ideologia ultraconservatoare a eurasianismului”, RFE, 3.5. 2017

Addenda:

(cu 2 fragmente din arhiva CNSAS - citate în articol)

#

Volker Weiß 

Die autoritäre Revolte

Die Neue Rechte und der Untergang des Abendlandes

Klett-Cotta, Stuttgart 2017

Scharfsinnig zeigt Volker Weiß die brisante Entwicklung des neuen rechten Denkens auf. Er porträtiert die wichtigsten Akteure der rechtspopulistischen Bewegungen mitsamt deren Strategien und Methoden. Eine dichte Darstellung von Geschichte und Gegenwart einer Neuen Rechten, deren Aufschwung nicht überraschend war.

Inhalt

1. Die »Neue Rechte« – Eine Familienaufstellung

2. Armin Mohler – Die Erfindung einer Tradition

3. Der Weg zur AfD – Die Sammlung der Kräfte

4. Provokationen von rechts – Politik des Spektakels

5. Konservativ-Subversive Aktionen – Vom Geist auf die Straße

6. Untergang und Rettung – Aufstand des »geheimen Deutschland«

7. »Abendland« – Kurze Geschichte eines Mythos 

8. Der Feind in Raum und Gestalt – Islam, Amerika und Universalismus

9. Vom »Wahrheitskern« neurechter Politik – Autoritärer Populismus

+ + + „Revolta autoritară”, RFE, 7.6. 2017 + + + 

#

27.4. 2017

Memorii resentimentare. Răfuiala fostului ministru de externe ceauşist, Ştefan Andrei (1931-2014), cu Europa Liberă, RFE, 26.4. 2017 + Operaţiuni de intoxicare, halbjahresschrift - hjs-online, 20.6. 2012

#

3.6. 2017

Emanuel Copilaș, Spiritul diavolesc al jidovimii bolșevice. Anticomunismul neolegionar în România postcomunistă, în: Baricada.org, 1.6. 2017

+ + + Weitere Infos zu Neuerscheinungen - hier und teilweise auch hier + + + 

***

3.8. 2017

Aktualisiert - actualizat

Mr. Blau

[1959. Rolle von Major Ernest Deitel als Koordinator eines Maßnahmenplans hinsichtlich der Überwachung rumäniendeutscher Schriftsteller]

[1959. Rolul maiorului Ernest Deitel în elaborarea şi coordonarea planului de măsuri „în acţiunea informativă dusă asupra grupului de scriitori naţionalişti burghezi saşi”]

#

[1 decembrie 1958. Un raport „personal-confidenţial” în care se denunţă activitatea şi comportamentul lui Deitel şi se susţine că acesta a recrutat un număr prea mic de informatori şi că ţine legătura doar cu „RADU CONSTANTIN” şi ...] 

[1. Dezember 1958. Ein 9 Seiten umfassender maschinengeschriebener, vertraulicher Bericht, in dem die Tätigkeit Ernest Deitels kritisiert und denunziert wird. Deitel wird vorgeworfen, viel zu wenige inoffizielle Mitarbeiter angeworben und sich unverdient gewisse Meriten zugeschrieben zu haben] 

#

[21. April 1951. Maschinengeschriebene und handschriftlich unterzeichnete Beurteilung des Securitateoberleutnants Ernest Deitel durch Securitatehauptmann Martin Schnellbach und eine Fußnote mit einem Hinweis auf ERICH PFAFF]

[21 aprilie 1951. Referinţă despre lt. maj. de Securitate Ernest Deitel, dactilografiată şi semnată de cpt. Martin Schnellbach şi subsol cu o trimitere la ERICH PFAFF]

#

[Material nedatat - 1951. Fişa personală a Dr. Cornel Preda, gardist din anul 1935, complice la asasinarea lui Ocskó Tereza.]

[Undatiertes Material - 1951. Personalbogen von Dr. Cornel Preda, Chef der Legionärspolizei aus Arad, mitverantwortlich an der Ermordung von Ocskó Tereza]

#

cf. Der Fall Ocskó Tereza - Cazul Ocskó Tereza

Coperta / Umschlag 

Jenö Glück, Ocskó Teréz 1917-1940, Editura politică, Bucureşti 1978

Einzelheiten über die Ermittlungen des Securitateoffiziers Ernest Deitel im Fall Ocskó Tereza. 

Detalii despre ancheta condusă de ofiţerul Ernest Deitel în cazul Ocskó Tereza. 

#

[25 octombrie 1951. Adresă către Direcţiunea Generală a Securităţii, semnată de lt. col. Aurel Moiş şi lt. maj. Ernest Deitel, de la Securitatea din Timişoara, privind cazul Nikolaus Haupt ....]

[25. Oktober 1951. Schreiben der Temeswarer Securitate an die Bukarester Generaldirektion, unterzeichnet von Oberstleutnant Aurel Moiş und Oberleutnant Ernest Deitel, bezüglich des Falles Nikolaus Haupt....]

#

[27 martie 1958. Raportul colaboratorului „Radu Constantin”, cunoscut artist plastic din Braşov, născut în Caransebeş, în care relatează despre întîlnirea cu Dr. Ioan (Hans) Reb din Timişoara, după „marşrutizarea” ordonată de ofiţerul său de legătură, maiorul Ernest Deitel] 

[27. März 1958. Bericht des inoffiziellen Mitabeiters „Radu Constantin”, geboren in Caransebeş, ein bekannter bildender Künster aus Kronstadt, über seine Begegnung mit Dr. Ioan (Hans) Reb, nachdem er von seinem Verbindungsoffizier Major Ernest Deitel den Auftrag erhalten hatte, nach Temeswar zu fahren und Reb zu kontaktieren] 

ACNSAS, I 1057099, vol. 1, f. 226.

Anmerkung: Zusätzliche Daten zu dem Vorgang folgen demnächst in einem separaten Beitrag. Es folgen dann auch Details zum Prozess Reb - Weresch.

Notă: Informaţii suplimentare vom publica într-un articol în pregătire. Urmează şi amănunte legate de procesul Reb - Weresch din 1961. 

***

3.8. 2017

#

2.8. 2017

Mugur Varzariu, "Pleşu, un pretins intelectual", în: Adevărul, 1.8. 2017

(...) Când încerci să justifici legionarismul prin prisma aderării la mişcare a unor intelectuali (de la care în mod normal trebuia să cerem viziune şi să avem mai multe pretenţii), ştiind că România a ocupat locul doi după Germania Nazistă la crime comise împotriva evreilor şi romilor, nu înseamnă că ţi-ai exprimat o „părere proprie“ în numele „libertăţii de exprimare“, ci înseamnă că aduci o ofensă tuturor victimelor. Pentru un astfel de comportament, etichetarea ca „legionar“, „fascist“ este doar forma corectă (politică sau nu) de identificare a comportamentului afişat. (...) 

#

26.7. 2017

Geschichtsklitterungen und -revisionismus in den Ausführungen von Radu Preda, in einem ADZ-Artikel von Jürgen Henkel, 23. Juli 2017, den ein Leser folgendermaßen kommentiert:

Kann ein orthodoxer Theologe, der zwei totalitäre Systeme über einen Kamm schert, ernsthaft mit der Aufarbeitung eines der finstersten Kapitel der Geschichte beauftragt werden...? 

(...)

Kritisch ist dieser Herr allemal, allerdings weniger in den eigenen Reihen seiner Kirche, sondern eher gegenüber sexuellen Minderheiten: So werden Filmaufführungen mit homosexueller Thematik durchaus als "Perversion" gebrandmarkt ....

Siehe hier auch folgende Beiträge: 31.8. 2015
[Cinci membri ai Consiliului Ştiințific anunţă că s-au autosuspendat din funcţii până când Guvernul îi găseşte înlocuitor lui Radu Preda, Digi24, 31.8. 2015; Agerpres, 31.8. 2015] 
[Fünf Mitglieder des Wissenschaftlichen Beirats fordern die Ablösung von Radu Preda als Leiter des Instituts zur Aufarbeitung der Verbrechen des Kommunismus, Agerpres, 31.8. 2015, Revista 22, 31.8. 2015, Digi24]
Interviu cu William Totok, membru al Consiliului ştiinţific al IICCMER: O lege „anticomunistă“ ar interzice statuia lui Adrian Păunescu; de Sabina Fati, 30 august 2015 România liberă, 30. 8. 2015

#

26.7. 2017

William Totok, "Transformarea unor personaje compromise politic în victime ale comunismului. Asemănări între cazul Walter Linse, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr", RFE, 26.7. 2017

#

20.7. 2017

Demonstration ultrarechter Aktivisten in Bukarest mit antisemitischen Slogans für die Beibehaltung des Namens Mircea Vulcănescu(*) für eine Bukarester Mittelschule, am 18. Juli 2017.

(*) Mircea Vulcănescu (1904-1952), economist şi sociolog, autor al lucrării „Dimensiunea românească a existenței“ (1943), subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor între ianuarie 1941 şi august 1944. Condamnat mai tîrziu în calitate de membru al guvernului fascist al lui Antonescu (cf. Alexandru Florian, „Mircea Vulcănescu şi memoria publică“, în: 22, 24 iunie 2014). În folclorul penitenciar i se atribuie îndemnul, neatestat documentar, rostit înainte de moarte: „Să nu ne răzbunaţi!“ În diverse scrieri, Vulcănescu este prezentat ca un simplu martir creştin (Marcel Răduţ, „Repetata răstignire a Sfinţilor Închisorilor Comuniste – Martirul Mărturisitor Mircea Vulcănescu: ‚Să nu ne răzbunaţi!‘”, în: Adevărul, 9 aprilie 2014).

#

30.6. 2017

Protest

Peste 100 de intelectuali protestează față de desemnarea domnului Ionuț Țene ca șef al Biroului învățămînt, cultură, culte, sport și societate, din Primăria Cluj-Napoca, în: Observator cultural, 30.6. 2017 

#

die tageszeitung (taz-online), 27. 6. 2017

Rechte Petition in Rumänien

Für faschistischen Straßennamen

In Cluj verhindern Unterzeichner einer Petition die Umbenennung einer Straße. Der Namensgeber ist ein Dichter der Faschistenbewegung.

#

22.6. 2017

Radu-Gyr-Straße in Cluj / Klausenburg

Über 7000 Personen haben eine Petition unterzeichnet, in der sie den Klausenburger Bürgermeister auffordern, auf die Umbenennung einer Straße zu verzichten, die den Namen des legionaristischen Dichters Radu Gyr (1905-1975) trägt.

Gyr ist der Verfasser zahlreicher völkischer und legionär-faschistischer Lieder, darunter auch der berüchtigten Legionärshymne, „Sfînta tinereţe legionară” (Heilige Legionärsjugend), vergleichbar mit dem Horst-Wessel-Lied („Die Fahne hoch”) der deutschen Nazis. Nach dem Krieg wurde er wegen seiner Propagandatätigkeit verhaftet und verurteilt. Nach der Wende von 1990 wurde er von rechtsradikalen Kreisen und Organisationen zu einem Symbol des antikommunistischen Widerstands hochstilisiert.

Zu den Initiatoren der Petition gehören die Stiftung Ion Gavrilă Ogoranu und die Vereinigung Gogu Puiu / Haiducken der Dobrudscha.

Der Vorsitzende des Verbandes ehemaliger politischer Häftlinge (AFDPR), Unterstaatssekretär Octav Bjoza, der sich der rechtslastigen Protestaktion angeschlossen hatte, schrieb in einer offiziellen Mitteilung, Gyr sei eine der herausragenden Persönlichkeiten der rumänischen Literatur gewesen und ein Sinnbild für „die Leiden des rumänischen Volkes”. (Über die umstrittene Auszeichnung Bjozas durch Präsident Klaus Johannis 2014 hier klicken und per Stichwörtersuche finden.)

Ogoranu und Puiu gehörten der faschistischen Legionärsbewegung an und waren nach dem 2. Weltkrieg in antikommunistischen, bewaffneten Freischärlerverbänden aktiv.

Der Klausenburger Stadtrat hatte am Donnerstag dem Druck der 7000 nachgegeben und die Umbenennung der Radu-Gyr-Straße vertagt.

Zusätzliche Infos zu Radu Gyr in: Techniken der Manipulation (siehe den 4. Abschnitt: Revisionistische Geschichtsfolklore - Folclor istoric revizionist) sowie Textbeispiele aus seinem Werk, in: Blut und Boden - Sînge şi glie. Eines seiner Gedichte, "Legionarul" (Der Legionär), in dem er die rumänische Faschistenorganisation verherrlicht, kann in unserem Beitrag: Völkische Rückfälle - Recidive rasiste nachgelesen werden.

#

6.6. 2017

***

21.7. 2017

Никита Сeргеевич Михалков / Nikita Sergejewitsch Michalkow / Nikita Mihalkov / 

Unvollendetes Stück für ein mechanisches Klavier / Piesă neterminată pentru pianină mecanică / Neokonchennaya pyesa dlya mekhanicheskogo pianino / Неоконченная пьеса для механического пианино (1977). 

Für diesen, aus Tschechows Erzählungen und Stücken inspirierten, großartigen Film wurde Michalkow beim Festival Internacional de Cine de Donostia-San Sebastián 1977 mit einer Goldenen Muschel ausgezeichnet.

***

RFI, 16.6. 2017

Furtună mediatică în paginile culturale ale presei germane

Mass-media din Germania a fost dominată în ultimele zile de o controversă legată de un film documentar şi de o carte. Este vorba despre refuzul postului de televiziune franco-german ARTE de a difuza filmul intitulat „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa” şi plasarea volumului „Finis Germania” în topul celor 10 cărţi non-ficţionale, recomandate cititorilor. 

William Totok

Scandalagiii de profesie de la ziarul german de bulevard „Bild” nu au pierdut ocazia să toarne gaz peste foc, postînd, marţi, pe site-ul tabloidului, timp de 24 de ore, filmul „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”. Profitînd de faptul că factorii de decizie din cadrul redacţiei ARTE au refuzat difuzarea filmului de 90 de minute, realizat de jurnaliştii Joachim Schroeder și Sophie Hafner, „Bild” a reuşit să hiperbolizeze un incident, sugerînd existenţa unei cenzuri care acţionează după principiile misterioase ale unei hiper-corectitudini politice. Desigur, dacă redacţia ARTE ar fi difuzat filmul, organizînd şi o discuţie asupra tezelor lansate de realizatori, chestiunea nu ar fi degenarat într-o polemică de care a profitat ziarul de bulevard, difuzînd documentarul, care imediat a fost copiat de internauţi şi postat pe YouTube.

Autorii filmului, susţin responsabilii posturilor de televiziune german WDR (Westdeutscher Rundfunk - care a produs filmul) şi ARTE, nu au respectat proiectul aprobat iniţial în care era vorba să realizeze un film despre antisemitismul din Europa, inclusiv din ţări ca Norvegia sau Ungaria. În vizorul autorilor s-au aflat, în schimb, Franţa şi Germania.

Filmul suferă de multe carenţe, atît artistice, cît şi profesionale. De asemenea, îi lipseşte şi echidistanţa necesară demersurilor jurnalistice. Dihotomiile forţate şi amalgamizări unilaterale duc la deformări şi la interpretări deterministe care nu admit nuanţări. În schema tezistă a realizatorilor se încadrează afirmaţii lipsite de contextualizări absolut necesare, sugerînd, de exemplu, o linie directă între antisemitismul iluministului francez Voltaire şi cel al existanţialistului pro-nazist Martin Heidegger. Stigmatizări şi culpabilizări la grămadă conţin şi aserţiuni de genul că stînga este mai antisemită decît dreapta sau creştinismul este cutia dispozitivului care alimentează antisemitismul.

Prezentînd numeroase imagini cu extremişti arabi, antisemiţi, documentariştii acuză diversele ONG-uri, finanţate din resurse ale Uniunii Europene, care se află în Fîşia Gaza, că ar fi umblat fraudulos cu banii primiţi. Nici una dintre aceste organizaţii non-guvernamentale însă nu a fost întrebată direct pentru a oferi explicaţii. Unele asociaţii creştine sînt acuzate că ar fi furnizat bani organizaţiei Hamas. Această aserţiune insinuantă este dublată cu imaginile unor clădiri fastuoase, lăsînd impresia că au fost ridicate în urma acestor finanţări venite pe căi oculte.

Cel de-a doilea incident de care s-a ocupat presa culturală germană este legat de cartea  „Finis Germania”, semnată de istoricul contestat, Rolf Peter Sieferle, care s-a sinucis anul trecut. Autorul cărţii, Rolf Peter Sieferle, devenise în ultima perioadă a vieţii sale unul dintre purtătorii de drapel al noului conservatorism şi autoritarism naţional. Controversele s-au iscat după ce volumul amintit a ajuns pe lista cărţilor non-ficţionale, alcătuită din 4 în 4 săptămîni de către postul public de televiziune NDR (Norddeutscher Rundfunk). Cărţile din acest top, cuprinzînd 10 titluri, desemnate de către un juriu, se bucură de aprecierea criticii şi cititorilor, impulsionînd, pe de altă parte, şi vînzarea. Mai ales că lista e publicată şi în prestigiosul cotidian münchenez, „Süddeutsche Zeitung”.

Volumul subţirel, „Finis Germania”, a fost plasat pe locul 9 din topul celor 10 cărţi ale lunii iunie.

Cartea a apărut la Editura Antaios, care este cea mai cunoscută editură a Noii Drepte radicale din Germania. Denumirea editurii este, de fapt, imprumutată de la numele unei reviste ultraconservatoare postbelice, patronată de Ernst Jünger şi Mircea Eliade.

La Antaois a apărut, de altfel, şi traducerea în limba germană a biografiei lui Eliade, semnată de Florin Ţurcanu şi publicată în limba română, în 2003, sub titlul: „Mircea Eliade. Prizonierul istoriei”.

Editorii, fondatori ai aşa numitului „Institut pentru politică de stat”, mai scot şi revista naţional-radicală „Sezession”, iar eminenţa cenuşie este Götz Kubitschek. Acesta ţine cuvîntări la demonstraţiile mişcării xenofobe PEGIDA - acronimul pentru: Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului, o mişcare care iniţial urma să poarte numele: Patrioţi Europeni contra Americanizării Apusului – PEGADA.

Cartea lui Rolf Peter Sieferle, care a declanşat scandalul, conţine şi afirmaţii prin care încearcă să relativizeze evenimentele din perioada nazistă, sugerînd că germanii sînt culpabilizaţi colectiv într-un mod care atinge o „dimensiune metafizică”. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Sieferle, care s-a „radicalizat în ultimii ani de viaţă”, a publicat şi alte scrieri „toxice, radicale de dreapta”, iar „Finis Germania” este o viziune sumbră despre declinul iminent al lumii germane şi, implicit, occidentale.

Scandalul legat de această carte poate nu ar fi atins dimensiunea actuală, dacă nu ar fi fost implicată controversata editură Antaios care a anunţat că acum scoate un nou tiraj pentru a face faţă valului de solicitări.

(Audio, RFI)

#

Dublu scandal în lumea culturală germană. Controverse în jurul cărţii „Finis Germania” şi filmului „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”, RFE, 15.6. 2017

***

Julius Meier-Graefe – Grenzgänger der Künste

150 Jahre seit seiner Geburt

Ausstellung im Literaturhaus - Berlin

10.6.-16.7. 2017

„Propagandist al impresionismului”, RFE, 14.6. 2017 

***

8.6. 2017

Gen. Viliam Steskal (alias Wilhelm Steskahl)

[8 iunie 1968. Referat întocmit de Consiliul Securităţii Statului privind abaterile săvîrşite de unii ofiţeri din fosta Direcţie regională de securitate Banat, sub conducerea gen.-mr. Wiliam Steskal]
[8. Juni 1968. Referat des Rates der Staatssicherheit nach den Untersuchungen im Zusammenhang mit den unhaltbaren Zuständen und Gesetzesübertretungen einiger Geheimdienstoffiziere der Banater Regionaldirektion der Securitate geleitet von Generalmajor Wiliam Steskal] 

***

7.6. 2017

Letzte Aktualisierung - ultima actualizat 

Deutsche Securitateoffiziere – Ofiţeri de Securitate germani 

[15. November 1944. Artikel aus der Scînteia, in dem auch Steskahl erwähnt wird]

[15 noiembrie 1944. Articol din Scînteia în care e amintit şi Wiliam Steskahl] 

#

[14 decembrie 1976. Notare de serviciu a lt.-col. Mihail Andre care a obţinut pentru activitatea sa calificativul „bine“, dar şi o sancţionare cu „mustrare scrisă“ pentru neajunsuri în urmărirea „fugarului Ion Gavrilă Ogoranu“] 

+ + + Biografia ministrului de interne, Teodor Coman + + +

[14.Dezember 1976. Dienstliche Beurteilung des Securitateoberleutnants Mihail Andre, der in seinem Arbeitszeugnis für seine Leistungen mit „gut“ bewertet wurde, gleichzeitig aber auch wegen einiger Unzulänglichkeiten bei der Fahndung nach dem „Untergetauchten“ Ion Gavrilă Ogoranu einen „schriftlichen Verweis“ erhielt]

+ + + Biografie des Innenministers Teodor Coman  + + + 

[22 decembrie 1975. Adresa şefului Securităţii din Sibiu, lt.col. Mihail Andre, trimisă Direcţiei a VI-a, cercetări penale, privind transferarea la procuratura militară din Timişoara a cauzei legate de procesul politic intentat lui Gunter Totok care a fost condamnat pe data de 10 decembrie 1975 la 5 ani de închisoare – nu la 7, precum se spune în text - în baza articolului 166 al. 2 C.P. – „propagandă împotriva orînduirii socialiste”] 

[22. Dezember 1975. Mitteilung des Securitatechefs aus Hermannstadt, Oberstleutnant Mihail Andre, an die Hauptabteilung VI in Bukarest, zuständig für politische Strafverfolgung, bezüglich der Übernahme des Verfahrens gegen Gunter Totok durch die Militärstaatsanwaltschaft aus Temeswar, nachdem der Angeklagte bereits am 10. Dezember 1975 zu einer Haftstrafe von 5 Jahren – nicht 7 Jahren, wie es im Text heißt – wegen antisozialistischer Propaganda, laut Paragraph 166 Abs. 2 des StGB, verurteilt worden war.]

***

25. 5. 2017

Aktualisiert - actualizat

Ana Novac

[18. Januar 1961. Personalbogen des Securitatemajors Iulian Sorin] 

[18 ianuarie 1961. Fişa personală a maiorului de Securitate Iulian Sorin]

***

RFE, 24.5. 2017

Eliminarea unor simboluri compromise din instituţii militare germane

• William Totok

Aviatorul militar nazist, Werner Mölders, eroizat de nostalgici. Mölders în România anului 1942.

Ursula von der Leyen, care deţine portofoliul ministerului apărării, a anunţat eliminarea unor simboluri şi materiale din perioada nazistă din cazărmi şi instituţii ale Bundeswehr-ului. Asta în urma reţinerii unor ofiţeri care puneau la cale atentate xenofob-rasiste (A se vedea, Radio Europa liberă, 28.4. 2017 şi REL, 11.5. 2017). În acest context, presa germană s-a ocupat, pe larg, de acest subiect, dezvăluind, între altele, existenţa unor cazărmi care poartă numele unor militari din perioada nazismului, consideraţi drept militari exemplari. 26 de cazărmi, scria deunăzi ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), mai poartă numele unor persoane care au activat în Wehrmacht (numele armatei din perioada lui Hitler). Într-o altă relatare, acelaşi ziars-a oprit luni asupra unui caz mai mult decît bizar, dezvăluind că pe terenul aeroportului militar din Neuburg an der Donau se află o piatră comemorativă, ridicată în memoria lui Werner Mölders (1913-1941). Admiratorilor nostalgici ai aviatorului Mölders (care activează în aşa numita Asociaţie Mölders) li se permite să se adune periodic în preajma monumentului şi să organizeze simpozioane dedicate ofiţerului pe care-l consideră un mare erou.

Südostdeutsche Tageszeitung, 22.3.1942

Werner Mölders a activat (după 1938) în cadrul aşa numitei Legiuni Condor, care a intervenit, alături de trupele lui Franco, în războiul civil din Spania.

(Legiunea Condor, înfiinţată în secret, în 1936, a bombardat, în aprilie 1937, oraşul Guernica. Distrugerea oraşului l-a inspirat pe Picasso care a realizat celebrul tablou „Guernica”, devenit un simbol pentru teroarea militară contra populaţiei civile. În 1997, fostul preşedinte federal, Roman Herzog, a cerut iertare cetăţenilor Spaniei pentru crimele săvîrşite de Legiunea Condor.)

Pilotul de elită, Werner Mölders, a participat şi la atacul asupra Angliei şi Uniunii Sovieticii, devenind una din figurile centrale ale propagandei naziste în favoarea războiului. Decorat de Hitler şi avansat în grad, Mölders moare în 1941 într-un accident aviatic la Breslau (Wrocław).

Mölders în România

În ianuarie 1942 a început să circule o scrisoare, atribuită lui Mölders, în care defunctul îşi dezvăluie, chipurile, convingerile catolice şi distanţarea faţă de nazism. S-a făcut multă publicitate în jurul acestei scrisori care a fost, de fapt, opera serviciului secret britanic (Secret Intelligence Service). Prin această operaţiune reuşită, britanicii au încercat să compromită regimul nazist, acreditînd ideea că pînă şi o figură centrală a propagandei hitleriste a fost un opozant, iar cititorilor germani ai scrisorii li se sugera să urmeze exemplul „eroului” glorificat.

Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941

Scrisoarea lui Mölders a stîrnit un ecou pozitiv şi în rîndurile unor clerici antifascişti, catolici din România. Astfel, gazeta antinazistă „Sonntagsblatt”, din Timişoara, a publicat scrisoarea, interpretîndu-i mesajul exact aşa cum şi-l imaginase serviciul secret britanic. Reacţiile presei pro-naziste din România nu au întîrziat. În două articole virulent anti-catolice, publicate în ziarul Grupului Etnic Germani (GEG) din România, „Südostdeutsche Tageszeitung” (din 22 şi 29 martie 1942) s-a cerut interzicerea gazetei „Sonntagsblatt” şi măsuri ferme contra editorului, preotul Georg Wetzl. „Propaganda lui [Wetzl] este mai periculoasă decît cea a evreilor şi mercenarilor britanici, pentru că se practică sub paravan religios”, scria „Südostdeutsche Tageszeitung” (22. 3. 1942). „Nu mai putem accepta, în continuare, ca otrava descompunerii să fie injectată organismului nostru etnic. Tocmai acum cînd poporul german şi aliaţii săi se află, în răsărit, în faţa unei mari decizii. [Gazeta] Sonntagsblatt trebuie să dispară!”

Regimul lui Antonescu, aliat cu Hitler, a dat curs acestei solicitări, formulată în ziarul nazist, şi a interzis apariţia gazetei „Sonntagsblatt”. Pe data de 5 mai 1942, nunţial apostolic (ambasadorul Vaticanului) din Bucureşti, Andrea Cassulo, a protestat contra acestei măsuri în cursul unei întîlniri cu vicepremierul şi ministrul de externe, Mihai Antonescu. Însă, fără succes.

Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941

***

19. 5. 2017

Aktualisiert - actualizat

Martin Schnellbach (1912-1984) 

[29. Dezember 1986. Securitateoberstleutnant Ioan Indrei erhält einen Bericht über einen SF-Roman von William Marin, der im Temeswarer Facla-Verlag erscheinen soll, aber wegen seiner politischen und philosemitischen Ausrichtung als problematisch eingeschätzt wird; eine Lesung aus dem Roman im Adam-Müller-Guttenbrunn-Literaturkreis erwähnte „Mayer” in seinem Bericht vom 25. Januar 1986, der hier gepostet ist]

[29. Decembrie 1986. Lt. Col. Ioan Indrei de la Securitatea din Timişoara, responsabil pentru problemele legate de artă şi cultură, redactează o notă în care se vorbeşte despre conţinutul unei lucrări ştiinţifico-fantastice, scrisă de William Marin, pe care acesta doreşte s-o publice şi din care a citit fragmente şi-n cenaclul Adam Müller-Guttenbrunn – ceea ce aminteşte şi „Mayer” într-o notă, datată 25 ianuarie 1986, postată aici]

#

Tatort - Prinz-Eugen-Schule / Banatia  in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet - 

Locul crimei – Şcoala Prinţul Eugen (de Savoia) / Banatia din Timişoara (astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara). Aici a fost ucis Hans Blassmann, în 1944.

***

24.4. 2017

     Din arhiva istorică a Europei libere - Aus dem historischen Archiv des Senders Freies Europa

• 4 aprilie 1984: Europa liberă despre SLOMR, greve şi situaţia socială
• La Organizaţia Internaţională a Muncii, cu sediul la Geneva, regimul lui Nicolae Ceauşescu s-a aflat din nou pe banca acuzaţilor. 

***

10.5. 2017

Luther şi nazismul (VIDEO)

Addenda 

Neues Verhältnis zwischen Kirche und Volk. Gründung des Instituts zur Erforschung des jüdischen Einflusses auf das deutsche kirchliche Leben [in Hermannstadt /Sibiu], in: Südostdeutsche Tageszeitung, 69.(24.) Jg., 17. März 1942, S. 3 (Ausgabe Banat)

***

4.4. 2017

Petitioning Országgyűlés Hungarian National Assembly and 3 others

Save Central European University

Cf. "Hegel" und das ungarische Mediengesetz 

***

2.4. 2017

Drei rechtsradikale Parteien aus Rumänien haben sich zusammengeschlossen... cf. letzter Eintrag hier.

Trei partide radicale de dreapta din România au fondat alianţa politică BINE (Blocul Identităţii Naţionale în Europa)... cf. alte detalii aici.

***

26.5. 2017

+ + + Letzte Aktualisierung - ultima actualizare + + +

Auschwitzbibliothekar - Bibliotecarul de la Auschwitz

[1971] Hans Mokka in der Bundesrepublik / în R.F. Germania (Foto) 

[15. September 1972. Sepp Komanschek würdigt seinen alten Nazigenossen, Hans Ewald Frauenhoffer]

[15. September 1972. Sepp Komanschek îl omagiază pe vechiul său tovarăş din mişcarea nazistă, Hans Ewald Frauenhoffer]

Biografische Anmerkungen zu: Rudolf Ferch, Hans Ewald Frauenhoffer, Josef (Sepp) Komanschek u.a. 

#

Hans Mokka 1943

[25. Juli 1943. Unter der Dachzeile „Aus dem Volk - für das Volk“ veröffentlichte das gleichgeschaltete rumäniendeutsche Naziblatt den Artikel von Franz Keller, „Ein Stück Herz in jedem Lied. Der volkstümlichste Sänger unserer Stadt scheidet von uns“, in dem er Hans Mokka vor seiner freiwilligen Einreihung in die Waffen-SS porträtiert] 

[25 iulie 1943. Ziarul nazist german din România, Südostdeutsche Tageszeitung, a publicat un articol, semnat de Franz Keller, „O bucăţică de inimă în fiecare cîntec. Cel mai popular cîntăreţ al oraşului nostru ne părăseşte“, dedicat lui Hans Mokka, aflat în preajma înrolării sale ca voluntar în formaţiunile Waffen-SS; articolul a apărut cu supratitlul propagandistic: „Din popor – pentru popor“]

#

Cetăţenii români din echipele de pază de la Auschwitz, RFI, 3.2. 2017.

Institutul Memoriei Naţionale (IPN) din Polonia a dat publicităţii lista personalului care a activat în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Pe această listă se află numeroase persoane originare din România, judecate după război. Pe aceeaşi listă se mai află şi alţi etnici germani din România care au făcut parte din personalul lagărelor naziste. Unul dintre ei este scriitorul Hans Mokka (1912-1999) din Timişoara, identificat în arhivele CNSAS ca „bibliotecarul de la Auschwitz”. Celălalt este Victor Capesius (1907-1985) din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”. 

#

A se vedea şi: "Etapa preliminară a Holocaustului", RFE, 27.2. 2017

***

„Matei” 1986-1987 über Frieder Schuller.  

***

9.3. 2017

Ein Land - 3 Namen?

Welches ist die richtige Bezeichnung?

Werbematerial von der ITB

***

19.2. 2017

Ura scindează România. 

Explozia xenofobiei dirijate

***

7.2. 2017

Massenprotest in Rumänien

Präsident schließt Neuwahl aus

In Rumänien boykottieren die Sozialdemokraten eine regierungskritische Rede. Darin fordert Staatschef Johannis die Regierung zum Handeln auf, in: die tageszeitung (taz-online), 7.2. 2017.

die tageszeitung (taz), 7.2.2017, S. 10

Proteste in Rumänien

Bizarre Vorwürfe

Trotz eines Rückziehers der Regierung in Sachen Korruptionsgesetz wird weiter demonstriert. Die Gegner bewerfen sich gegenseitig mit Dreck, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.

6.2. 2017

Kommentar. Proteste in Rumänien

Etappensieg der Straße

Die Antikorruptionsgesetze werden nicht aufgeweicht – eine Folge der Massendemos. Doch inzwischen geht es den Protestierenden um anderes, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.

5.2. 2017

taz, 6.2. 2017, S. 10

Großdemos in Rumänien

Die Regierung gibt nach

Nach heftigem Protest werden die Antikorruptionsgesetze zurückgezogen. Forderungen nach einem Rücktritt der Regierung werden laut, in: die tageszeitung (taz-online), 5.2. 2017)

#

die tageszeitung (taz), 3.2.2017

Kommentar. Proteste in Rumänien

Der Frust ist explodiert. 

Hunderttausende Demonstranten drängen gegen die rumänische Regierung auf die Straße. Schuld ist das marode System, in: die tageszeitung (taz-online), 2.2.2017.

***

Proteste in Rumänien. Amtsmissbrauch als Kavaliersdelikt. Ein Amnestiegesetz sorgt für Streit zwischen Präsident und Regierung. Kritiker sehen darin den Versuch, korrupte Politiker reinzuwaschen, die tageszeitung (taz), 25.1. 2017

***

Casa de Cultură 

Friedrich Schiller 

Kulturhaus

Str. Batiştei, Nr. 15, Sector. 2, Bucureşti

Marți - 21.11.2017 - 18:30 h  - Dienstag

Conferința și prezentarea filmului „Pe treptele vântului” 

Vortrag und Vorführung des Films  „Auf den Treppen des Windes”

Realizator / Produktion: Cristian Amza

Prezintă/ Es sprechen: membrii fondatori ai Grupului de Acțiune Banat / die Gründungsmitglieder der Aktionsgruppe Banat: 

Werner Kremm, Johann Lippet, William Totok sowie Cristian Amza, regizor / Regisseur. 

***

25. 10. 2107

Sub auspiciile Familiei Regale a României

COLOCVIUL REGAL

România și Republica Moldova: disoluție, război, dictaturi

(1939-1989/1991)

Iași, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 27-28 octombrie 2017

Organizatori: Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume, Asociația Alexandru Ioan Cuza, Institutul de Studii și Cercetări Simbolice, Direcția Județeană Iași pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, Complexul Muzeal Național Moldova

Parteneri: Primăria Municipiului Iași, Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale, Trivium. Revistă de gândire simbolică, Oxygen Sport Center Iași, S.C. Niciman S.A.

Parteneri media: TVR Iași, Radio România Iași, Revista Timpul, Suplimentul de cultură, Observator cultural

            Conferința de față se înscrie într-un efort sistematic și de lungă durată de a întîmpina Centenarul Marii Uniri prin mai multe (cicluri de) reuniuni academice publice, desfășurate sub diverse auspicii, prezentate succint în continuare. În timp, coerența lor a fost asigurată prin planificare strategică a tematicilor complementare, viziune interdisciplinară, interculturală și transnațioală, precum și prin colaborare cu specialiști români și străini de cel mai înalt nivel și din mai multe generații. Apropierea Centenarului rafinează și întărește progresiv abordările sintetice, transversale, pentru a le reuni într-o mare conferință internațională finală programată în jurul datei de 1 Decembrie 2018. Întregul proces este permanent accesibil marelui public educat prin participare directă la reuniuni, transmisii și postări pe Internet, emisiuni radio-televizate, texte în publicații periodice și volume colective.

Seria de conferințe și publicații “Teoria României”. Patru secole de autosocopie națională, inițiată și coordonată de Sorin Antohi,continuă sub auspiciile Familiei Regale a României cu o reuniune plasată sub genericul Colocviile Regale / The Royal Colloquia. Acest generic a fost folosit întîia dată pentru întîlnirea Utopia and Revolution (22-15 iunie 2017, Sinaia, Domeniul Regal), în deschiderea căreia ASR Principele Radu al României a decernat al IV-lea Premiu Cantemir, atribuit în 2010, 2011 și 2012 la Universitatea din Oxford, unde a funcționat o vreme Institutul Cantemir. Colocviile Regale se vor ține de cel puțin două ori pe an: la Sinaia, în iunie, pe teme internaționale (în engleză); într-un oraș al României Mari, în octombrie, pe teme românești (preponderent în română); la București.

Pînă acum, proiectul “Teoria României” a inclus conferințele Specificul național. Perspective istorice și critice (Sinaia, Domeniul Regal, 30 noiembrie-1 Decembrie 2013), Diversitatea uitată a României. Istorie, patrimoniu, memorie (Iași, Muzeul Unirii-Tîrgu-Neamț, Primărie, 23-26 octombrie 2014), România Mare: idee, dezastru, victorie, apogeu (1913-1938) (Iași, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 21-23 octombrie 2016), Identități fluide în spațiile României Mari (Iași, Palatul Culturii și Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 7-9 aprilie 2017). Astfel, în perspectiva Centenarului Marii Uniri, au fost explorate ideile, evenimentele, procesele, personalitățile, actorii istorici și social-politici (interni și externi, individuali și colectivi), imaginarul social, economia, cultura, artele, științele și ideologiile, confesiunile, comunitățile (majoritare și minoritare, în perpetuă interacțiune reciproc formativă) care au prefigurat, articulat și făcut istoria acestui secol. Numai astfel putem întîmpina Centenarul: înțelegînd tot ce s-a întîmplat (ori doar imaginat, proiectat, chiar visat) între 1918 și 2018, analizînd prefața și prefigurînd postfața acestei istorii complexe. Prezentul și viitorul României depind în mare măsură de o atare autoanaliză.

Secolul care a urmat Marii Uniri va fi explorat și prin alte conferințe, între care: conferința de față; România și Republica Moldova: de ladistopie la postistorie (1989-2018), Iași-Chișinău, octombrie 2018; Colocviul Regal România la Centenar: retrospectivă, analiză, prospectivă,Iași, noiembrie 2018.  Într-un spirit afin au avut loc alte două conferințe, inițiate de Vintilă Mihăilescu: Este România altfel? Avatarurile excepționalismului românesc (Iași, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu, 30-31 octombrie 2015, organizată în maniera seriei de Vintilă Mihăilescu și Sorin Antohi) și Excepționalismul românesc: discurs și realitate (București, Muzeul Național Cotroceni, 19 februarie 2016,  organizată de Vintilă Mihăilescu). Volumele colective bazate pe toate conferințele menționate sînt în pregătire. Unele comunicări au fost deja publicate în revista Trivium, precum și în volumul colectiv coordonat de Vintilă Mihăilescu, De ce este România astfel? Avatarurile excepționalismului românesc (Polirom, 2017).

După ce în 1938 își atinsese apogeul teritorial, demografic, economic și cultural, România Mare a parcurs o jumătate de secol de disoluție -- proces din care au rezultat în principal două state, numite astăzi România și Republica Moldova, precum și teritorii/comunități (re)intrate în compunerea altor state --, război și dictaturi: 1939-1989/1991. Ca toate procesele istorice complexe, și acesta are rădăcini în epoca precedentă și continuări în cea ulterioară. Cu privilegiul retrospecției, putem discuta astăzi frontal și cuprinzător toate aceste aspecte, într-o perspectivă critică și interdisciplinară, surprinzîndu-le astfel deopotrivă istoricitatea, determinările,  cauzalitățile, consecințele, moștenirile și semnificațiile.

PROGRAM

Vineri, 27 octombrie

16:00-17:30 Prima sesiune

Moderator: Sorin Antohi

Cuvînt de deschidere: Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Înțeleapta cârmuire

Moshe Idel, Între centrifugism și centripetism: identități evreiești multiple

William Totok, Minoritatea care și-a luat rămas bun de la istorie

17:30-18:00 Pauză

18:00-19:30 A doua sesiune

Moderator: William Totok

Lucian Nastasă-Kovács, Destinul „minoritarului” în spațiul transilvan

Petru Negură, Naționalism românesc, regionalism basarabean și moldovenism sovietic în literatura moldovenească din epoca sovietică (1940-1991)

Sîmbătă, 28 octombrie

10:00-11:30 A treia sesiune

Moderator: Lucian Nastasă-Kovács

Igor Cașu, Cortina de Fier pe Prut? Basarabia în relațiile sovieto-române, 1965-1989

Sorin Bocancea, Comunismul din România. Reflecții despre stadiul și problemele cercetării

11:30-12:00 Pauză

12:00-14:00 A patra sesiune

Moderator: Sorin Bocancea

Michael Shafir, Schimbarea simulată: ieri, azi, mîine

Stelian Tănase, Un veac de singurătate...

Sorin Antohi, România Mare, statele și teritoriile ei succesoare, 1939-1989/1991. O privire sintetică

***

27.7. 2017

FESTIVALUL „GELLU NAUM”, 4-5 AUGUST 2017 (EDIȚIA A II-A)

Scriitori contemporani la muzeu

5 August între 13:00 - 17:00 UTC+03 

6 august 2017

Festivalul de poezie Gellu Naum (1) + La Comana (2) 

***

Buchvorstellung, 11.7. 2017

... an den Fahnenstangen fault die Wut

William Totok stellt seinen Gedichtband vor, inklusive anschließender Diskussion.

William Totok: Lesung aus seinem Gedichtband „... an den Fahnenstangen fault die Wut”, Pop Verlag, Ludwigsburg 2016, und Diskussion über die im Nachwort veröffentlichten Akten aus dem Archiv des rumänischen Staatssicherheitsdienstes (Securitate), seine Haft, politische Verfolgung und Arbeit, nach seiner 1987 erfolgten Ausreise aus Rumänien nach West-Berlin.

Es diskutieren:

Barbara Oertel, Leiterin der Auslandsabteilung der taz, Moderatorin.

Michaela Nowotnick, Literaturwissenschatlerin an der Humboldt-Universität zu Berlin, Verfasserin des Buches: Die Unentrinnbarkeit der Biographie. Der Roman "Rote Handschuhe" von Eginald Schlattner als Fallstudie zur rumäniendeutschen Literatur, Böhlau Verlag, Köln 2016.

William Totok, Gründungsmitglied der „Aktionsgruppe Banat”, freier Mitarbeiter der taz, Autor des Buches (zusammen mit Elena-Irina Macovei): „Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung”, Ion Gavrila Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iasi, 2016.

VERANSTALTUNGSINFORMATIONEN

Wann: Dienstag, 11. Juli 2017

um 19:00 Uhr

Wo: taz Café,

Rudi-Dutschke-Str. 23,

10969 Berlin-Kreuzberg

Eintritt frei.

***

2.2. 2017

Cartea anului 2016

Volumul Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistența anticomunistă din România de William Totok și Elena-Irina Macovei, editura Polirom, a câștigat Premiul CriticAtac pentru anul 2016. 

Decernarea premiului și o discuție în jurul cărții se va face în cadrul unui eveniment pe care îl vom anunța la momentul respectiv.

*** 

Januar-Februar 2017

***

***

***

Aktualisiert - actualizat: 3.1.2018, 21:11 h