Mitteilung
2.2.2017
Einstellung der gedruckten Ausgabe der „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik“. Einzelheiten hier.
ELEKTRONISCHE HALBJAHRESSCHRIFT für SÜDOSTEUROPÄISCHE GESCHICHTE und POLITIK, 1. Folge, 1. Jahrgang, Juli 2017
Ralf Sudrigian: Fortsetzung folgt im Internet. „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Kultur“ nun im elektronischen Format, in: ADZ, 27.8. 2017
***
25. 12. 2017
25. 12. 2017
„DAS UNAUFHALTSAME ABGLEITEN NACH RECHTS...”
GESPRÄCH MIT COSTI ROGOZANU (40), DEM MITBEGRÜNDER DES LINKEN RUMÄNISCHEN INTERNETPORTALS „CriticAtac“
William Totok: In Rumänien haben in den letzten Tagen
erneut Tausende gegen die Regierung protestiert, gegen Korruption und gegen die
Aufweichung der Antikorruptionsgesetze. Sind diese Proteste gerechtfertigt?
Costi Rogozanu:
Ja, sie sind gerechtfertigt. Bereits im Januar 2017 versuchte die
Sozialdemokratische Partei (PSD) Gesetzesänderungen brutal durchzuführen, wurde
aber in ihrem Vorhaben von Protestierenden gestoppt. Jetzt versucht die PSD
erneut im verdächtigen Schnelllauf Gesetze durchzusetzen, was abermals
Irritationen ausgelöst hat. Auch die Oppositionsparteien haben am
Straßenprotest Gefallen gefunden und konzentrieren sich auf die Ablehnung der
Gesetzesänderungen. Im Grunde handelt es sich um die vitale Frage, wieviel
Macht den Staatsanwälten zusteht. Einige sind der Meinung, deren derzeitige
Autonomie müsse bewahrt bleiben, andere hingegen sind für eine ausgedehntere
Kontrolle. Die anrüchige Seite der Proteste äußert sich in der undemokratischen
Art in der sich lautstarke Aktivisten zu der Problematik verhalten. Sie
unterbewerten die dunkle Seite des Antikorruptionskampfes, den evidenten
Machtmissbrauch einiger Staatsanwälte, die oberflächliche Ermittlungsverfahren
einleiten, um dadurch politische Attacken zu kaschieren. Die Teilnehmer an den
Protesten ignorieren dabei die fragwürdige Zusammenarbeit der Justizbehörden
mit den Geheimdiensten.
Sind die rumänischen Justizreformpläne vergleichbar mit
den umstrittenen Vorhaben der Regierungen in Polen oder Ungarn?
Die Situation in Rumänien ist nicht
identisch mit der in Ungarn oder Polen. Gewiss, die PSD ist seit einigen Jahren
auf der Suche nach Rezepten für einen „dritten Weg” und inspiriert sich aus den
Erfolgsmodellen Trump-PiS-Orbán. Aber es gibt genügend PSD-Gegner, die auf die
gleichen Vorbilder zurückgreifen. Erschreckend ist die Uniformität der
fundamentalen Anschauungen, die zwischen den Protestierenden und den
Regierungskoalitionären, der PSD und der Liberaldemokratischen Allianz (ALDE)
besteht. Sie eint der gleiche Hass auf die „arbeitsscheuen” Armen, sie alle
bejahen eine stärkere steuerliche Belastung der Arbeitenden und stellenweise
sogar eine Einschränkung der Rechte der LGBT-Gemeinschaft.
Ist die PSD eine linke Partei mit einer
sozialdemokratischen Ausrichtung?
Die PSD ist sehr gut organisiert. Ihr
fehlt aber jegliche ideologische Kohärenz. Es ist falsch, in ihr eine von den
„Armen” unterstützte Gruppierung zu sehen. Es ist eine Partei, die von
Geschäftsleuten und Luxusbeamten getragen wird. Ex-Premier und vormaliger
PSD-Chef Victor Ponta sah sich in der Rolle eines Tony Blair. 2012 hatte er die
Abgaben großer multinationaler Firmen gesenkt. Deshalb ist es so wunderbar, in
Rumänien gute Geschäfte zu machen, aber schwerer gut zu leben. Liviu Dragnea,
der Nachfolger von Ponta als PSD-Vorsitzender, ist das Musterbeispiel eines
Provinztyrannen, des Politikers als Geschäftemacher, der heute die Anhebung der
Steuerbeiträge der multinationalen Firmen gutheißt und morgen schon das
Gegenteil verkündet, weil diese angeblich die lokale Wirtschaft schädigen.
Dragnea hat derzeit den neoliberalen Diskurs zugunsten eines neokonservativen
aufgegeben. Seine rechte Arbeitsmarktpolitik blieb dabei unangetastet.
Wie spiegelt sich das im rumänischen Parlament wider?
Im rumänischen Parlament gibt es
praktisch nur rechte Parteien. Die gesamte politische und intellektuelle Elite
Rumäniens überbietet sich in Proausteritäts- und Probusinessbekundungen, in
antikommunistischer Rhetorik und der Billigung kostspieliger
Militärtechnologieeinkäufe.
Existieren dennoch Ähnlichkeiten zwischen der PSD-Politik
und der nationalistisch-autoritären Politik der ungarischen oder polnischen Regierungsparteien?
Ja, auf rhetorischer Ebene. Rumänien
ist derzeit gelähmt durch den Kampf zwischen Institutionen mit einem höheren
Grad an Autonomie, wie es die Antikorruptionsbehörde (DNA) ist. Die Vorstöße
der PSD sind chaotisch und inhaltsleer. Sie kritisiert die Nationalbank,
schweigt aber angesichts eines fehlenden Krisenbewältigungsprogramms. Ebenso
kritisiert sie die multinationalen Firmen, tut jedoch nichts gegen deren
steuerlichen Begünstigungen. Es gibt keine offene Ablehnung der EU, obwohl die
Opposition der PSD das unterstellt. Wichtige Themen werden ausgeblendet. Ein
Drittel der rumänischen Bevölkerung lebt in Armut. Die jetzt auf den Straßen
protestieren, fordern nicht eine Verbesserung der Lage jener, die von Armut
betroffen sind. Auf der Straße wird ein politischer Kampf ausgetragen, die so
genannte „Rechte” identifiziert sich mit dem Antikorruptionskampf und vertritt
ein zunehmend aggressiveres Wirtschafsmodell. Die „linke” PSD macht andauernd
wirtschaftliche Zugeständnisse, begünstigt den sozialen Abbau und will sich
dabei die Kontrolle der Antikorruptionsbehörde (DNA) oder des Geheimdienstes
(SRI) sichern.
Wieso gibt es in Rumänien keine linke Partei?
Auch fast drei Jahrzehnte nach dem
Sturz Ceauşescus dominiert ein radikaler antikommunistischer Diskurs. Es ist
eine Form rhetorischer Hegemonie. Diese wirkt sich sogar lähmend auf die
Schaffung einer intellektuellen Linken aus. Wer es beispielsweise wagt, eine
Reichensteuer zu fordern, wird sofort als „gefährlicher Radikaler” oder als
„von den Russen gekauft” eingestuft. Zu erwähnen wären auch die systematischen
Einschränkungen gewerkschaftlicher Betätigungen in Rumänien, das ein Vorposten
in der Beschneidung von Arbeitsrechten ist. Der Einfluss eines
rechtsgerichteten Konservatismus auf wirtschaftlicher Ebene ist
ausschlaggebend. Die Entstehung einer Linken ist gegenwärtig ausgeschlossen.
Das unaufhaltsame Abgleiten nach rechts ist in Rumänien weniger sichtbar als in
anderen osteuropäischen Ländern. Diese sich abzeichnende Entwicklung scheint
jedoch unvermeidbar zu sein.
Costi Rogozanu
(geb. 1977) lebt als Publizist in Bukarest. Mit mehreren Politologen,
Journalisten und Soziologen gründete er 2010 das linke Internetportal
CriticAtac (www.criticatac.ro ).
***
23.12. 2017
Aktualisiert - actualizat
Der Fall Nikolaus Haupt – cazul Nicolae Haupt
1903-1992
[1983] Josef Gassner, in: Neue Banater Zeitung, 20. Februar 1983, S. 3
#
[13. Mai 1952. Offizieller Verhaftungsbefehl, ausgestellt mit großer Verspätung]
[13 mai 1952. Mandatul de arestare al lui Nikolaus Haupt, emis cu mare întîrziere după reţinerea sa]
#
[1. März 1942. Nikolaus Haupt spricht vom "teuflischen Wesen des Bolschewismus" und der "roten Barbarei", denen eine Banater Dreschmannschaft aus Lenauheim in einem Dorf in Transnistrien begegnet ist...]
#
[16. Juli 1943. Mit einem literarisch verbrämten Text, beteiligt sich Nikolaus Haupt an der aggressiven Kriegspropaganda der Nazis und versucht die Angehörigen der ᛋᛋ-Freiwilligen zu motivieren, ihren Beitrag zum Sieg Hitlers zu leisten.]
#
[30 august 1951. Declaraţia lui Nikolaus Haupt dată în timpul anchetei la Securitate]
[30. August 1951. Erklärung von Nikolaus Haupt während des Verhörs bei der Securitate]
#
[18 octombrie 1951. Certificatul medicului psihiatru dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, din Timişoara, care a diagnosticat că Nikolaus Haupt este bolnav psihic, recomandînd internarea deţinutului într-un spital de boli nervoase]
[18. Oktober 1951. Diagnose des Temeswarer Nervenarztes Dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, der vorschlägt, den Häftling Nikolaus Haupt, in eine psychiatrische Klinik einzuweisen]
[18. Oktober 1951. Diagnose des Temeswarer Nervenarztes Dr. Eduard Pamfil, 1912-1994, der vorschlägt, den Häftling Nikolaus Haupt, in eine psychiatrische Klinik einzuweisen]
***
17.12. 2017
Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea (I) - Aktualisiert - actualizat
- [1842: Karl Marx, Bemerkungen über die neueste preußische Zensurinstruktion. Von einem Rheinländer]
- [1842: Karl Marx, Observaţii în legătură cu recentele instrucţiuni cu privire la cenzura prusiană. De un renan]
- 1926. Lascăr Antoniu, „Fiecare ţară are presa pe care o merită” (Jedes Land hat die Presse, die es verdient), în: Adevărul, anul 39, nr. 13175, 27 noiembrie 1926, p. 1
- [1842: Karl Marx, Observaţii în legătură cu recentele instrucţiuni cu privire la cenzura prusiană. De un renan]
Aus dem Inhalt der Seite - Din conţinutul paginii -
- Karl Paumgartten, "Die Zensur", in: Die Muskete 25. Februar 1915
- 1926. Lascăr Antoniu, „Fiecare ţară are presa pe care o merită” (Jedes Land hat die Presse, die es verdient), în: Adevărul, anul 39, nr. 13175, 27 noiembrie 1926, p. 1
- 1942: Curentul cenzurat, cenzorul demis. / "Maßregelung" des Blattes Curentul, Zensor entlassen.
- Publicaţiile interzise până la 1 Mai 1948. Editată de Ministerul Artelor şi Informaţiilor, Bucureşti, 1948
- Verbotene Publikationen, Bukarest 1948
- [28 noiembrie 1948. Pasaj din autobiografia lui Ivan Deneş]
- [28. November 1948. Auszug aus der Selbstbiografie von Ivan Deneş]
- [5 august 1964. Situaţia compoziţiei naţionale a salariaţilor din aparatul de cenzură - Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor – DGPT]
- [5. August 1964. Die nationale Zusammensetzung des Zensurapparates – offizielle Bezeichnung: Generaldirektion für Presse- und Druckerzeugnisse, rum. abgekürzt: DGPT]
- 1967: Über den Drehbuchautor Radu Cosaşu, das Verbot des Spielfilms „Un film cu o fată fermecătoare” sowie die Rolle von „Aurel Bantaş”
- 1967: Despre scenaristul Radu Cosaşu, retragerea filmului artistic „Un film cu o fată fermecătoare” şi rolul lui „Aurel Bantaş”
- [14 aprilie 1984. Ofiţerul de Securitate care răspundea de supravegherea scriitorilor şi intelectualilor din Timişoara şi judeţul Timiş întocmeşte un raport amănunţit...]
- [14. April 1984. Der für die Überwachung der Temeswarer Intellektuellen zuständige Ressortleiter der Temescher Securitate verfasst einen ausführlichen Bericht...]
#
13.10. 2017, 11:35 h
Zensur und Selbstzensur – Cenzură şi autocenzură
Stefan Binder, Adolf Meschendörfer, Ovid S. Crohmălniceanu
(vorerst Abbildungen, erklärender Text folgt - deocamdată ilustraţii, urmează textul exlicativ)
- Staats- und Parteigedichte - Poezii de partid şi de stat
A. E. Baconsky, Ion Potopin, Alfred Margul-Sperber, Hans Liebhardt, Wilhelm Weiss, Hans Mokka
- William Marin und sein verdächtiger Science-Fiction-Roman (siehe auch RFE, 25.10. 2017)
- 22. März 1986: Todesanzeige des Securitateoffiziers Alexandru Simlovici
- 22 martie 1986. Anunţul morţii ofiţerului de Securitate, Alexandru Simlovici
- Von der Securitate angefertigte Listen mit den Autoren, die Beiträge in den Huldigungsanthologien hatten
– Lista autorilor, întocmita de Securitate, care aveau contribuţii în antologiile omagiale
***
15. 12. 2017
Michaela Nowotnick, Florian Kührer-Wielach (Hrsg.): Wohnblockblues mit Hirtenflöte. Rumänien neu erzählen, Wagenbach, Berlin.Das Buch erscheint im März 2018,
240 Seiten. 12 x 19 cm. Broschiert.
13,90 €
ISBN 978-3-8031-2794-5
Rumänien. Das sind Walachei und Schwarzes Meer, Transsilvanien und Karpaten. Verwunschene Landschaften, uralte Städte, Armut und Idyll. Abseits von Klischees schreiben Autorinnen und Autoren hier über eine weitgehend unbekannte, ganz zeitgenössische europäische Literaturlandschaft.
Diese nähern sich dem Land, seinem historischen und landschaftlichen Reichtum und seinen Bewohnern, die in diesem vielfältigen Mikrokosmos leben.
Es ist Europa im Kleinen. Insider und Außenseiter, Eingeweihte und Staunende, Gegangene und Gekommene, Bleibende und Suchende sind die Handlungsträger dieser radikal persönlichen Texte, in denen sich Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft, Erlebtes und Gehörtes auf ungeahnte Weise verdichten. Rumänien, für die einen Heimat oder Wahlheimat, für die anderen Station auf einer Reise oder Sehnsuchtsort, immer aber ein literarisches Herzensland – trotz oder gerade wegen der verwirrenden Widersprüchlichkeit und der Gleichzeitigkeit vieler sprachlicher und kultureller Welten.
In diesem Resonanzraum eröffnen sich bislang ungeahnte Verbindungen der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur zu einer wenig bekannten europäischen Literaturlandschaft an der unteren Donau, die darauf wartet, entdeckt zu werden.
***
13.12. 2017
UFA - 100
***
6.12. 2017
Oskar-Pastior-Abende am 18. und 19. 12. 2017
***
5.12. 2017
 |
| König Mihai und Gheorghe Gheorghiu-Dej 1947 |
Der frühere rumänische König Michael ist im Alter von 96 Jahren gestorben.
###
William Totok: "Nachruf auf Rumäniens letzten König. Der „Russenknecht“ ist tot. Mihai erlag mit 96 Jahren einem Krebsleiden. Trotz normalisierter Beziehungen nach der Wende wurde er in Rumänien häufig angefeindet", in: taz-online, 5.12. 2017
***
4.12. 2017
Johann Lippet: Wegkreuze
Pop Verlag, Ludwigsburg 2017, 102 Seiten, 13,80 €
ISBN: 978-3-86356-180-2
Egal ob beobachtet, gehört oder gelesen, es ist in jedem Fall wundersam, hat man erfaßt, wie sich eine Geschichte anbahnt. Die Geschichten dieses Bandes, einige umfassen nur ein paar Zeilen, die längsten aber auch nur ein paar Seiten, erzählen von Großeltern und deren Verhältnis zu ihren Enkeln, von einer mißglückten Mayonnaise und den Folgen, von Kois und behördlicher Willkür, von einer streikenden Hausfrau, vom Hängebauch bei Katzen, von einer tragischen Liebesgeschichte aus der Zeit des kalten Krieges, von einem gemeinnützigen Verein, der Wegkreuze für im Straßenverkehr zu Tode Gekommene aufstellt, von Politikern und Zeitgenossen in Fernsehshows, von seltsamen Todesfällen, von Selbstmord und Mord, von einem Bond Girl, von vereinsamten älteren Frauen und Männern auf der Suche nach spätem Glück.
***
3.12. 2017
Theologe Paul Philippi in rumänischer Presse angegriffen, in: kultro.de
Hohe Wellen innerhalb der deutsch-rumänischen Minderheiten schlug am 27.11.2017 ein offensichtlich sehr gezielt manipulierender Artikel der Bukarester Tageszeitung "Cotidianul", in dem der siebenbürgisch-sächsische Theologe und Politiker Paul Philippi als möglicher Securist und früheres Mitglied der Waffen-SS deklariert wurde. Weiter hier...
***
29.11. 2017
[4 iulie 1950. Fragment din declaraţia lui Vidosa Nedici, din 4 iulie 1950. Nedici a fost locotenent de Securitate şi a fost acuzată de spionaj şi „titoism”. Alături de Nedici au mai fost condamnaţi şi alţi ofiţeri de Securitate. Pregătim publicarea unor extrase din alte documente ilustrative care vor fi folosite pentru întocmirea studiului dedicat carierei unor ofiţeri sau colaboratori ai poliţiei politice, intitulat: „Biografii ambivalente” / „Ambivalente Lebensläufe”.]Subsemnata, Nedici Vidosa, născută la 4 mai 1924, în comuna Becicherecul Mic, jud. Timiş Torontal, cetăţenie română, de naţionalitate sârbă, fiica lui Radivoi (decedat) şi Cristina, de profesie funcţionară MAI, absolventă a IV clase de liceu, cunosc limbile sârbă şi română, neperfect limba rusă şi germană, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Dr. Lister, nr. 5, declar următoarele:
În trecut nu am făcut politică, iar din anul 1943 am sprijinit activ Mişcarea Antifascistă a partizanilor şi în anul 1946 am devenit membra în P.C.R., promoţia 1 mai, în oraşul Timişoara. Am urmat o scoală de cadre de 10 zile, în septembrie 1946, am fost luată ca funcţionară în Regionala C.F.R. Timişoara, unde am lucrat la secretariat, iar după reorganizarea regionalelor din martie 1947 am lucrat la Secţia Cadre - Judeţean P.C.R. Timişoara.
În această vreme am locuit la Liubiţa Marcovici în Timişoara, str. Ungureanu, nr. 14, care atunci a fost activistă în Organizaţia Slavă din Timişoara.
În casa Liubiţei Marcovici veneau mai mulţi sârbi fie din R.P.F.I., fie de la Ambasada R.P.F.I. din Bucureşti, sau în general din România, pentru care venea acolo şi Bojidar Stanoievici. După ce am stat de vorbă de câteva ori cu acesta în octombrie sau noiembrie 1946 el mi-a propus să devin informatoare a O.Z.N.-a.
Propunerea lui Bojidar Stanoievici am acceptat-o. La câteva zile după acceptarea propunerii am fost chemată de Boja Stanoievici la o întâlnire pe malul canalului Bega a Centralei Hidroelectrice din Timişoara unde am fost asteptaţi de Duşco Iovanovici, secretar al Ambasadei R.P.F.I. din Bucureşti.
[...] ACNSAS, P 1143, vol. 1, ff. 376-381 -aici, f. 376.
#
18.10. 2017
Autobiografia lui Ivan Deneş. Un document istoric relevant pentru perioada intermezzo-ului pseudo-democratic din 1944-1947, RFE, 18.10. 2017
***
28. 11. 2017
Biografie - Uniunea Scriitorilor - Filiala Arad
***
Culte religioase în perioada comunismului
Publicaţii noi legate de problema cultelor din RDG şi România, RFE, 22.11. 2017
***
16.11. 2017
Situaţia social-economică deplorabilă descrisă de Fănuş Neagu, la un an înaintea protestelor de la Braşov
***
12.11. 2017
Rechtsextremisten marschieren in Polen
***
10.11. 2017
***
9.11. 2017
***
8.11. 2017
8.11. 2017
Lista securiștilor care au primit armament și muniție de război în data de 17.12.1989 [Petru Pele, poziția 55, S. Bădescu, poziția 47, Bădescu, fratele mai mic al lui S. Bădescu, poziția 110, [Valerică] Fulga, poziția 107, Radu Tinu, poziția 57, [Iosif] Müller, poziția 144, etc. etc.]. În dreapta, sunt menționate serviciile din care făceau parte (apăsați aici pentru a deschide documentul complet).
***
6.11. 2017
Literaturhaus Berlin
18. November 2017 Samstag
Großer Saal
Bei Gellu Naum gelesen
»In unserer Vorstellung laden wir die Zuschauer ein, versuchsweise mal freiwillig zu erblinden, um der poetischen Substanz ebenso wie den dramatischen Elementen des Geschehens mit geschlossenen Augen begegnen zu können.«
Drama, Hörspiel, Performance mit und aus und zu Texten von Gellu Naum mit dem Schauspieler und Performer Adrian Ciglenean, der Violonistin und Performerin Olga Berar, der Performerin Birgit Wieger und dem Perkussionisten Steve Heather
Gellu Naum (1915-2001) war einer der bedeutendsten rumänischen Dichter der letzten 70 Jahre, ein Autor, dessen literarischer ebenso wie ethischer Einfluß auf die gegenwärtige rumänische Literatur kaum überschätzt werden kann. Sein poetisches Gesamtwerk ist in deutscher Übersetzung 2006 – weitestgehend von Oskar Pastior übersetzt – bei Urs Engeler Editor erschienen.
Zusammen mit dem Rumänischen Kulturinstitut Berlin / ICR Berlin
Gellu Naum (1915-2001) war einer der bedeutendsten rumänischen Dichter der letzten 70 Jahre, ein Autor, dessen literarischer ebenso wie ethischer Einfluß auf die gegenwärtige rumänische Literatur kaum überschätzt werden kann. Sein poetisches Gesamtwerk ist in deutscher Übersetzung 2006 – weitestgehend von Oskar Pastior übersetzt – bei Urs Engeler Editor erschienen.
Zusammen mit dem Rumänischen Kulturinstitut Berlin / ICR Berlin
Eintritt: 5,- / 3,- €
***
9.10. 2017
Evocarea unui nazist la un simpozion din Bistriţa
9 octombrie este în România Ziua Națională de Comemorare
a Holocaustului şi a fost instituită prin Hotărîrea de Guvern nr. 672/5 mai
2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în
România. Tocmai în această zi se desfăşoară la Bistriţa un simpozion „prilejuit
de împlinirea a 110 ani de la naşterea lui Friedrich Benesch (1907-1991)”.
Fritz (Friedrich) Benesch a fost un nazist german, implicat în deportarea
evreilor din Bistriţa care după război şi-a ascuns trecutul politic şi a
activat într-o comunitate religioasă, inspirată din teoriile antropozofiei,
numită Comunitatea Creştinilor - care are şi cîteva filiale în România.
William Totok
La iniţiativa Centrului Judeţean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, a
Fundaţiei Societatea de Concerte Bistriţa şi Asociaţia Vasile Voiculescu are
loc la Bistriţa un simpozion, intititulat „Ce înseamnă Goetheanismul pentru
cultura Europei?”. Potrivit presei
locale şi afişului, răspîndit pe internet, simpozionul este prilejuit de „împlinirea a 110 ani de la naşterea lui
Friedrich Benesch (1907-1991)”. Lui Friedrich Benesch i-a fost dedicată, de
altfel, o comunicare, susţinută nu în „Centrul Multicultural [din] Sinagoga
Bistriţa”, ci la Hotelul Coroana, precum ne-a comunicat azi dimineaţă o
participantă într-un mail. Schimbarea locaţiei pentru susţinerea comunicării a
avut loc după ce s-au făcut auzite proteste în care s-a atras atenţia asupra
faptului că Friedrich (Fritz) Benesch a fost implicat în deportarea evreilor
din Bistriţa şi că a deţinut o funcţie de răspundere în aparatul Uniunii
Populare (Volksbund) al Germanilor din Ungaria – pandantul Grupului Etnic
German din România, dirijat de către activişti ai Partidului Naţional-Socialist
Muncitoresc German (NSDAP), precum s-a numit oficial partidul nazist.
Despre Fritz Benesch a scris, pe larg, istoricul Johann Böhm în revista „Halbjahresschrift für südosteuropäische
Geschichte, Literatur und Politik” (nr. 1/ 2004, pp. 108-119). Böhm, născut
în 1929, care este originar din zonă, l-a şi cunoscut pe Benesch. Acesta i-a
fost profesor de ştiinţe naturale la liceul din Reghin, între anii 1941 şi
1942. În cursul lecţiilor, a scris Böhm, acesta şi-a concentrat expunerile pe
aşa numita problemă a „raselor umane”, susţinînd, între altele, teza ideologiei
naziste privind „unitatea între rasă şi popor [neam]”.
Contrariat de un necrolog apologetic, dedicat lui Benesch de către Hans
Bergel în revista „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”
(nr. 3, 1991, pp. 240-241), istoricul Böhm s-a decis să întocmească un studiu, în
care se bazează pe un bogat material documentar, cules din arhive.
Prezentării lui Benesch ca un antropozof inocent, fără trecut politic,
precum a făcut-o Bergel şi într-o evocare, publicată în ziarul refugiaţilor
saşi, „Siebenbürgische Zeitung”
(30.9. 1991, p. 4), istoricul Böhm îi opune date biografice din care se
desprinde o altă imagine a celui care după război a încercat să-şi oculteze
trecutul.
Fritz Benesch s-a născut în 1907, la Reghin, şi a terminat liceul la
Bistriţa. Între anii 1925 şi 1931, a fost student la la Universităţile din
Marburg an der Lahn, Halle şi Cluj, unde a frecventat cursuri de teologie,
zoologie, botanică, chimie, etnografie şi istorie. În această periodă activează
în organizaţia nazistă de tineret din România, devenind unul dintre şefii ei.
În 1934 obţine diploma de preot evanghelic la Sibiu şi se căsătoreşte cu
Sunhilt Hahne, fiica rectorului Universităţii din Halle, Hans Hahne, membru al
partidului nazist, coordonator al cursurilor de „ştiinţa raselor” (Rassenkunde)
din Germania meridională şi director al muzeului naţional-socialist.
Între anii 1934 şi 1937, Benesch a fost preot evanghelic într-o localitate
din apropierea Reghinului, devenind membru al Partidului Popular German din
România (DVR - o formaţiune nazistă radicală). Împreună cu alţi preoţi
pro-hitlerişti a încercat să impună modelul bisericesc propagat în Germania
nazistă sub denumirea „Creştinii germani”. Din cauza acestei activităţi a fost
caterisit.
Despre acţiunile pro-naziste ale unor preoţi evanghelici a scris, pe larg,
episcopul Victor Glondys (1882-1949) în jurnalul său. Glondys, însuşi, devenise
victima epurărilor naziste în 1941, fiind înlocuit cu episcopul hitlerist
Wilhelm Staedel.
Fritz Benesch care în 1939 s-a înrolat în Waffen-SS, şi-a continuat
activitatea pro-nazistă după ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria
horthystă, în 1940, şi a fost numit în funcţia de şef al districtului Reghin.
Asta în calitate de activist al Uniunii Populare a Germanilor din Ungaria (Volksbund).
În 1944 a fugit în Germania. A întrerupt legăturile cu foştii săi conaţionali,
apropiindu-se de secta religioasă numită Comunitatea Creştinilor. În 1947,
Benesch devine preot al acestei Comunităţii care propagă o doctrină sincretică,
bazată pe antropozofia lui Rudolf Steiner şi creştinism. Teoria „cristologiei”
teozofice, propagată de această comunitate, este calificată de teologia
confesională drept incompatibilă cu Noul Testament.
Unul dintre preoţi, coleg cu Benesch în această comunitate, a fost şi
Werner Georg Haverbeck. Acesta a înfiinţat, în 1963, fundaţia „Collegium Humanum”. Din cauza
propagandei extremiste de dreapta, revizioniste şi negaţioniste, activitatea fundaţiei
a fost interzisă în Germania, în 2008.
Soţia lui Haverbeck, Ursula, cunoscută şi ea ca o militantă extremistă, a fost
condamnată în august a.c., la 10 luni de închisoare, pentru negaţionism. În
repetate rînduri, ea a declarat că Holocaustul este o minciună, iar lagărele de
exterminare nici măcar nu au existat.
RFI, 9.10. 2017 - audio
#
6.10. 2017
Eine Tagung, die dem aus Rumänien stammenden Nazi Friedrich Benesch gewidmet ist
Simpozion dedicat unui nazist, originar din România: Friedrich Benesch
SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL CE ÎNSEAMNĂ GOETHEANISMUL PENTRU CULTURA EUROPEI?
prilejuit de împlinirea a 110 ani de la naşterea lui
Friedrich Benesch (1907-1991)
CE ÎNSEAMNĂ GOETHEANISMUL PENTRU CULTURA EUROPEI?
Bistrița 8-10 octombrie 2017
Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
***
die tageszeitung (taz), 2./3. 10. 2017, S. 10
#
1.10. 2017
Geheimdienste in Rumänien
Elogen auf einen Verbrecher
Der letzte Chef der Securitate, Iulian Vlad, ist im Alter von 86 Jahren gestorben. Manche Medien feiern ihn als einen wahrhaftigen Patrioten.
Von William Totok
Iulian Vlad bei einer Buchpräsentation im Jahre 2012 Screenshot: YouTube
Weiter lesen in der tageszeitung (taz).
#
30.9. 2017, 14:30 h
Iulian Vlad (31.2. 1931- 30.9. 2017), der letzte Chef der rumänischen Geheimpolizei Securitate, ist im Alter von 86 Jahren in Bukarest gestorben.
Einige von Vlad unterzeichnete Dokumente können auch auf unseren Seiten nachgelesen werden, z.B. hier und hier. Weitere Hinweise hier.
Hier einige Auszüge aus seiner Akte, die der Sohn des ermordeten Dissidenten Gheorghe Ursu, Andrei Ursu eingesehen hat.
***
***
14.9. 2017
***
13.9. 2017
Presa etnocentristă germană din România, 1922-1944 (Colaj: William Totok)
Despre presa uniformizată. O lucrare despre presa naţionalistă germană din România, Ungaria şi Iugoslavia a istoricului Johann Böhm, RFE, 13. 9. 2017
***
19.9. 2017
Literatură fascistă şi revizionistă la Aeroportul din Iaşi
Faschistische und geschichtsrevisionistische Literatur kann im Flughafen von Iaşi erworben werden
Im Angebot: das antisemitische Machwerk Die Protokolle der Weisen Zions und zwei Bände des rumänischen Faschistendichters, Radu Gyr
Fotos vom 18.9. 2017
Un „Tonomat.ro“ propune călătorilor de la zborurile internaţionale din şi spre Iaşi (terminalul T3) 25 de cărţi la preţuri accesibile, între care se distinge scrierea antisemită, „Protocoalele Înţeleptilor Sionului“ (la numai 5 lei), alături de Gh. Buzatu şi de două volume ale poetului legionar Radu Gyr, dar şi de „Slow Sex” reţete culinare etc. Fotografiile au fost făcute luni, 18 septembrie 2017
***
7.9. 2017
[23 februarie 1946. Ziarul Scînteia, organul central al Partidului Comunist Român anunţă sentinţa „în procesal criminalilor de război din lotul guvernului fantomă”]
[23. Februar 1946. Das Zentralorgan der Rumänischen Kommunistischen Partei Scînteia gibt das Urteil im Prozess der 11 angeklagten Kriegsverbrecher bekannt]
#
[21 februarie 1946. Extras din sentinţa în care au fost condamnaţi 11 inculpaţi, între care, în contumacie, şi Vintilă Horia care a primit o pedeapsă la închisoare pe viaţă]
#
Articolul lui Vintilă Horia, „Miracolul fascist”, republicat, în 2004, în revista radicală de dreapta România Mare cu un text însoţitor. Elogiile senatorului PRM, Mihai Ungheanu, aduse lui Vintilă Horia în articolul: „Cine tot inventează fascişti?”
Texte: Vintilă Horia, Albert Wass, József Nyírő, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Ion Şiugariu, Rdu Gyr etc.
Placă omagială pentru Radu Gyr la Bucureşti (Foto: 21 martie 2015) + Fragmente din poezia lui Radu Gyr: Mormântul Căpitanului
Büste von Albert Wass - Budapest
###
Aktualisiert - actualizat 13.5. 2017
Siehe auch - a se vedea de asemenea:
Antisemitische Zeichnungen in dem von Julius Streicher herausgegebenen Nazihetzblatt, „Der Stürmer“ 1940 und 1941.
Caricaturi în gazeta nazistă, „Der Stürmer“, editată de Julius Streicher, 1940, 1941.
#
[23. Oktober 1941. Heinrich Zillich veröffentlicht in dem Naziblatt „Südostdeutsche Tageszeitung“ Erinnerungausschnitte aus dem 1. Weltkrieg, in der Absicht, die am 2. Weltkrieg beteiligten Soldaten zu Kampfhandlungen anzuspornen.]
[23 octombrie 1941. Heinrich Zillich publică un nou articol în ziarul nazist „Südostdeutsche Tageszeitung“, intitulat „Pîine cu slănină“, cu scopul incitării soldaţilor care în acele zile au participat la cucerirea Odesei, unde între 22 şi 24 octombrie a avut loc un mascaru antisemit, ordonat de regimul lui Ion Antonescu. În urma masacrului şi-au pierdut viaţa aproximativ 30.000 de evrei.]
#
William Totok, O reconsiderare nejustificată. Recitindu-l pe Heinrich Zillich (1898-1988), RFE, 25. 1. 2017
#
[23. und 31. Dezember 2016. Vorsichtiger Rehabilitierungsversuch des völkischen Autors Heinrich Zillich in einem mehrteiligen ADZ (KR)-Artikel]
[23 si 31 decembrie 2016. Încercare de reabilitare a scriitorului nazist, Heinrich Zillich, într-un serial din ADZ (KR)]
„Identitate şi alteritate în proza şi publicistica lui Heinrich Zillich” (teză de doctorat susţinută la data de 14 noiembrie 2013, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu).
„Identität und Alterität in Heinrich Zillichs Prosa und Publizistik” (Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde, Universität Lucian Blaga, Sibiu, 2013.
***
29.8. 2017
Rekonstruierter Text aus einem 1975 beschlagnahmten Arbeitsheft. - Versiune reconstituită a unui text confiscat în 1975.
#
23. 7. 1976: Postscriptum (cf. Poesie-Club)
***
25.8. 2017
9 decembrie 1955. Interogarea lui Dominik Blassmann din Lenauheim în vederea clarificării împrejurărilor în care a fost ucis, în 1944, fiul său Hans Blassmann.
9. Dezember 1955. Befragung von Dominik Blassmann aus Lenauheim im Zusammenhang mit der Ermordung seines Sohnes, Hans Blassmann, 1944 in der „Banatia“.
#
Heinrich Simonis, Fememord in der Banatia, in: ders., Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946.
***
24.8. 2017
Kirche in Rumänien
Sexorgien im Priestergewand
Die Orthodoxe Kirche feuert einen schwulen Bischof. Die Ultranationalisten und fundamentalistische Kreise klatschen Beifall. Von William Totok, in: die tageszeitung (taz), 24.8. 2017
#
20.6. 2017
Politische Situation in Rumänien
Bukarester „Putschversuch“
Die Sozialdemokraten wollen ihren eigenen Premier loswerden. Sorin Grindeanu habe das Regierungsprogramm nicht umgesetzt.
WILLIAM TOTOK
AutorIn
Weiter in der tageszeitung (taz), 20. 6. 2017, hier...
#
RFE, 20.6. 2017
Klaus Iohannis la Berlin
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la reuniunea dedicată Zilei Internaţionale a Refugiaţilor şi a fost distins cu ordinul „Sf. Gheorghe” al Balului Operei „Semper” din Dresda
Într-o cuvîntarea Iohannis a făcut şi o trimitere la situaţia postbelică a minorităţii germane din România, vorbind doar despre consecinţele care au provocat tragedia deportărilor şi drama emigrării de mai tîrziu. Nu s-a referit, însă, la ceea ce a premers această situaţie, şi anume susţinerea politicii naziste de către o parte însemnată a minorităţii germane, practicată de către Grupul Etnic German (GEG) din România pînă pe data de 23 august 1944.
Mai departe aici...
#
Mehrere rechtsradikale und nationalistische Internetseiten aus Rumaenien wurden im April eingestellt (z.B. die antisemitische Plattform De veghe Patriei). Andere Seiten (Victor Roncea blog und Ziaristi online) kuendigten an, keine politischen Beitraege mehr zu veroeffentlichen. Eine leicht veraenderte Veroeffentlichungspraxis kann auch auf der nationalistischen Seite NapocaNews festgestellt werden, nachdem ein IT-Team eine Anwendungssoftware (App) entwickelt hatte, die auf die Glaubwuerdigkeit extremistischer Seiten aufmerksam macht. (Hier eine summarische Liste mit den rumaenischen Seiten, die fuer die Verbreitung von Fake-News bekannt sind.)
***
Bosszút álltak a romákon, rájuk gyújtották a házat
Incident intre romi si maghiari la Gheorgheni. Maghiarii ar fi incendiat o casa si mai multe bunuri, dupa ce doi minori
de etnie roma ar fi furat 30.000 de lei din masina unui batran din localitate
19.4. 2017
***
18.4. 2017
Selbstjustiz, Rassismus oder Bandenkrieg? "Ungarn" verüben Pogrom an Roma in Rumänien
In der zum Großteil von Székler-Ungarn bewohnten Kleinstadt Gyergyószentmiklós/Gheorgheni im rumänischen Siebenbürgen wurden Roma-Häuser angezündet
de etnie roma ar fi furat 30.000 de lei din masina unui batran din localitate
#
22.-24. 8. 2017
William Totok: „Afară cu străinii!”. 25 de ani de la incidentele violent-rasiste din Rostock-Lichtenhagen, RFE, 23.8. 2017
***
Neue Bücher - Cărţi noi
30.8. 2017
Latura externă a Securităţii O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989),
RFE, 30.8. 2017
#
20.8. 2017
Heft 1/2017, Jg. 12 (66)
Spiegelungen - Zeitschrift für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas
Thema: Kontaktzonen literarischer Übersetzung
Verlag Friedrich Pustet - EUR 17,00
#
12.7. 2017
57. Jahrgang, Heft 3, 2017
Schwerpunkt Rumänien
Inhaltsverzeichnis, Zusammenfassung der Beiträge und weitere Hinweise hier.
#
28.6. 2017
Die unerhörte Geschichte meiner Familie
Roman
Aus dem Kroatischen von Brigitte Döbert
Schöffling & Co, Frankfurt am Main 2017
1144 Seiten. Gebunden.
€ 34,00 €[A] 35,00
ISBN: 978-3-89561-396-8
»Ach diese Donauschwaben, die haben uns das Ganze mit ihrem krankhaften Wunsch eingebrockt, samt ihren rumänischen und bulgarischen Käffern zum Deutschen Reich zu gehören (…).« - Miljenko Jergović
Miljenko Jergović, „Istoria nemaipomenită a familiei mele”. Literatură universală din spaţiul fost comunist, RFE, 6.9. 2017
»Weltliteratur. (...) Gut, dass es den endlos talentierten, mutigen und witzigen Miljenko Jergović gibt.« Andreas Breitenstein, NZZ
»Alle gesellschaftlichen und familiären Kollisionen, die zu Katastrophen führten, werden dort subtil gebrochen und ironisch aufgelöst.« Erich Klein, Der Falter
»Auf und aus den Trümmern einer untergegangenen Welt ein imaginäres Gebilde (...) aufzubauen und alte Schrecken spürbar zu machen (...), dafür scheint niemand geeigneter als Miljenko Jergović.«
Erich Klein, ORF Ö1 Ex Libris
»Die Vermischung von Fantasie und Historie, Verwischung der Grenze von Fiktion und Dokumentation – dies sind prägende Elemente von Jergovićs (...) Werk.«
Nadine Lange, Der Tagesspiegel
»Ein aus Fakten und Fiktion gewobenes Panorama südosteuropäischer Geschichte. (...) Große, kluge Literatur, die souverän das kulturelle Erbe der Balkan-Region zitiert, travestiert, in Frage stellt.«
Hendrik Werner, Weser Kurier
#
27.5. 2017
Rosanna Dom
Fragile Loyalität zur Republik Moldau
Sowjetnostalgie und ‚Heimatlosigkeit‘ unter den russischen und ukrainischen Minderheiten
DE GRUYTER, OLDENBOURG 2017
6.5. 2017
Deutsch-Rumänische HefteCaiete Româno-Germane
Halbjahresschrift der Deutsch-Rumänischen Gesellschaft
Publicatie semestriala a Societatii Germano-Române
Jahrgang XX, Heft 1, Sommer 2017
+ + + Leseprobe S. 36 + + +
Christof Kaiser: Der Halbmond und die Dobrudscha
Rezension des Bandes von Jürgen Henkel (Hg.) Halbmond über der Dobrudscha. Der Islam in Rumänien, Schiller Verlag, Hermannstadt, Bonn 2016, 230 S.
#
Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă, Editura Tact, 2017, 276 pag., 30 lei
Din cuprins:
Surse scripturistice și patristice/ Instituțiile economice și sociale premoderne ale Creștinătății Răsăritene și Apusene / Doctrina socială catolică / Contextul ortodox și cel românesc / Horia-Roman Patapievici și individualismul posesiv creștin / Între Patapievici de la București și Papa de la Roma: Părintele Ioan I. Ică jr. și opţiunea preferenţială pentru intelectuali / Teodor Baconschi și neoliberalismul în straie creștin-democrate / Mihail Neamţu (care »furnizează baza teoretică a unor politici antisociale extrem de brutale«) și triumful oportunismului / Radu Preda și „taina fratelui”
Ein Buch über die Akteure und Stichwortlieferanten des postkommunistischen Neoliberalismus in Rumänien, die Verknüpfungen zwischen Orthodoxie, Legionarismus und Konservatismus, die selbst ernannten Heilsverkünder unter orthodox-nationalistischen Vorzeichen, die falschen christlichen Abendlandspatrioten und anti-sozial raunenden Untergangsvisionäre, Sozialdarwinisten und -chauvinisten, postkommunistische Antikommunisten: Horia-Roman Patapievici, Teodor Baconschi, Mihail Neamţu, Radu Preda, Dragoş Paul Aligică, Adrian Papahagi etc. etc.
#
3.5. 2017
Despre cartea lui Alexandr Dughin: „Destin eurasianist”
„Teoria dughinistă. Alexandr Dughin şi ideologia ultraconservatoare a eurasianismului”, RFE, 3.5. 2017Addenda:
(cu 2 fragmente din arhiva CNSAS - citate în articol)
#
Volker Weiß
Die autoritäre Revolte
Die Neue Rechte und der Untergang des Abendlandes
Scharfsinnig zeigt Volker Weiß die brisante Entwicklung des neuen rechten Denkens auf. Er porträtiert die wichtigsten Akteure der rechtspopulistischen Bewegungen mitsamt deren Strategien und Methoden. Eine dichte Darstellung von Geschichte und Gegenwart einer Neuen Rechten, deren Aufschwung nicht überraschend war.
Inhalt
1. Die »Neue Rechte« – Eine Familienaufstellung
2. Armin Mohler – Die Erfindung einer Tradition
3. Der Weg zur AfD – Die Sammlung der Kräfte
4. Provokationen von rechts – Politik des Spektakels
5. Konservativ-Subversive Aktionen – Vom Geist auf die Straße
6. Untergang und Rettung – Aufstand des »geheimen Deutschland«
7. »Abendland« – Kurze Geschichte eines Mythos
8. Der Feind in Raum und Gestalt – Islam, Amerika und Universalismus
9. Vom »Wahrheitskern« neurechter Politik – Autoritärer Populismus
#
27.4. 2017
Memorii resentimentare. Răfuiala fostului ministru de externe ceauşist, Ştefan Andrei (1931-2014), cu Europa Liberă, RFE, 26.4. 2017 + Operaţiuni de intoxicare, halbjahresschrift - hjs-online, 20.6. 2012
#
3.6. 2017
Emanuel Copilaș, Spiritul diavolesc al jidovimii bolșevice. Anticomunismul neolegionar în România postcomunistă, în: Baricada.org, 1.6. 2017
***
3.8. 2017
Aktualisiert - actualizat
[1959. Rolul maiorului Ernest Deitel în elaborarea şi coordonarea planului de măsuri „în acţiunea informativă dusă asupra grupului de scriitori naţionalişti burghezi saşi”]
#
[1 decembrie 1958. Un raport „personal-confidenţial” în care se denunţă activitatea şi comportamentul lui Deitel şi se susţine că acesta a recrutat un număr prea mic de informatori şi că ţine legătura doar cu „RADU CONSTANTIN” şi ...]
[1. Dezember 1958. Ein 9 Seiten umfassender maschinengeschriebener, vertraulicher Bericht, in dem die Tätigkeit Ernest Deitels kritisiert und denunziert wird. Deitel wird vorgeworfen, viel zu wenige inoffizielle Mitarbeiter angeworben und sich unverdient gewisse Meriten zugeschrieben zu haben]
#
[21. April 1951. Maschinengeschriebene und handschriftlich unterzeichnete Beurteilung des Securitateoberleutnants Ernest Deitel durch Securitatehauptmann Martin Schnellbach und eine Fußnote mit einem Hinweis auf ERICH PFAFF]
[21 aprilie 1951. Referinţă despre lt. maj. de Securitate Ernest Deitel, dactilografiată şi semnată de cpt. Martin Schnellbach şi subsol cu o trimitere la ERICH PFAFF]
#
[Material nedatat - 1951. Fişa personală a Dr. Cornel Preda, gardist din anul 1935, complice la asasinarea lui Ocskó Tereza.]
[Undatiertes Material - 1951. Personalbogen von Dr. Cornel Preda, Chef der Legionärspolizei aus Arad, mitverantwortlich an der Ermordung von Ocskó Tereza]
#
cf. Der Fall Ocskó Tereza - Cazul Ocskó Tereza
Jenö Glück, Ocskó Teréz 1917-1940, Editura politică, Bucureşti 1978
Einzelheiten über die Ermittlungen des Securitateoffiziers Ernest Deitel im Fall Ocskó Tereza.
Detalii despre ancheta condusă de ofiţerul Ernest Deitel în cazul Ocskó Tereza.
#
[25 octombrie 1951. Adresă către Direcţiunea Generală a Securităţii, semnată de lt. col. Aurel Moiş şi lt. maj. Ernest Deitel, de la Securitatea din Timişoara, privind cazul Nikolaus Haupt ....]
[25. Oktober 1951. Schreiben der Temeswarer Securitate an die Bukarester Generaldirektion, unterzeichnet von Oberstleutnant Aurel Moiş und Oberleutnant Ernest Deitel, bezüglich des Falles Nikolaus Haupt....]
#
[27 martie 1958. Raportul colaboratorului „Radu Constantin”, cunoscut artist plastic din Braşov, născut în Caransebeş, în care relatează despre întîlnirea cu Dr. Ioan (Hans) Reb din Timişoara, după „marşrutizarea” ordonată de ofiţerul său de legătură, maiorul Ernest Deitel]
[27. März 1958. Bericht des inoffiziellen Mitabeiters „Radu Constantin”, geboren in Caransebeş, ein bekannter bildender Künster aus Kronstadt, über seine Begegnung mit Dr. Ioan (Hans) Reb, nachdem er von seinem Verbindungsoffizier Major Ernest Deitel den Auftrag erhalten hatte, nach Temeswar zu fahren und Reb zu kontaktieren]
 |
| ACNSAS, I 1057099, vol. 1, f. 226. |
Anmerkung: Zusätzliche Daten zu dem Vorgang folgen demnächst in einem separaten Beitrag. Es folgen dann auch Details zum Prozess Reb - Weresch.
Notă: Informaţii suplimentare vom publica într-un articol în pregătire. Urmează şi amănunte legate de procesul Reb - Weresch din 1961.
***
3.8. 2017
#
2.8. 2017
Mugur Varzariu, "Pleşu, un pretins intelectual", în: Adevărul, 1.8. 2017
(...) Când încerci să justifici legionarismul prin prisma aderării la mişcare a unor intelectuali (de la care în mod normal trebuia să cerem viziune şi să avem mai multe pretenţii), ştiind că România a ocupat locul doi după Germania Nazistă la crime comise împotriva evreilor şi romilor, nu înseamnă că ţi-ai exprimat o „părere proprie“ în numele „libertăţii de exprimare“, ci înseamnă că aduci o ofensă tuturor victimelor. Pentru un astfel de comportament, etichetarea ca „legionar“, „fascist“ este doar forma corectă (politică sau nu) de identificare a comportamentului afişat. (...)
#
26.7. 2017
Geschichtsklitterungen und -revisionismus in den Ausführungen von Radu Preda, in einem ADZ-Artikel von Jürgen Henkel, 23. Juli 2017, den ein Leser folgendermaßen kommentiert:
Kann ein orthodoxer Theologe, der zwei totalitäre Systeme über einen Kamm schert, ernsthaft mit der Aufarbeitung eines der finstersten Kapitel der Geschichte beauftragt werden...?
(...)
Kritisch ist dieser Herr allemal, allerdings weniger in den eigenen Reihen seiner Kirche, sondern eher gegenüber sexuellen Minderheiten: So werden Filmaufführungen mit homosexueller Thematik durchaus als "Perversion" gebrandmarkt ....
Siehe hier auch folgende Beiträge: 31.8. 2015
[Cinci membri ai Consiliului Ştiințific anunţă că s-au autosuspendat din funcţii până când Guvernul îi găseşte înlocuitor lui Radu Preda, Digi24, 31.8. 2015; Agerpres, 31.8. 2015]
[Fünf Mitglieder des Wissenschaftlichen Beirats fordern die Ablösung von Radu Preda als Leiter des Instituts zur Aufarbeitung der Verbrechen des Kommunismus, Agerpres, 31.8. 2015, Revista 22, 31.8. 2015, Digi24]
Interviu cu William Totok, membru al Consiliului ştiinţific al IICCMER: O lege „anticomunistă“ ar interzice statuia lui Adrian Păunescu; de Sabina Fati, 30 august 2015 România liberă, 30. 8. 2015
#
26.7. 2017
William Totok, "Transformarea unor personaje compromise politic în victime ale comunismului. Asemănări între cazul Walter Linse, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr", RFE, 26.7. 2017
#
20.7. 2017
Demonstration ultrarechter Aktivisten in Bukarest mit antisemitischen Slogans für die Beibehaltung des Namens Mircea Vulcănescu(*) für eine Bukarester Mittelschule, am 18. Juli 2017.
(*) Mircea Vulcănescu (1904-1952), economist şi sociolog, autor al lucrării „Dimensiunea românească a existenței“ (1943), subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor între ianuarie 1941 şi august 1944. Condamnat mai tîrziu în calitate de membru al guvernului fascist al lui Antonescu (cf. Alexandru Florian, „Mircea Vulcănescu şi memoria publică“, în: 22, 24 iunie 2014). În folclorul penitenciar i se atribuie îndemnul, neatestat documentar, rostit înainte de moarte: „Să nu ne răzbunaţi!“ În diverse scrieri, Vulcănescu este prezentat ca un simplu martir creştin (Marcel Răduţ, „Repetata răstignire a Sfinţilor Închisorilor Comuniste – Martirul Mărturisitor Mircea Vulcănescu: ‚Să nu ne răzbunaţi!‘”, în: Adevărul, 9 aprilie 2014).
#
30.6. 2017
Protest
Peste 100 de intelectuali protestează față de desemnarea domnului Ionuț Țene ca șef al Biroului învățămînt, cultură, culte, sport și societate, din Primăria Cluj-Napoca, în: Observator cultural, 30.6. 2017
#
Rechte Petition in Rumänien
Für faschistischen Straßennamen
In Cluj verhindern Unterzeichner einer Petition die Umbenennung einer Straße. Der Namensgeber ist ein Dichter der Faschistenbewegung.
#
22.6. 2017
Radu-Gyr-Straße in Cluj / Klausenburg
Über 7000 Personen haben eine Petition unterzeichnet, in der sie den Klausenburger Bürgermeister auffordern, auf die Umbenennung einer Straße zu verzichten, die den Namen des legionaristischen Dichters Radu Gyr (1905-1975) trägt.
Gyr ist der Verfasser zahlreicher völkischer und legionär-faschistischer Lieder, darunter auch der berüchtigten Legionärshymne, „Sfînta tinereţe legionară” (Heilige Legionärsjugend), vergleichbar mit dem Horst-Wessel-Lied („Die Fahne hoch”) der deutschen Nazis. Nach dem Krieg wurde er wegen seiner Propagandatätigkeit verhaftet und verurteilt. Nach der Wende von 1990 wurde er von rechtsradikalen Kreisen und Organisationen zu einem Symbol des antikommunistischen Widerstands hochstilisiert.
Zu den Initiatoren der Petition gehören die Stiftung Ion Gavrilă Ogoranu und die Vereinigung Gogu Puiu / Haiducken der Dobrudscha.
Der Vorsitzende des Verbandes ehemaliger politischer Häftlinge (AFDPR), Unterstaatssekretär Octav Bjoza, der sich der rechtslastigen Protestaktion angeschlossen hatte, schrieb in einer offiziellen Mitteilung, Gyr sei eine der herausragenden Persönlichkeiten der rumänischen Literatur gewesen und ein Sinnbild für „die Leiden des rumänischen Volkes”. (Über die umstrittene Auszeichnung Bjozas durch Präsident Klaus Johannis 2014 hier klicken und per Stichwörtersuche finden.)
Ogoranu und Puiu gehörten der faschistischen Legionärsbewegung an und waren nach dem 2. Weltkrieg in antikommunistischen, bewaffneten Freischärlerverbänden aktiv.
Der Klausenburger Stadtrat hatte am Donnerstag dem Druck der 7000 nachgegeben und die Umbenennung der Radu-Gyr-Straße vertagt.
Zusätzliche Infos zu Radu Gyr in: Techniken der Manipulation (siehe den 4. Abschnitt: Revisionistische Geschichtsfolklore - Folclor istoric revizionist) sowie Textbeispiele aus seinem Werk, in: Blut und Boden - Sînge şi glie. Eines seiner Gedichte, "Legionarul" (Der Legionär), in dem er die rumänische Faschistenorganisation verherrlicht, kann in unserem Beitrag: Völkische Rückfälle - Recidive rasiste nachgelesen werden.
#
6.6. 2017
***
21.7. 2017
Никита Сeргеевич Михалков / Nikita Sergejewitsch Michalkow / Nikita Mihalkov /
Unvollendetes Stück für ein mechanisches Klavier / Piesă neterminată pentru pianină mecanică / Neokonchennaya pyesa dlya mekhanicheskogo pianino / Неоконченная пьеса для механического пианино (1977).
Für diesen, aus Tschechows Erzählungen und Stücken inspirierten, großartigen Film wurde Michalkow beim Festival Internacional de Cine de Donostia-San Sebastián 1977 mit einer Goldenen Muschel ausgezeichnet.
***
RFI, 16.6. 2017
William Totok
Furtună mediatică în paginile culturale ale presei germane
Mass-media din Germania a fost dominată în ultimele zile de o controversă legată de un film documentar şi de o carte. Este vorba despre refuzul postului de televiziune franco-german ARTE de a difuza filmul intitulat „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa” şi plasarea volumului „Finis Germania” în topul celor 10 cărţi non-ficţionale, recomandate cititorilor.
William Totok
Scandalagiii de profesie de la ziarul german de bulevard „Bild” nu au pierdut ocazia să toarne gaz peste foc, postînd, marţi, pe site-ul tabloidului, timp de 24 de ore, filmul „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”. Profitînd de faptul că factorii de decizie din cadrul redacţiei ARTE au refuzat difuzarea filmului de 90 de minute, realizat de jurnaliştii Joachim Schroeder și Sophie Hafner, „Bild” a reuşit să hiperbolizeze un incident, sugerînd existenţa unei cenzuri care acţionează după principiile misterioase ale unei hiper-corectitudini politice. Desigur, dacă redacţia ARTE ar fi difuzat filmul, organizînd şi o discuţie asupra tezelor lansate de realizatori, chestiunea nu ar fi degenarat într-o polemică de care a profitat ziarul de bulevard, difuzînd documentarul, care imediat a fost copiat de internauţi şi postat pe YouTube.
Autorii filmului, susţin responsabilii posturilor de televiziune german WDR (Westdeutscher Rundfunk - care a produs filmul) şi ARTE, nu au respectat proiectul aprobat iniţial în care era vorba să realizeze un film despre antisemitismul din Europa, inclusiv din ţări ca Norvegia sau Ungaria. În vizorul autorilor s-au aflat, în schimb, Franţa şi Germania.
Filmul suferă de multe carenţe, atît artistice, cît şi profesionale. De asemenea, îi lipseşte şi echidistanţa necesară demersurilor jurnalistice. Dihotomiile forţate şi amalgamizări unilaterale duc la deformări şi la interpretări deterministe care nu admit nuanţări. În schema tezistă a realizatorilor se încadrează afirmaţii lipsite de contextualizări absolut necesare, sugerînd, de exemplu, o linie directă între antisemitismul iluministului francez Voltaire şi cel al existanţialistului pro-nazist Martin Heidegger. Stigmatizări şi culpabilizări la grămadă conţin şi aserţiuni de genul că stînga este mai antisemită decît dreapta sau creştinismul este cutia dispozitivului care alimentează antisemitismul.
Prezentînd numeroase imagini cu extremişti arabi, antisemiţi, documentariştii acuză diversele ONG-uri, finanţate din resurse ale Uniunii Europene, care se află în Fîşia Gaza, că ar fi umblat fraudulos cu banii primiţi. Nici una dintre aceste organizaţii non-guvernamentale însă nu a fost întrebată direct pentru a oferi explicaţii. Unele asociaţii creştine sînt acuzate că ar fi furnizat bani organizaţiei Hamas. Această aserţiune insinuantă este dublată cu imaginile unor clădiri fastuoase, lăsînd impresia că au fost ridicate în urma acestor finanţări venite pe căi oculte.
Cel de-a doilea incident de care s-a ocupat presa culturală germană este legat de cartea „Finis Germania”, semnată de istoricul contestat, Rolf Peter Sieferle, care s-a sinucis anul trecut. Autorul cărţii, Rolf Peter Sieferle, devenise în ultima perioadă a vieţii sale unul dintre purtătorii de drapel al noului conservatorism şi autoritarism naţional. Controversele s-au iscat după ce volumul amintit a ajuns pe lista cărţilor non-ficţionale, alcătuită din 4 în 4 săptămîni de către postul public de televiziune NDR (Norddeutscher Rundfunk). Cărţile din acest top, cuprinzînd 10 titluri, desemnate de către un juriu, se bucură de aprecierea criticii şi cititorilor, impulsionînd, pe de altă parte, şi vînzarea. Mai ales că lista e publicată şi în prestigiosul cotidian münchenez, „Süddeutsche Zeitung”.
Volumul subţirel, „Finis Germania”, a fost plasat pe locul 9 din topul celor 10 cărţi ale lunii iunie.
Cartea a apărut la Editura Antaios, care este cea mai cunoscută editură a Noii Drepte radicale din Germania. Denumirea editurii este, de fapt, imprumutată de la numele unei reviste ultraconservatoare postbelice, patronată de Ernst Jünger şi Mircea Eliade.
La Antaois a apărut, de altfel, şi traducerea în limba germană a biografiei lui Eliade, semnată de Florin Ţurcanu şi publicată în limba română, în 2003, sub titlul: „Mircea Eliade. Prizonierul istoriei”.
Editorii, fondatori ai aşa numitului „Institut pentru politică de stat”, mai scot şi revista naţional-radicală „Sezession”, iar eminenţa cenuşie este Götz Kubitschek. Acesta ţine cuvîntări la demonstraţiile mişcării xenofobe PEGIDA - acronimul pentru: Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului, o mişcare care iniţial urma să poarte numele: Patrioţi Europeni contra Americanizării Apusului – PEGADA.
Cartea lui Rolf Peter Sieferle, care a declanşat scandalul, conţine şi afirmaţii prin care încearcă să relativizeze evenimentele din perioada nazistă, sugerînd că germanii sînt culpabilizaţi colectiv într-un mod care atinge o „dimensiune metafizică”. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Sieferle, care s-a „radicalizat în ultimii ani de viaţă”, a publicat şi alte scrieri „toxice, radicale de dreapta”, iar „Finis Germania” este o viziune sumbră despre declinul iminent al lumii germane şi, implicit, occidentale.
Scandalul legat de această carte poate nu ar fi atins dimensiunea actuală, dacă nu ar fi fost implicată controversata editură Antaios care a anunţat că acum scoate un nou tiraj pentru a face faţă valului de solicitări.
#
Dublu scandal în lumea culturală germană. Controverse în jurul cărţii „Finis Germania” şi filmului „Aleși și excluși. Ura contra evreilor în Europa”, RFE, 15.6. 2017
***
Julius Meier-Graefe – Grenzgänger der Künste
150 Jahre seit seiner Geburt
Ausstellung im Literaturhaus - Berlin
10.6.-16.7. 2017
***
8.6. 2017
[8 iunie 1968. Referat întocmit de Consiliul Securităţii Statului privind abaterile săvîrşite de unii ofiţeri din fosta Direcţie regională de securitate Banat, sub conducerea gen.-mr. Wiliam Steskal]
[8. Juni 1968. Referat des Rates der Staatssicherheit nach den Untersuchungen im Zusammenhang mit den unhaltbaren Zuständen und Gesetzesübertretungen einiger Geheimdienstoffiziere der Banater Regionaldirektion der Securitate geleitet von Generalmajor Wiliam Steskal]
***
7.6. 2017
Letzte Aktualisierung - ultima actualizat
#
[14 decembrie 1976. Notare de serviciu a lt.-col. Mihail Andre care a obţinut pentru activitatea sa calificativul „bine“, dar şi o sancţionare cu „mustrare scrisă“ pentru neajunsuri în urmărirea „fugarului Ion Gavrilă Ogoranu“]
+ + + Biografia ministrului de interne, Teodor Coman + + +
[14.Dezember 1976. Dienstliche Beurteilung des Securitateoberleutnants Mihail Andre, der in seinem Arbeitszeugnis für seine Leistungen mit „gut“ bewertet wurde, gleichzeitig aber auch wegen einiger Unzulänglichkeiten bei der Fahndung nach dem „Untergetauchten“ Ion Gavrilă Ogoranu einen „schriftlichen Verweis“ erhielt]
+ + + Biografie des Innenministers Teodor Coman + + +
[22 decembrie 1975. Adresa şefului Securităţii din Sibiu, lt.col. Mihail Andre, trimisă Direcţiei a VI-a, cercetări penale, privind transferarea la procuratura militară din Timişoara a cauzei legate de procesul politic intentat lui Gunter Totok care a fost condamnat pe data de 10 decembrie 1975 la 5 ani de închisoare – nu la 7, precum se spune în text - în baza articolului 166 al. 2 C.P. – „propagandă împotriva orînduirii socialiste”]
[22. Dezember 1975. Mitteilung des Securitatechefs aus Hermannstadt, Oberstleutnant Mihail Andre, an die Hauptabteilung VI in Bukarest, zuständig für politische Strafverfolgung, bezüglich der Übernahme des Verfahrens gegen Gunter Totok durch die Militärstaatsanwaltschaft aus Temeswar, nachdem der Angeklagte bereits am 10. Dezember 1975 zu einer Haftstrafe von 5 Jahren – nicht 7 Jahren, wie es im Text heißt – wegen antisozialistischer Propaganda, laut Paragraph 166 Abs. 2 des StGB, verurteilt worden war.]
***
25. 5. 2017
[18 ianuarie 1961. Fişa personală a maiorului de Securitate Iulian Sorin]
***
RFE, 24.5. 2017
Eliminarea unor simboluri compromise din instituţii militare germane
Aviatorul militar nazist, Werner Mölders, eroizat de nostalgici. Mölders în România anului 1942.
Ursula von der Leyen, care deţine portofoliul ministerului apărării, a anunţat eliminarea unor simboluri şi materiale din perioada nazistă din cazărmi şi instituţii ale Bundeswehr-ului. Asta în urma reţinerii unor ofiţeri care puneau la cale atentate xenofob-rasiste (A se vedea, Radio Europa liberă, 28.4. 2017 şi REL, 11.5. 2017). În acest context, presa germană s-a ocupat, pe larg, de acest subiect, dezvăluind, între altele, existenţa unor cazărmi care poartă numele unor militari din perioada nazismului, consideraţi drept militari exemplari. 26 de cazărmi, scria deunăzi ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), mai poartă numele unor persoane care au activat în Wehrmacht (numele armatei din perioada lui Hitler). Într-o altă relatare, acelaşi ziars-a oprit luni asupra unui caz mai mult decît bizar, dezvăluind că pe terenul aeroportului militar din Neuburg an der Donau se află o piatră comemorativă, ridicată în memoria lui Werner Mölders (1913-1941). Admiratorilor nostalgici ai aviatorului Mölders (care activează în aşa numita Asociaţie Mölders) li se permite să se adune periodic în preajma monumentului şi să organizeze simpozioane dedicate ofiţerului pe care-l consideră un mare erou.
Werner Mölders a activat (după 1938) în cadrul aşa numitei Legiuni Condor, care a intervenit, alături de trupele lui Franco, în războiul civil din Spania.
(Legiunea Condor, înfiinţată în secret, în 1936, a bombardat, în aprilie 1937, oraşul Guernica. Distrugerea oraşului l-a inspirat pe Picasso care a realizat celebrul tablou „Guernica”, devenit un simbol pentru teroarea militară contra populaţiei civile. În 1997, fostul preşedinte federal, Roman Herzog, a cerut iertare cetăţenilor Spaniei pentru crimele săvîrşite de Legiunea Condor.)
Pilotul de elită, Werner Mölders, a participat şi la atacul asupra Angliei şi Uniunii Sovieticii, devenind una din figurile centrale ale propagandei naziste în favoarea războiului. Decorat de Hitler şi avansat în grad, Mölders moare în 1941 într-un accident aviatic la Breslau (Wrocław).
Mölders în România
În ianuarie 1942 a început să circule o scrisoare, atribuită lui Mölders, în care defunctul îşi dezvăluie, chipurile, convingerile catolice şi distanţarea faţă de nazism. S-a făcut multă publicitate în jurul acestei scrisori care a fost, de fapt, opera serviciului secret britanic (Secret Intelligence Service). Prin această operaţiune reuşită, britanicii au încercat să compromită regimul nazist, acreditînd ideea că pînă şi o figură centrală a propagandei hitleriste a fost un opozant, iar cititorilor germani ai scrisorii li se sugera să urmeze exemplul „eroului” glorificat.
Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941
Scrisoarea lui Mölders a stîrnit un ecou pozitiv şi în rîndurile unor clerici antifascişti, catolici din România. Astfel, gazeta antinazistă „Sonntagsblatt”, din Timişoara, a publicat scrisoarea, interpretîndu-i mesajul exact aşa cum şi-l imaginase serviciul secret britanic. Reacţiile presei pro-naziste din România nu au întîrziat. În două articole virulent anti-catolice, publicate în ziarul Grupului Etnic Germani (GEG) din România, „Südostdeutsche Tageszeitung” (din 22 şi 29 martie 1942) s-a cerut interzicerea gazetei „Sonntagsblatt” şi măsuri ferme contra editorului, preotul Georg Wetzl. „Propaganda lui [Wetzl] este mai periculoasă decît cea a evreilor şi mercenarilor britanici, pentru că se practică sub paravan religios”, scria „Südostdeutsche Tageszeitung” (22. 3. 1942). „Nu mai putem accepta, în continuare, ca otrava descompunerii să fie injectată organismului nostru etnic. Tocmai acum cînd poporul german şi aliaţii săi se află, în răsărit, în faţa unei mari decizii. [Gazeta] Sonntagsblatt trebuie să dispară!”
Regimul lui Antonescu, aliat cu Hitler, a dat curs acestei solicitări, formulată în ziarul nazist, şi a interzis apariţia gazetei „Sonntagsblatt”. Pe data de 5 mai 1942, nunţial apostolic (ambasadorul Vaticanului) din Bucureşti, Andrea Cassulo, a protestat contra acestei măsuri în cursul unei întîlniri cu vicepremierul şi ministrul de externe, Mihai Antonescu. Însă, fără succes.
Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941
***
19. 5. 2017
Aktualisiert - actualizat
[29. Dezember 1986. Securitateoberstleutnant Ioan Indrei erhält einen Bericht über einen SF-Roman von William Marin, der im Temeswarer Facla-Verlag erscheinen soll, aber wegen seiner politischen und philosemitischen Ausrichtung als problematisch eingeschätzt wird; eine Lesung aus dem Roman im Adam-Müller-Guttenbrunn-Literaturkreis erwähnte „Mayer” in seinem Bericht vom 25. Januar 1986, der hier gepostet ist]
[29. Decembrie 1986. Lt. Col. Ioan Indrei de la Securitatea din Timişoara, responsabil pentru problemele legate de artă şi cultură, redactează o notă în care se vorbeşte despre conţinutul unei lucrări ştiinţifico-fantastice, scrisă de William Marin, pe care acesta doreşte s-o publice şi din care a citit fragmente şi-n cenaclul Adam Müller-Guttenbrunn – ceea ce aminteşte şi „Mayer” într-o notă, datată 25 ianuarie 1986, postată aici]
#
Tatort - Prinz-Eugen-Schule / Banatia in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet -
***
24.4. 2017
- 4 aprilie 1984: Europa liberă despre SLOMR, greve şi situaţia socială
- La Organizaţia Internaţională a Muncii, cu sediul la Geneva, regimul lui Nicolae Ceauşescu s-a aflat din nou pe banca acuzaţilor.
***
10.5. 2017
Luther şi nazismul (VIDEO)
Addenda
 |
| Neues Verhältnis zwischen Kirche und Volk. Gründung des Instituts zur Erforschung des jüdischen Einflusses auf das deutsche kirchliche Leben [in Hermannstadt /Sibiu], in: Südostdeutsche Tageszeitung, 69.(24.) Jg., 17. März 1942, S. 3 (Ausgabe Banat) |
***
4.4. 2017
Save Central European University
***
2.4. 2017
Drei rechtsradikale Parteien aus Rumänien haben sich zusammengeschlossen... cf. letzter Eintrag hier.
Trei partide radicale de dreapta din România au fondat alianţa politică BINE (Blocul Identităţii Naţionale în Europa)... cf. alte detalii aici.
***
26.5. 2017
+ + + Letzte Aktualisierung - ultima actualizare + + +
[1971] Hans Mokka in der Bundesrepublik / în R.F. Germania (Foto)
[15. September 1972. Sepp Komanschek würdigt seinen alten Nazigenossen, Hans Ewald Frauenhoffer]
[15. September 1972. Sepp Komanschek îl omagiază pe vechiul său tovarăş din mişcarea nazistă, Hans Ewald Frauenhoffer]
Biografische Anmerkungen zu: Rudolf Ferch, Hans Ewald Frauenhoffer, Josef (Sepp) Komanschek u.a.
#
 |
| Hans Mokka 1943 |
[25 iulie 1943. Ziarul nazist german din România, Südostdeutsche Tageszeitung, a publicat un articol, semnat de Franz Keller, „O bucăţică de inimă în fiecare cîntec. Cel mai popular cîntăreţ al oraşului nostru ne părăseşte“, dedicat lui Hans Mokka, aflat în preajma înrolării sale ca voluntar în formaţiunile Waffen-SS; articolul a apărut cu supratitlul propagandistic: „Din popor – pentru popor“]
#
Cetăţenii români din echipele de pază de la Auschwitz, RFI, 3.2. 2017.
Institutul Memoriei Naţionale (IPN) din Polonia a dat publicităţii lista personalului care a activat în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Pe această listă se află numeroase persoane originare din România, judecate după război. Pe aceeaşi listă se mai află şi alţi etnici germani din România care au făcut parte din personalul lagărelor naziste. Unul dintre ei este scriitorul Hans Mokka (1912-1999) din Timişoara, identificat în arhivele CNSAS ca „bibliotecarul de la Auschwitz”. Celălalt este Victor Capesius (1907-1985) din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”.
#
A se vedea şi: "Etapa preliminară a Holocaustului", RFE, 27.2. 2017
***
9.3. 2017
Ein Land - 3 Namen?
Welches ist die richtige Bezeichnung?
Werbematerial von der ITB
***
7.2. 2017
Präsident schließt Neuwahl aus
In Rumänien boykottieren die Sozialdemokraten eine regierungskritische Rede. Darin fordert Staatschef Johannis die Regierung zum Handeln auf, in: die tageszeitung (taz-online), 7.2. 2017.
 |
| die tageszeitung (taz), 7.2.2017, S. 10 |
Bizarre Vorwürfe
Trotz eines Rückziehers der Regierung in Sachen Korruptionsgesetz wird weiter demonstriert. Die Gegner bewerfen sich gegenseitig mit Dreck, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.
6.2. 2017
Kommentar. Proteste in Rumänien
Etappensieg der Straße
Die Antikorruptionsgesetze werden nicht aufgeweicht – eine Folge der Massendemos. Doch inzwischen geht es den Protestierenden um anderes, in: die tageszeitung (taz-online), 6.2. 2017.
5.2. 2017
 |
| taz, 6.2. 2017, S. 10 |
Großdemos in Rumänien
Die Regierung gibt nach
Nach heftigem Protest werden die Antikorruptionsgesetze zurückgezogen. Forderungen nach einem Rücktritt der Regierung werden laut, in: die tageszeitung (taz-online), 5.2. 2017)
#
 |
| die tageszeitung (taz), 3.2.2017 |
Kommentar. Proteste in Rumänien
Der Frust ist explodiert.
Hunderttausende Demonstranten drängen gegen die rumänische Regierung auf die Straße. Schuld ist das marode System, in: die tageszeitung (taz-online), 2.2.2017.
***
Proteste in Rumänien. Amtsmissbrauch als Kavaliersdelikt. Ein Amnestiegesetz sorgt für Streit zwischen Präsident und Regierung. Kritiker sehen darin den Versuch, korrupte Politiker reinzuwaschen, die tageszeitung (taz), 25.1. 2017
Casa de Cultură
Friedrich Schiller
Kulturhaus
Str. Batiştei, Nr. 15, Sector. 2, Bucureşti
Marți - 21.11.2017 - 18:30 h - Dienstag
Conferința și prezentarea filmului „Pe treptele vântului”
Vortrag und Vorführung des Films „Auf den Treppen des Windes”
Realizator / Produktion: Cristian Amza
Prezintă/ Es sprechen: membrii fondatori ai Grupului de Acțiune Banat / die Gründungsmitglieder der Aktionsgruppe Banat:
Werner Kremm, Johann Lippet, William Totok sowie Cristian Amza, regizor / Regisseur.
***
25. 10. 2107
Sub auspiciile Familiei Regale a României
COLOCVIUL REGAL
România și Republica Moldova: disoluție, război, dictaturi
(1939-1989/1991)
Iași, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 27-28 octombrie 2017
Organizatori: Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume, Asociația Alexandru Ioan Cuza, Institutul de Studii și Cercetări Simbolice, Direcția Județeană Iași pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, Complexul Muzeal Național Moldova
Parteneri: Primăria Municipiului Iași, Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale, Trivium. Revistă de gândire simbolică, Oxygen Sport Center Iași, S.C. Niciman S.A.
Parteneri media: TVR Iași, Radio România Iași, Revista Timpul, Suplimentul de cultură, Observator cultural
Conferința de față se înscrie într-un efort sistematic și de lungă durată de a întîmpina Centenarul Marii Uniri prin mai multe (cicluri de) reuniuni academice publice, desfășurate sub diverse auspicii, prezentate succint în continuare. În timp, coerența lor a fost asigurată prin planificare strategică a tematicilor complementare, viziune interdisciplinară, interculturală și transnațioală, precum și prin colaborare cu specialiști români și străini de cel mai înalt nivel și din mai multe generații. Apropierea Centenarului rafinează și întărește progresiv abordările sintetice, transversale, pentru a le reuni într-o mare conferință internațională finală programată în jurul datei de 1 Decembrie 2018. Întregul proces este permanent accesibil marelui public educat prin participare directă la reuniuni, transmisii și postări pe Internet, emisiuni radio-televizate, texte în publicații periodice și volume colective.
Seria de conferințe și publicații “Teoria României”. Patru secole de autosocopie națională, inițiată și coordonată de Sorin Antohi,continuă sub auspiciile Familiei Regale a României cu o reuniune plasată sub genericul Colocviile Regale / The Royal Colloquia. Acest generic a fost folosit întîia dată pentru întîlnirea Utopia and Revolution (22-15 iunie 2017, Sinaia, Domeniul Regal), în deschiderea căreia ASR Principele Radu al României a decernat al IV-lea Premiu Cantemir, atribuit în 2010, 2011 și 2012 la Universitatea din Oxford, unde a funcționat o vreme Institutul Cantemir. Colocviile Regale se vor ține de cel puțin două ori pe an: la Sinaia, în iunie, pe teme internaționale (în engleză); într-un oraș al României Mari, în octombrie, pe teme românești (preponderent în română); la București.
Pînă acum, proiectul “Teoria României” a inclus conferințele Specificul național. Perspective istorice și critice (Sinaia, Domeniul Regal, 30 noiembrie-1 Decembrie 2013), Diversitatea uitată a României. Istorie, patrimoniu, memorie (Iași, Muzeul Unirii-Tîrgu-Neamț, Primărie, 23-26 octombrie 2014), România Mare: idee, dezastru, victorie, apogeu (1913-1938) (Iași, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 21-23 octombrie 2016), Identități fluide în spațiile României Mari (Iași, Palatul Culturii și Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, 7-9 aprilie 2017). Astfel, în perspectiva Centenarului Marii Uniri, au fost explorate ideile, evenimentele, procesele, personalitățile, actorii istorici și social-politici (interni și externi, individuali și colectivi), imaginarul social, economia, cultura, artele, științele și ideologiile, confesiunile, comunitățile (majoritare și minoritare, în perpetuă interacțiune reciproc formativă) care au prefigurat, articulat și făcut istoria acestui secol. Numai astfel putem întîmpina Centenarul: înțelegînd tot ce s-a întîmplat (ori doar imaginat, proiectat, chiar visat) între 1918 și 2018, analizînd prefața și prefigurînd postfața acestei istorii complexe. Prezentul și viitorul României depind în mare măsură de o atare autoanaliză.
Secolul care a urmat Marii Uniri va fi explorat și prin alte conferințe, între care: conferința de față; România și Republica Moldova: de ladistopie la postistorie (1989-2018), Iași-Chișinău, octombrie 2018; Colocviul Regal România la Centenar: retrospectivă, analiză, prospectivă,Iași, noiembrie 2018. Într-un spirit afin au avut loc alte două conferințe, inițiate de Vintilă Mihăilescu: Este România altfel? Avatarurile excepționalismului românesc (Iași, Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu, 30-31 octombrie 2015, organizată în maniera seriei de Vintilă Mihăilescu și Sorin Antohi) și Excepționalismul românesc: discurs și realitate (București, Muzeul Național Cotroceni, 19 februarie 2016, organizată de Vintilă Mihăilescu). Volumele colective bazate pe toate conferințele menționate sînt în pregătire. Unele comunicări au fost deja publicate în revista Trivium, precum și în volumul colectiv coordonat de Vintilă Mihăilescu, De ce este România astfel? Avatarurile excepționalismului românesc (Polirom, 2017).
După ce în 1938 își atinsese apogeul teritorial, demografic, economic și cultural, România Mare a parcurs o jumătate de secol de disoluție -- proces din care au rezultat în principal două state, numite astăzi România și Republica Moldova, precum și teritorii/comunități (re)intrate în compunerea altor state --, război și dictaturi: 1939-1989/1991. Ca toate procesele istorice complexe, și acesta are rădăcini în epoca precedentă și continuări în cea ulterioară. Cu privilegiul retrospecției, putem discuta astăzi frontal și cuprinzător toate aceste aspecte, într-o perspectivă critică și interdisciplinară, surprinzîndu-le astfel deopotrivă istoricitatea, determinările, cauzalitățile, consecințele, moștenirile și semnificațiile.
PROGRAM
Vineri, 27 octombrie
16:00-17:30 Prima sesiune
Moderator: Sorin Antohi
Cuvînt de deschidere: Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Înțeleapta cârmuire
Moshe Idel, Între centrifugism și centripetism: identități evreiești multiple
William Totok, Minoritatea care și-a luat rămas bun de la istorie
17:30-18:00 Pauză
18:00-19:30 A doua sesiune
Moderator: William Totok
Lucian Nastasă-Kovács, Destinul „minoritarului” în spațiul transilvan
Petru Negură, Naționalism românesc, regionalism basarabean și moldovenism sovietic în literatura moldovenească din epoca sovietică (1940-1991)
Sîmbătă, 28 octombrie
10:00-11:30 A treia sesiune
Moderator: Lucian Nastasă-Kovács
Igor Cașu, Cortina de Fier pe Prut? Basarabia în relațiile sovieto-române, 1965-1989
Sorin Bocancea, Comunismul din România. Reflecții despre stadiul și problemele cercetării
11:30-12:00 Pauză
Moderator: Sorin Bocancea
Michael Shafir, Schimbarea simulată: ieri, azi, mîine
Stelian Tănase, Un veac de singurătate...
Sorin Antohi, România Mare, statele și teritoriile ei succesoare, 1939-1989/1991. O privire sintetică
***
27.7. 2017
5 August între 13:00 - 17:00 UTC+03
***
... an den Fahnenstangen fault die Wut
William Totok stellt seinen Gedichtband vor, inklusive anschließender Diskussion.
William Totok: Lesung aus seinem Gedichtband „... an den Fahnenstangen fault die Wut”, Pop Verlag, Ludwigsburg 2016, und Diskussion über die im Nachwort veröffentlichten Akten aus dem Archiv des rumänischen Staatssicherheitsdienstes (Securitate), seine Haft, politische Verfolgung und Arbeit, nach seiner 1987 erfolgten Ausreise aus Rumänien nach West-Berlin.
Es diskutieren:
Barbara Oertel, Leiterin der Auslandsabteilung der taz, Moderatorin.
Michaela Nowotnick, Literaturwissenschatlerin an der Humboldt-Universität zu Berlin, Verfasserin des Buches: Die Unentrinnbarkeit der Biographie. Der Roman "Rote Handschuhe" von Eginald Schlattner als Fallstudie zur rumäniendeutschen Literatur, Böhlau Verlag, Köln 2016.
William Totok, Gründungsmitglied der „Aktionsgruppe Banat”, freier Mitarbeiter der taz, Autor des Buches (zusammen mit Elena-Irina Macovei): „Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung”, Ion Gavrila Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iasi, 2016.
Wann: Dienstag, 11. Juli 2017
um 19:00 Uhr
Wo: taz Café,
Rudi-Dutschke-Str. 23,
10969 Berlin-Kreuzberg
Eintritt frei.
***
2.2. 2017
Cartea anului 2016
Volumul Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistența anticomunistă din România de William Totok și Elena-Irina Macovei, editura Polirom, a câștigat Premiul CriticAtac pentru anul 2016.
Decernarea premiului și o discuție în jurul cărții se va face în cadrul unui eveniment pe care îl vom anunța la momentul respectiv.***
Januar-Februar 2017
***
***
***
Aktualisiert - actualizat: 3.1.2018, 21:11 h
