- Die Kommunistische Partei Jugoslawiens in der Gewalt von Mördern und Spionen / Partidul Comunist din Iugoslavia în mâiinile unor asasini şi spioni
- Banda de asasini şi spioni Tito-Rajk-Kostov / Bande von Mördern und Spionen Tito-Rajk-Kostov
- Personalbogen des Securitateleutnants Dobrivoi Stanoiev / Fişa personală a locotenentului de Securitate, Dobrivoi Stanoiev
- Auszug aus einer Erklärung von Vidosa Nedici, rumänienserbische Mitarbeiterin der Securitate, im Rang eines Leutnants / Fragment din declaraţia lui Vidosa Nedici, fost locotenent de Securitate
- Erklärung des als jugoslawischer Tito-Agent verhafteten ehemaligen Securitateoffiziers, Sava Bugarschi / Declaraţia fostului ofiţer de Securitate, Sava Bugarschi, arestat sub acuzaţia de spionaj pentru Iugoslavia lui Tito
- Referat des Militärstaatsanwalts, Major Nicolae Popescu. Auszug / Referatul introductiv al procurorului militar, maiorul Nicolae Popescu. Fragment
- In der „Scânteia” erscheinen die Namen der 12 Angeklagten im Prozess gegen die Vaterlandsverräter und Spione im Dienste „der faschistischen Tito-Clique” / În „Scânteia” apar numele celor 12 acuzaţi de înaltă trădare şi spionaj „în favoarea clicii fasciste a lui Tito”
- Befragung der Beschuldigten Vidosa Nedici durch den Vorsitzenden Militärtribunals / Interogarea acuzatei Vidosa Nedici de către preşedintele Tribunalului militar
- Scânteia, anul 19, 3 / 4 / 5 august 1950
- Erklärung des Legionärs Nicolae Ighişan / declaraţia legionarului Nicolae Ighişan
- Antikommunistische Legenden aus dem Schwarzen Lexikon (2001) / legende anticomuniste din Lexiconul negru (2001)
- Urteil / Sentinţa, în: Scânteia, 19, nr. 1806, 8 august 1950, p. 1
- Todesstrafe für Vidoşa Nedici in lebenslange Zwangsabeit umgewandelt / Comutarea pedepsei la moarte a Vidoşei Nedici la muncă silnică pe viaţă
- Auszug aus dem pseudo-memorialistischen Buch von Neagu Cosma, Die Kuppel. Die Securitate von innen gesehen (1994) / Fragment din cartea pseudo-memorialistică a lui Neagu Cosma, Cupola. Securitatea văzută din interior. Pagini de memorii, din 1994
![]() |
| L(eonte) Răutu: „Despre rezoluţia Biroului Informativ asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia”, în: Scânteia, 17, nr. 1158, 1 iulie 1948, p. 1, p. 4, p. 6. |
![]() |
| Scânteia, 18, nr. 1600, 6 decembrie 1949, p. 6 |
[1950. Personalbogen des Securitateleutnants Dobrivoi Stanoiev, mitunter auch Stanoev geschrieben, verhaftet - laut eigener Angabe während eines Verhörs in der Untersuchungshaft am 21. Juni 1950 – vgl. ACNSAS, P 1143, vol. 13, Bl. 48 -, am 13. Juni 1950, beschuldigt der Spionage für das von Tito geführte Jugoslawien]
[1950. Fişa personală a locotenentului de Securitate, Dobrivoi Stanoiev, ortografiat şi Stanoev, arestat, potrivit propriei declaraţii, semnată la data de 21 iunie 1950 în stare de arest – cf. ACNSAS, P 1143, vol. 13, f. 48 -, la data de 13 iunie 1950, fiind învinuit de spionaj în favoarea Iugoslaviei lui Tito]
![]() |
| ACNSAS, P 1143, vol. 13, f. 64 |
***
Subsemnata, Nedici Vidosa, născută la 4 mai 1924, în comuna Becicherecul Mic, jud. Timiş Torontal, cetăţenie română, de naţionalitate sârbă, fiica lui Radivoi (decedat) şi Cristina, de profesie funcţionară MAI, absolventă a IV clase de liceu, cunosc limbile sârbă şi română, neperfect limba rusă şi germană, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Dr. Lister, nr. 5, declar următoarele: În trecut nu am făcut politică, iar din anul 1943 am sprijinit activ Mişcarea Antifascistă a partizanilor şi în anul 1946 am devenit membra în P.C.R., promoţia 1 mai, în oraşul Timişoara. Am urmat o scoală de cadre de 10 zile, în septembrie 1946, am fost luată ca funcţionară în Regionala C.F.R. Timişoara, unde am lucrat la secretariat, iar după reorganizarea regionalelor din martie 1947 am lucrat la Secţia Cadre - Judeţean P.C.R. Timişoara. În această vreme am locuit la Liubiţa Marcovici în Timişoara, str. Ungureanu, nr. 14, care atunci a fost activistă în Organizaţia Slavă din Timişoara.În casa Liubiţei Marcovici veneau mai mulţi sârbi fie din R.P.F.I., fie de la Ambasada R.P.F.I. din Bucureşti, sau în general din România, pentru care venea acolo şi Bojidar Stanoievici. După ce am stat de vorbă de câteva ori cu acesta în octombrie sau noiembrie 1946 el mi-a propus să devin informatoare a O.Z.N.-a.Propunerea lui Bojidar Stanoievici am acceptat-o. La câteva zile după acceptarea propunerii am fost chemată de Boja Stanoievici la o întâlnire pe malul canalului Bega a Centralei Hidroelectrice din Timişoara unde am fost asteptaţi de Duşco Iovanovici, secretar al Ambasadei R.P.F.I. din Bucureşti. [...] ACNSAS, P 1143, vol. 1, ff. 376-381 -aici, f. 376.
[6. Juli 1950. Erklärung des als jugoslawischer Tito-Agent verhafteten ehemaligen Securitateoffiziers, Sava Bugarschi, Angehöriger der rumänienserbischen Minderheit]
[6 iulie 1950. Declaraţia fostului ofiţer de Securitate, Sava Bugarschi, arestat sub acuzaţia de spionaj pentru Iugoslavia lui Tito, membru al comunităţii sîrbilor din România]
![]() |
| ACNSAS, P 1143, vol 2, ff. 209-211 |
[8. Juli 1950. Protokoll des Ermittlungsbeamten, Securitatehauptmann
Adrian Cociu, in dem die Beschuldigungen der 12 verhafteten „titoistischen
Spione” zusammengefasst werden. Aus dem Protokoll wird hier nur der Absatz zu
Vidoşa Nedici sowie der Schluss veröffentlicht. Die Schreibweise der am Ende
des Dokuments aufgelisteten Namen wurde nicht verbessert.][10 iulie 1950. Referatul introductiv al procurorului militar, maiorul Nicolae Popescu. Fragment]
![]() |
| ACNSAS, P 1143, vol. 4, Bl. 2 |
[1. August 1950. Im Zentralorgan der Rumänischen Arbeiterpartei, RAP, „Scânteia”, erscheinen die Namen der 12 Angeklagten zum Auftakt des Prozesses der Vaterlandsverräter und Spione im Dienste „der faschistischen Tito-Clique”]
[1 august 1950. În „Scânteia”, organul central al Partidului Muncitoresc Român, PMR, apar numele celor 12 acuzaţi de înaltă trădare şi spionaj „în favoarea clicii fasciste a lui Tito”]
![]() |
| Scânteia, 1 august 1950, S. 1 |
[3. August 1950. Befragung der Beschuldigten Vidosa Nedici durch den Vorsitzenden Militärtribunals; Zusammenfassung aus der Zeitung Scânteia]
[3 august 1950. Interogarea acuzatei Vidosa Nedici de către preşedintele Tribunalului militar; sinteză publicată în ziarul Scânteia]
![]() |
| Scânteia, anul 19, nr. 1802, 3 august 1950 p. 2 |
#

![]() |
| Scânteia, 3 / 4 / 5 august 1950 (montaj) |
#
![]() |
| Scânteia, anul 19, nr. 1803, 4 august 1950, p. 2 |
#
![]() |
| Scânteia, anul 19, nr. 1803, 4 august 1950, p. 4 |
#
![]() |
| Scânteia, anul 19, nr. 1803, 4 august 1950, p. 1 |
#
![]() |
| Scânteia, anul 19, nr. 1804, 5 august 1950, pp. 2 -3 (montaj) |
![]() |
| Urteil / Sentinţa, în: Scânteia, 19, nr. 1806, 8 august 1950, p. 1 |
Folgende Personen wurden im ersten Spionage- und Hochverratsprozess, der am 1. August 1950 vor einem Bukarester Militärgericht begann[1], zu unterschiedlichen Strafen verurteilt:[2]
1. Miloş Todorov, verhaftet am 27.4. 1950, Arzt, Parlamentsabgeordneter, lebenslange Zwangsarbeit;
2. Boşco Laţici, 16.7. 1949, Lehrer, Angestellter der jugoslawischen Botschaft in Bukarest, stellvertretender Presseattaché,zu lebenslanger Zwangsarbeit verurteilt;
3. Nicola Medici, 16.7. 1949, jugoslawischer Botschaftsmitarbeiter, UDB-a-Unterleutnant, 3 Jahre Gefängnis;
4. Milorad Adamov, 28.8.1948, jugoslawischer Staatsbürger, Mühlendirektor in Kikinda (Jugoslawien), 25 Jahre Gefängnis;
5. Djuro Basler, 26. 11. 1949, jugoslawischer Staatsangehöriger, Ingenieur, Todesstrafe, hingerichtet am 28.10. 1950;
6. Jiva Petrov, 23.11. 1948, Mechaniker, Traktorist, 15 Jahre Gefängnis;
7. Angelco Peiovici, 14.5. 1949, Lehrer, 25 Jahre Gefängnis;
8. Bojidar (Boja) Stanoievici, 27.3. 1950, Mechaniker, lebenslange Zwangsarbeit;
9. Miladin Silin, 9.11. 1949, Lehrer, 25 Jahre Zwangsarbeit;
10. Svetomir Radosavlievici, 10.3. 1950, Schlosser, Mechaniker, 12 Jahre Gefängnis;
11. Nicola Milutinovici, 17.6. 1950, Beamter der Temeswarer Konsumgenossenschaft, Todesstrafe, hingerichtet am 28.10. 1950;
12. Vidoşa Nedici, 15.6. 1950, Beamtin (eigentlich Mitarbeiterin der Securitate – Anm. W.T.), Todesstrafe, umgewandelt in lebenslange Zwangsarbeit[3].
Anmerkungen
===========
[1] Zum Prozessauftakt wurden alle 12 Angeklagten auf Seite 1 in der Parteizeitung Scânteia vom 1. August 1950 namentlich erwähnt, des Hochverrats und der Spionage für die „faschistischen Titoclique aus Belgrad“ bezichtigt (siehe Zeitungsausschnit weiter oben).
[2] Urteil Nr. 1118/1950, ACNSAS, P 1143, vol. 4, Bl. 113-138. Für weitere Einzelheiten zu den Beschuldigungen siehe auch Einleitendes Referat des Militärstaatsanwalts, Major Nicolae Popescu, fertiggestellt am 10. Juli 1950, ebenda, Bl. 2-34.
[3] Begnadigungsdekret vom 24. Oktober 1950, in: Auszug aus dem Urteil - siehe Faksimile weiter unten (ACNSAS, P 1143, vol. 15, Bl. 66).
#
* Pentru detalii biografice referitoare la Nicolae Ighişan vezi, William Totok, Elena Irina Macovei, Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România (Zwischen Mythos und Bagatellisierung. Über die kritische Vergangenheitsbewältigung, Ion Gavrilă Ogoranu und den bewaffneten, antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Polirom, Iaşi, 2016, pp. 273, 286-287, 289, 291.
Cît de adînc implementată în memoria colectivă este legenda despre torţionara care ar fi bătut deţinuţii pe testicule se desprinde şi din comentariul unui cititor, postat pe site-ul ziarului Adevărul. Comentariul, semnat Adrian Foangă, însoţeşte articolul lui Daniel Guţă, „Cele mai odioase 25 de metode de tortură aplicate de Securitate în anii '50. Cum au fost schingiuiţi sute de mii de români“, în: Adevărul, 3.12. 2018, în care autorul preia cele „25 de metode“, prezentate în scrierea lui Cezar Zugravu, „Metodele de tortură din Securitate, din închisori şi din lagărele de exterminare” (text, publicat în: Analele Sighet nr. 5, Fundaţia „Academia Civică“, 1997, Bucureşti). Iată însă comentariul amintit, în care autorul foloseşte persoana a 2-a singular:
„O duc torţionarii bine, ăia care mai trăiesc. Apropo, ai uitat de bătaia la testicole, cu creionul. A fost descrisă de câţiva foşti deţinuţi politici, era una din cele mai sadice torturi, şi era aplicată de către femei.”Comentatorul uită să precizeze, cine au fost acele femei şi cine au fost deţinuţii politici care au descris această formă de tortură.
Legenda, legată de Vida Nedici, a intrat în folclorul urban ca şi legenda despre torturile din penitenciarul din Piteşti, inspirate, chipurile, din scrierea pedagogului sovietic, Makarenko Poemul Pedagogic.
[24 octombrie 1950. Comutarea pedepsei la moarte a Vidoşei Nedici, din 7 august 1950, la muncă silnică pe viaţă, deşi nu a făcut recurs precum cei din lotul „spionilor titoişti”, alături de care fusese condamnată]
![]() |
| ACNSAS, P 1143, vol. 15, f. 66 |
[1994. Neagu
Cosma (1925-2007), Generalmajor, von 1950 bis 1989 aktiver
Securitateoffizier, nach der Wende Tätigkeit im Geheimdienst SRI – Serviciul Român
de Informaţii / Rumänischer Nachrichtendienst – hat in seinem 1994
veröffentlichten, pseudo-memorialistischen Buch, Die Kuppel. Die Securitate von innen gesehen, auch einige Seiten
über die so genannten Tito-Spione geschrieben. Er erwähnt u.a. Vidoşa Nedici und
Sava Bugarschi sowie weitere mitimplizierte Personen in die stalinistische
Inszenierung, deren Namen er jedoch - absichtlich oder auch unabsichtlich - teilweise
falsch geschrieben hatte.]| Neagu Cosma, Cupola. Securitatea văzută din interior. Pagini de memorii (Die Kuppel. Die Securitate von innen gesehen. Memoiren), Editura Globus, Bucureşti, 1994, pp. 94-95 |

Gen. Viliam Steskal (alias Wilhelm Steskahl), 8.6. 2017























