Posts mit dem Label Ließ werden angezeigt. Alle Posts anzeigen
Posts mit dem Label Ließ werden angezeigt. Alle Posts anzeigen

Mittwoch, Juni 25, 2025

Kriegsverbrecher - criminali de război



Aus dem Inhalt dieser Seite - Din conţinutul acestei pagini 


Auswahl von NS-Beiträgen von Hans Hartl / Din publicistica nazistă a lui Hans Hartl
Siehe laufende Zahl 11 in der Liste mit den als Kriegsverbrecher beschuldigten Personen
A se vedea poziția 11 din tabelul cu persoanele învinuite de crime de război.

1. September 1943. Hans Hartl: Vier Jahre Krieg / 1 septembrie 1943Hans Hartl: Patru ani de război
Siehe laufende Zahl 20 in der Liste mit den als Kriegsverbrecher beschuldigten Personen
A se vedea poziția 20 din tabelul cu persoanele învinuite de crime de război.

18. August 1943. Otto Liess: Der Südosten und Europas Einheit /  18 august 1943. Sud-estul și unitatea Europei

4.  November 1944. Otto Ließ: Artur Phleps gefallen / 4 noiembrie 1944. Otto Ließ: Artur Phleps a căzut

Siehe laufende Zahl 10 in der Liste mit den als Kriegsverbrecher beschuldigten Personen
A se vedea poziția 10 din tabelul cu persoanele învinuite de crime de război.

25. Dezember 1941. Josef Gaßner: Deutsche Weihnacht / 25 decembrie 1941. Josef Gaßner: Crăciun german

27. Juni 1952. Heinrich Simonis: Schwäbische Bazillenträger in Österreich. Beller - Gassner - Frauenhoffer

10 noiembrie 1944. Cum au fost ucişi românii din Banat de către şvabi şi nemţi

8 decembrie 1944.  Romii cer un tratament egal cu ceilalţi locuitori ai ţării

1 aprilie 1946.  Dela Tribunalul Poporului. Persoane invitate a se prezenta de urgenţă la Tribunalul Poporului Cluj

1946. Tabel cu persoanele care urmează să fie judecate de Tribunalul Poporului din Cluj / Liste der vom Klausenburger Volksgerichtshof als Kriegverbrecher beschuldigter Personen 

Sentinţa din 15 Aprilie 1946 Urteil vom 15. April 1946


18. April 1980. Hans Hartl besucht Rumänien / 18 aprilie 1980Hans Hartl în România Neu!Nou! 

Viktor („Vik“) Capesius. Der Auschwitzapotheker – Biografie eines Täters / Farmacistul de la Auschwitz - Biografia unui făptaș 

Zeugen des Grauens - Martorii groazei 
Capesius vor Gericht - O-Ton - Capesius în fața tribunalului - voce 

Hans Mokka, Viktor Capesius, Fritz Klein: Mannschaftsmitglieder in Auschwitz /germani din România, din personalul SS de la Auschwitz  


***

Auswahl von NS-Beiträgen von Hans Hartl / Din publicistica nazistă a lui Hans Hartl

[1. September 1943. Hans Hartl: Vier Jahre Krieg]
[1 septembrie 1943. Hans Hartl: Patru ani de război]




Südostdeutsche Tageszeitung (Ausgabe Siebenbürgen), 70. Jg., Nr. 202, 1. September 1943, S. 3-4

*) Kurzbiographie von Hans Hartl hier *) Biografie a lui Hans Hartl aici

#


Auswahl von NS-Beiträgen von Otto / Din publicistica nazistă a lui Otto Liess [Ließ]

[18. August 1943. Otto Liess: Der Südosten und Europas Einheit] 
[18 august 1943. Sud-estul și unitatea Europei]
 



 



Man mag über Individualismus, Latinismus oder allslawische Theorien denken wie man will. Das Lebensgesetz einer Kultur und eines Raumes hat sich dennoch immer dann ausgewirkt, wenn der Südosten nicht von einer rassischen Unterwelt geführt wurde, Rubel oder  Pfundnoten gegenüber lebenswichtigen Belangen des Donauraumes nicht den Ausdruck gaben. [...] liberale Doktrinäre [...] wünschen [sich] eine Rückkehr zum Gestern, zu liberalen Theorien, zur Vormacht der Juden, weil ihre Kaste dabei gut gefahren ist, und als gelehrige Schüler der westlichen Pulutokraten wollen sie genau so wenig Rücksicht auf die 'unteren Schichten' nehmen, wie man das in englischen Kolonien und selbtst in England tut.

Südostdeutsche Tageszeitung, 70. Jg., Folge 190, 18. August 1943, S. 1-2 (Ausgabe Siebenbürgen) 

#


[4. November 1944. Otto Ließ: Arthur Phleps gefallen]
[4 noiembrie 1944. Otto Ließ: Arthur Phleps a căzut ]



Weitere Details zu Phleps - hier  und hieralte detalii despre Phleps - aici şi aici 




#

Auswahl von NS-Beiträgen von Josef Gaßner / Din publicistica nazistă a lui Josef Gaßner


[25. Dezember 1941. Josef Gassner: Deutsche Weihnacht] 
[25 decembrie 1941. Josef Gassner: Crăciun german]

„Denn wir wissen nunmehr um den Sinn unserer Kraft: sie liegt in der unzertrennlichen Einheit von Volk und Führung. Adolf Hitler hat die höchste Idee, von der wir Deutschen je geträumt haben, restlos verwirklicht: die Idee der wahren Volksgemeinschaft. Das hat dieser Krieg bewiesen.“ (Ausführliches Zitat aus dem Artikel und biografische Einzelheiten zu Gaßner, in: Paranoia, Halbjahresschrift - hjs-online, 6. 11. 2016)  


Südostdeutsche Tageszeitung, 68.(24.) Jg., Nr. 235, 25. Dezember 1941, S. 1-2 (Ausgabe Banat)

#

[27. Juni 1952. Heinrich Simonis: Schwäbische Bazillenträger in Österreich. Beller - Gassner - Frauenhoffer]

Schwäbische Bazillenträger in Österreich 
Beller — Gassner — Frauenhoffer 

Heinrich Simonis

In dem typisch stalinistischen Propagandartikel bezeichnet Simonis Josef Gassner als „eine prominente Gestalt des hitlerschen Parasitentums“ und fährt dann fort

„Im Kriege gegen die Sowjetunion war er [als Chefredakteur der Südostdeutschen Tageszeitung, Ausgabe Banat] der grösste Maulheld, verschantzte sich aber wohlweislich fest hinter seinem Schreibtisch, an dem er die blutrünstigsten Tiraden schrieb, als die deutsche Jugend Rumäniens als Kanonenfutter in die Faschistenarmee Hitlers gepresst wurde. Als dann — trotz seiner entgegengesetzten Voraussagen — die siegreich vorstürmende Sowjetarmee unser Land vom Joch der faschistischen Pest befreite, brannte er, viel zu feige, für sein Treiben einzustehen, gleich in den ersten Tagen nach dem 23. August durch und ging mit den Mordbuben, die vor ihrer Flucht in Hatzfeld die besten deutschen antifaschistischen Kämpfer ermordeten, nach Österreich. Auch dort führt er ein Parasitenleben und gröhlt jetzt mit den anderen hitleristisch-schwäbischen Verbrechern am Schanktisch und streut Verleumdungen und Lügen gegen die RVR aus, wie er es früher in der Hauptstadt des Banats gegen die Sowjetunion getan hat.“ 

Ewald Frauenhoffer - „Nach dem 23. August stahl er [Ewald Frauenhoffer] sich mit seiner Mordbande über das sogenannte Niemandsland auf jugoslawischen Boden, von wo er nach zwei Wochen mit den hitleristischen Truppen ins Banat zurückkehrte und Temesvar belagerte. Doch dann kam die glorreiche Sowjetarmee, und Ewald sah, dass das Spiel verloren war. Aber auch diesmal zeigte er seine wirkliche Fratze. Auf einem Motorrad durch die schwäbischen Dörfer der Heide rasend, zwang er mit der Maschinenpistole in der Hand Kinder und Greise, sich in die „Front zu werfen“. Dann aber jagte er einen, bedeutenden Teil der Bevölkerung ins Verderben, in die Fremde.“

„Hans Beller dessen ganze Existenz auf dem Geldsäckel anderer aufgebaut war. Wer im Banat kennt nicht Hans Beller, den Hauptschriftleiter der früheren Faschistenzeituig „Extrapost“ in Temesvar? Dieser „Allgewaltige“ hatte sich nach dem ersten Weltkrieg eine Druckerei erwirtschaftet, in der er sein „Banater Tageblatt“ druckte. Als deutscher Ultrachauvinist kam er mit einer Gruppe ähnlicher „Volksführer“ in das damalige Parlament der Bourgeois und Grossgrundbesitzer, in das Parlament der Brătianus.“ 

NW, 4. Jg., Nr. 1005, 27. Juni 1952, S. 4

#

[10 noiembrie 1944. Cum au fost ucişi românii din Banat de către şvabi şi nemţi]

Cum au fost ucişi românii din Banat de către şvabi şi nemţi 

La sosirea armatei germane în comuna Periam din Banat, conducătorii organizaţiei şvăbeşti au prezentat armatei germane o listă cu 22 de români, în frunte cu pretorul, preotul ortodox, perceptorul, etc. cari trebuiau să fie suprimaţi. După primirea listei,nemţii şi şvabii localnici au pornit în goană să caute pe românii cari figurau pe listă. Au fost arestaţi preotul satului, notarul, preşedintele unei cooperative şi 4 ţărani, cari apoi au fost duşi la marginea comunei într’o porumbişte şi împuşcaţi în ceafă. Cadavrele lor au fost găsite abia acum fiind înmormântate creştineşte. In comuna Pesac, 8 ţărani români au fostI împuşcaţi de nemţi şi cadavrele lor au fost arse cu benzină. In timp ce se retrăgeau, nemţii au dat foc caselor, iar pe săteanul Arcadie Roşu l-au împuşcat fiindcă a încercat să stingă focul dela casa sa. Asemenea cazuri s'au petrecut pretutindeni pe unde hoardele nemţeşti au trecut şi unde organizaţiile hitleriste dela noi din ţară le-au stat într’ajutor pentru a-şi bate joc de tot ce-i românesc. 

Arhiva grupului etnic german din România a fost găsită în întregime

Siguranța generală a Statului a găsit intactă arhiva grupului etnic german din România. S-au găsit listele tuturor membrilor acestei organizații.

Gazeta Sibiului, anul XI, nr. 46, 10 noiembrie 1944, p. 2

#

[8 decembrie 1944.  Romii cer un tratament egal cu ceilalţi locuitori ai ţării]

Romii cer un tratament egal cu ceilalţi locuitori ai ţării 

Dl Grigore Nucu din Timişoara, de origine etnică rom, de profesiune muzicant, fost inspector de organizare pentru Ardeal şi Banat al Uniunii Romilor din România, a înaintat d-lui Prim-Ministru un memoriu prin care îi face cunoscut că sub regimul trecut consângenii d-sale au avut mult de suferit, fiind trimişi în Transnistria, iar cei râmaşi acasă batjocoriţi în chip şi fel. Mai departe îi face cunoscut Primului Ministru al ţării că şi astăzi o parte din consângenii săi sufere din cauza numelui lor maghiarizat s-au germanizat în decursul vremurilor, fiind trimişi în detaşamente de lucru alături de germani şi unguri. In concluzie, reprezentantul romilor din Timişoara roagă pe d-lprim ministru ca romii din România să fie trataţi egal cu ceilalţi locuitori ai ţării. La sfârşitul memoriului, d-l Grigore Nucu, cere Preşedintelui de Consiliu să acorde o audienţă în care să expună toate doleanţele consângenilor săi. 

Gazeta Sibiului, anul XI, nr. 50, 8 decembrie 1944, p. 3

*

[1 aprilie 1946.  Dela Tribunalul Poporului. Persoane invitate a se prezenta de urgenţă la Tribunalul Poporului Cluj]

Dela Tribunalul Poporului

Următoarele persoane sunt invitate a se prezenta de urgenţă la Tribunalul Poporului Cluj, în caz contrar vor fl judecaţi în lipsă.

Zbârcea Gheorghe, Gherghel Ion, Gheorghe Stoica, Pop Gavrilă, Popa Grigore Mihăilescu Gheorghe Timuş, Lăzurlcă Ion, Zathureczky Ghyula, Polyak Ştefan, Dr. Poppisil Rudolf, Ferencz Gyarfas, Dr. Abrudbanyai Ioan, David Ioan, Biro Ianoş, Finta Zoltán, Olajos Domokos, Dr. Andreas Weber, Walter May, Alfred Hönig, Dr. Otto Liess, Hans Hartl, Henrich Schiell, Heinrich Prall, Herman Schlandt, Emil Neugehauer, Iosif Gassner.

Sunt invitaţi a se prezenta de urgenţă la Tribunalul Poporului Bucureşti, Cabinetul VIII. pentru a da informaţii:

Mendel Reisch şl Rosenberg, din Bacău sau Roman.

România liberă, anul III, nr. 505, 1 aprilie 1946, p. 2 

[Ortografia nu a fost modificată - n. n. Halbjahresschrift - hjs-online]

#

[1946. Tabel cu persoanele care urmează să fie judecate de Tribunalul Poporului din Cluj] 

[1946. Liste der vom Klausenburger Volksgerichtshof als Kriegverbrecher beschuldigter Personen]




ACNSAS, P 1257,  vol. 1, ff. III-IV

#

1946

ACNSAS, P 1257,  vol. 20, coperta 


#

[7 iunie 1946. Sentinţa din 15 Aprilie 1946]

[7. Juni 1946. Urteil vom 15. April 1946]

ROMÂNIA
Tribunalul Poporului, completul de judecată  Cluj,
Dos. nr. 5/1946.
SENTINŢA Nr. 5/1946 PROCES-VERBAL
Şedinţa publică din 15 Aprilie 1946

Tribunalul Poporului
pentru motivele ce se vor vedea 
în numele legei hotăreşte 


Declară pe acuzaţii:

1 GHEORGHE SBARCEA de 32 ani, cetăţean român, născut în Cluj, domiciliat în Cluj, de prezent cu domiciliul în loc necunoscut. 

2. IOAN GHERGHEL cetăţean român, redactor la ziarul Tribuna-Braşov, fost cu ultimul domiciliu în Braşov de prezent cu domiciliu în loc necunoscut

3 POPA GRIGORE de 35 ani, cetăţean român, profesor, aflat în stare de arest.

4. ION LAZARUICA, cetăţean român, fost domiciliat în Timişoara, colaborator al ziarului Biruinţa din Timişoara, în prezent cu domiciliu în loc necunoscut. 

5. ZATHURECZKI IULIU de 38 ani, cetăţean român, fost redactor responsabil al ziarului Ellenzék din Cluj, fost cu ultimul domiciu în Cluj, Str. Catedralei în prezent dispărut.

6. ARVAY ARPAD de 44 ani, cetăţean roman, căsătorit, domiciliat în Oradea, Str Röntgen Nr. 7, aflat în stare de arest. 

7. POLYAK STEFAN cetăţean român, de profesiune ziarist, fost colaborator al ziarului Magyar Lapok şi Erdély Néplap din Oradea, fost cu ultimul domiciliu în Oradea, actualmente cu domiciliu în loc necunoscut. 

8. Dr. POSPISCHIL RUDOLF, cetăţean român, colaborator al ziarului Ellenzék din Cluj, fost cu ultimul domiciliu în Cluj, azi dispărut.

9 FERENCZ GYÁRFÁS de 40 ani, fost colaborator al mei multor ziare din Ardealul de Nord, cetăţean român, cu ultimul domiciliu în Miercurea Ciuc, în prezent dispărut. 

10. Dr. ABRUBBANYAY IOAN de 40 ani, profesor de teologie unitariană din Cluj, fost cu ultimul domiciliu in Cluj, azi dispărut. 

11. DAVID IOAN fost redactor al ziarului Keleti Ujsag, de 35 ani, fost cu ultimul domiciliu în Cluj în prezent dispărut. 

12. FINTA ZOLTÁN fost prim redactor la ziarul Keleti Ujsag din Cluj cu ultimul domiciliu avut în Cluj, în prezent dispărut.

13. JÁVOR BELA de 51 ani, ziarist, domiciliat in Oradea, Str. Tompa Mihai 34, cetăţean român, aflat în stare de arest. 

14 OLAJOS DOMOKOS de profesiune ziarist, cetăţean român, fost cu ultimul domiciliu în Cluj, de prezent în loc necunoscut. 

15. Dr ANDREAS WEBER de 50 ani, colaborator al ziarului Südost Tageszeitung din Sibiu, domiciliat în Sibiu, aflat în stare de arest.

16 WALTER MAY colaborator al ziarului Siebenbürgische Deutsches Tageblatt din Sibiu, fost cu ultimul domiciliu în Brasov în prezent dipărut. 

17 ALFRED HONIG directorul ziarului Siebenbürgische Deutsches Tageblatt din Sibiu, cu ultimul domiciliu în Sibiu, de prezent în loc necunoscut.

18 Dr. OTTO LIESS colaborator la ziarul Siebenbürgische Deutsches Tageblatt din Sibiu cu ultimul domiciliu în Sibiu, de prezent dispărut.

19. HANS HARTL colaborator la ziarul Südost Deutsches Tageszeitung din Sibiu, în prezent cu domiciliul în loc necunoscut.

20. HEINRICH SCHIELL colaborator la ziarul Südost Deutsches Tageszeitung din Sibiu, fost cu ultimul domiciliu în Sibiu, de prezent dispărut.

21 HEINRICH PRALL, colaborator la ziarul Siebenbürgische Deutsches Zeitung din Bistriţa, născut în Bistriţa de religie lutherană, student, fost cu ultimul domiciliu în Bistriţa, în prezent dispărut. 

22 HERMAN SCHLANDT fost prim redactor al ziarului Kronstädter Zeitung din Braşov cu ultimul domiciliu în Braşov, de prezent dispărut.

23. EMIL NEUGEHAUER, colaborator la ziarul Kronstaedter Zeitung din Braşov, cu ultimul domiciliu în Braşov, de prezent dispărut. 

24. IOSIF GASSNER fost prim redactor al ziarului Südost Deutsches Tageszeitung din Timişoara, cu ultimul domiciliu în Timişoara, azi dispărut,

vinovaţi de dezastrul ţării prin săvârşirea crimei de războiu prevăzută de art. 2 lit o., din Decretul Lege nr. 312/1945, pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crima de războiu, publicat în Monitorul Oficiau nr. 94 din 24 Aprilie 1945. 

In baza art. 3 , al I, din legea nr. 312/1945. condamnă pe acuzaţii: Ion Lazaruica, Zathureczki Iuliu, Dr Pospiscil Rudolf, Ferenţ Gyafar, Dr Abrudbanyay Ioan, David Ioan, Finta Zoltán, Olajos Domokos, Walter May, Alfred Honig, Dr. Otto Liess, Hans Hartl, Herman Schlandt, şi Iosif Gasner, la câte 20 (douăzeci) ani DETENŢIUNE GREA. 

In baza aceloraşi texte de lege condamnă pe acuzaţii: Gheorghe Sbârcea, Plyak Ştefan, Heinrich Schiel, Heinrich Prall, şi Emil Neugehauer, la câte 15 (cincisprezece) ani DETENŢIUNEA GREA.

In baza aceloraşi texte de lege şi cu aplicarea art. 157 Cod Penal, condamnă pe acuzaţii: Popa Grigore, şi Arvy Anjad la câte 10 (zece) ani DETENŢIUNE GREA, iar pe acuzaţii: Jávor Bela, Dr. Andreas Weber şi Ioan Gerghel, la câte 8 (opt) ani DETENŢIUNE GREA.

Compută ca executat din pedepsele de mai sus la fiecare din condamnaţii arestaţi, timpul petrecut în prevenţie, socotit dela data mandatulul de arestare.

În baza art. 3 din legea nr. 312/1945 combinat cu art. 25 pct. I, din Codul Penal condamnă pe a cuzaţii: Lazaruica Ioan, Zathureczki Iuliu, Pospischil Rudolf, Ferencz Gyárfás, Dr. Abrudbanyay Ioan, David Ioan, Finta Zoltán, Olajos Domokos, Walter May, Alfred Honig, Dr. Otto Liess, Hans Hartl, Herman Schlandt, Iosif, Gasner, Sbârcea Gheorghe, Polyak Stefan, Heinrich Schiell, Heinrich Prall, şi Emil Neugehauer, la câte 8 (opt) ani degradare civică, iar pe acuzaţii: Popa Grigore, Arvay Árpád, Jávor Bela, Dr. Andreas Weber, Gergel Ion, la câte 3 (trei) ani degradere civica.

În acelasi timp, în baza art. 3., al ultim din Decretul Lege nr. 312/945 dispune confiscarea întregei averi a tuturor condamnaţilor arătaţi mai sus, cetăţeni români, în folosul Statului Român, cu titlul de despăgubiri. 

In baza art. 4., al. I , cpt. 3. din Procedura Penală, achită pe acuzatul BIRO IOAN de 33 ani, cetăţean român, văduv de profesiune ziarist, domiciliat în Cluj, str. Dubalarilor nr. 20, de sub acuza ridicată contra sa pentru dezastrul ţării săvârşit prin crima de războiu prevăzută în art. 2 lit o., din decretul lege nr. 312/945. 

Dispune punerea acestui acuzat imediat im libertate. 

Dispune apoi dijungerea procesului în ce priveşte pe acuzaţii:

Gheorghe Stoica, Pop Gavril, şi Mihăiescu Gheorghe Timiş urmând să fie judecaţi la o dată ce se va fixa din oficiu.

Prezenta hotărâre se va executa de Parchetul Tribunalului Cluj, în baza art. 14 al. ultim din legea nr. 312/1945. 

Cu drept de recurs declarat imediat la pronunţare. 

Dată şi pronunţată în şedinţă publică azi 15 Aprilie 1946, în pretoriul Tribunalului Poporului Cluj. 

Preşedinte, (ss) Dr. N. Matei 

ASESOR (ss) Dr. Nerva Hărăguş.

JUDECĂTORI AI POPORULUI: (ss) Szatmári, Albu Vasile, Micu Ioan, Bojan Aurel, Dan Gheorghe, Augustin Meseşan, Belovai Ştefan

Pentru conformitate, GREFIER, (ss) indescifrabil

Universul, anul 63, nr. 127, 7 iunie 1946, p. 2 

#

[18. April 1980. Hans Hartl besucht Rumänien]
[18 aprilie 1980. Hans Hartl în România]

Symposion über Südosteuropa-Forschung 

Bukarest - Gestern fand Im Institut für Südosteuropäische Geschichte in Anwesenheit des Botschafters der Bundesrepublik Deutschland, Dr. Michael Jovy, und des Präsidenten der Akademie für Politische und Gesellschaftswissenschaften, Dr. habil. Mihnea Gheorghiu, ein Symposion zu dem Thema „Das aktuelle Stadium und die Zukunftsaussichten der Südosteuropa-Forschung in Rumänien und in der Bundesrepublik Deutschland“ statt. Es sprachen Dr. Hermann Gross, Hans Hartl, Werner Gumpel, Franz Ronneberger, Emanuel Turczynski sowie Akademiemitglied Emil Condurachi, Eugen Stănescu, Dr. habil. Carl Göllner, Valentin Georgescu u.a, 

NW, 32. Jahrgang, Nr. 9615, 18. April 1980, S. 3

#

Viktor (VikCapesius. Der Auschwitzapotheker – Biografie eines Täters



Zeugen des Grauens


Capesius vor Gericht


O-Ton Capesius / vocea lui Capesius 

#

Hans Mokka, Viktor Capesius, Fritz Klein: Mannschaftsmitglieder in Auschwitz / germani din România din personalul SS de la Auschwitz  

Institut für Nationales Gedenken (poln. Instytut Pamięci Narodowej, IPN) - SS-Personal in Auschwitz 




+++ Top +++





Erstellt: 25. 6. 2025 - Aktualisiert: 12. 8. 2025, 13:00 h



n