Donnerstag, Januar 01, 2026

News 2026



+ + + Aktualisiert - Radu Gyr - actualizat + + +


 

 15. 1. 2026

Eminescu și hermeneutica CNSAS

Material nesemnat, fără trimiterile la surse (cotele pentru identificarea și eventuala verificarea independentă a documentelor și facsimilelor citate, respectiv postate).

Lipsa totală a criticii față de interpretarea poeziei naționaliste "Doina" a lui Eminescu de către scriitori moldoveni, prezenți la simpozionul 100 de ani de la moartea lui Eminescu, din 1989.

În ce măsură regimul de la București susținea naționalismul, incorporat în ideologia etnocentristă a partidului, în structurile securității, în învățământ și alte instituții statele este eludat.

De remarcat ar fi limbajul autorului anonim al postării.

Citez doar un pasaj dintr-un document, din 14.7.1989, care ar fi fost folositor pentru contextualizarea momentului.

14.7.1989

Notă 

U.M. 0500 București 

[...]

Situaţia internă actuală din U.R.S.S. a permis o mobilizare a forțelor liberale din R.S.S. Moldovenească, în frunte cu cele scriitoricești. Scriitorii controlează o instituție obstească, Uniunea Scriitorilor, şi tutelează Cenaclul Alexei Mateevici (cu audiență la adolescenți și tineri), precum și revistele Uniunii Scriitorilor, având influență și asupra unei părți a presei. Mai există Frontul Popular, care, deşi condus de scriitori, este în curs de autonomizare, ca organizație independentă. Dezideratele acestei mişcări sunt de ordin social, economic, cultural și politic. Se dorește ca toți moldovenii (românii) să aibă de lucru în R.S.S. Moldovenească şi să se oprească, în același timp, intrarea în republică a elementelor străine etnic, care ocupă printr-o politică veche un loc privilegiat. Se mai cer: alfabet latin, limbă unică de stat moldovenească, comunicarea liberă a creației culturale românești în R.S.S. Moldovenească și invers. Din punct de vedere economic, năzuiesc să se gospodărească singuri, să înceteze subordonarea întreprinderilor către verigile centrale, dezvoltarea cooperării economice cu România au cel puțin contracte preferențiale.

Din punct de vedere politic, cer ca R.S.S. Moldovenească să reintre în granițele din anul 1918, adică să-i fie restituite Bucovina și Bugeacul (partea de sud a Basarabiei). Manifestă o rezervă ascunsă față de cadrele care provin din fosta republică moldovenească de peste Nistru, pe care le numesc şantişti.

Intelectualii din Chişinău apreciază la circa 5 milioane numărul românilor moldoveni din U.R.S.S., adică din R.S.S. Moldovenească, Bucovina și Buceag, ca și de dincolo de Nistru, până în Siberia. Chişinăul - cu peste 700 000 de locuitori este considerat al doilea oraș românesc ca număr de locuitori.

Au ştiinţă şi ţin legătura cu românii din Maramureşul istoric, din Ucraina subcarpatică, dedicați comertului, afacerilor, vorbitori încă de limba română, dar în curs de ucrainizare. Fenomenul slavizării este susţinut printr-o politică dură, opresivă, mai ales în Bucovina și cu Fenal Moldovei istorice. Deşi în R.S.S. Moldovenească rusa este limba de stat, implicit limba de școală, influența rusă manifestându-se prin intonație și împrumuturile lexicale. [...] 

D, 11180, v. 4, ff. 98-100

Document în care Ceaușescu citează din poezia naționalistă a lui Eminescu, „Doina

Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina”: „Cine-a îndrăgit străinii / Mînca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Și neamul nemernicia!”

Scînteia tineretului, 14 iunie 1989, p. 1

Botschaft des Genossen Nicolae Ceaușescu, Generalsekretär der Rumänischen Kommunistischen Partei, Präsident der Sozialistischen Republik Rumänien anlässlich des Ehrensymposions „Mihai Eminescu“ 

Telegramm an Genossen Nicolae Ceaușescu, Generalsekretär der Rumänischen Kommunistischen Partei, Präsident der Sozialistischen Republik Rumänien seitens der Teilnehmer am Ehrensymposion zur Hundertjahr-Feier „Mihai Eminescu

Eminescu schätzte alle Völker und die von ihnen geschaffenen Werte, er hasste jedoch alle diejenigen, die sich vom Volk losgerissen und in den Dienst von Landfremden gestellt haben. Unerbittlich, jedoch in höchstem Masse berechtigt, einem tiefempfundenen Patriotismus entsprungen, klingen die Verse aus seinem Gedicht „Doina”: „Wer den Fremdlingen frönt, / Des Herz sei Hunden zum Frass vergönnt, / Das Haus soll ihm zur Wüste werden / Und gleich Schuften sein Geschlecht verderben!”
 




Neuer Weg, 41.Jg., Nr. 12453, 15. Juni 1989, S. 1 und 5

A se vedea şi:

25.8. 1876. Mihai Eminescu vs. Karl Emil Franzos
31. 1. 1904. Karl Emil Franzos: Todesanzeige & Nekrolog / Ferpar & necrolog, in: Neue Freie Presse, 31. 1. 1904, pp. 30, 32-33
15. 7 1893. Karl Emil Franzos: Biographisches Vorwort zu seinem Roman, Der Pojaz / Prefaţă autobiografică în romanul său, Der Pojaz (Paiaţa) 
1.9. 2020. William Totok: Eminescu, Franzos şi Moses Rosen, RFI, 1.9. 2020
29.8. 1878. „Verjudete Literatur” / „literatură jidovită”;

în: Blut und Boden 5 - Sînge şi glie 5 

*





***

=================================
UNSER BLOG ANGEBOT - IM ÜBERBLICK
BLOGUL NOSTRU - PRIVIRE DE ANSAMBLU
=================================
▼ 2026


▼ 2025



▼ 2024

Securitate und evangelische Kirche 2 - Securitatea şi Biserica Evanghelică - 2 (Bischof - episcop Friedrich Müller; Ernest Breitenstein etc.)


▼ 2023

Kunst-Kultur 8 - Artă-cultură 8  (Franz Liebhard, Robert Reiter) 


▼ 2022

Kunst-Kultur 5 - Artă-cultură 5 (Oscar Walter Cisek 1)

▼ 2021

Ubi bene, ibi patria (Banater Post, Scutul”, Hella Bara, Friedrich Böhmches, George Ciorănescu, Hans Bergel, Anton Breitenhofer, Michael Schuster, Christian Maurer, Georg Scherg, Günther Schuller, Nikolaus Berwanger, Virgil, Richard Langer, Helmut Roth, Paul Philippi etc.)
Blut und Boden 7 - Sînge şi glie 7 (Radu Gyr. Demnächst - în curînd:  Das Innere Reich, Harald Krasser etc.)
Blut und Boden 6 - Sînge şi glie 6 (Nichifor Crainic, Erwin Wittstock. 

▼ 2020

  • Kunst-Kultur 4 – Artă-cultură 4 (Ingmar Brandsch, „Barbu Elena”, Herta Müller, says she was not aware is member of Writers Guild: ‘It is absurd theatre', etc.)
  • Kunst-Kultur 3 – Artă-cultură 3 („Radu Constantin", Eginald Schlattner, Hans Bergel, „Gert Grundich" - Friedrich Böhmches, „Neamțu" etc.)
  • Blut und Boden 5 - Sînge şi glie 5 (Mihai Eminescu vs. Karl Emil Franzos, Adam Müller-Guttenbrunn - 1903, Otto Alscher, Der Alldeutsche Verband in Belgrad / Uniunea pan-germană la Belgrad - 1941, etc.)
  • Linke und Securitate 3 – Stînga şi Securitatea 3  (Nikolaus Berwanger, „Lucian”, Mircea Vaida, etc.)
  • News 2020 

  • ▼ 2019

  • Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2 (Nikolaus Berwanger, „Voicu”, „Claudia”, „Hans Roth” - critic muzical , membru fondator al FDGR/ Musikkritiker, Gründungsmitglied des DFDR)
  • Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură 2 (UAP, Florin Medeleţ, Francisc Kiraly, ACIER, Frieder Schuller, Paul Celan, „Matei“ - Alexander Ternovits etc.)
  • Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea (Lupta, Traian Novac, Zoltán Franyó, Georg Hromadka, Erich Wayand, Ștefan Foriș, Constantin Titel Petrescu, Iosif Jumanca, Eftimie Gherman - „Laurenţiu”, Vladimir Krasnosselski, Duiliu Vinogradski - „Vladimir”, „Luca”, Gheorghe Cristescu-Plăpumaru, Adrian Dimitriu, Mira Moscovici, Constantin Avramescu, Mircea Iscru Stănescu, Sergiu Cunescu etc.)
  • News 2019 

  • ▼ 2018

  • 100 Jahre Rumänien – România 100
  • Kunst-Kultur – Artă-cultură (
  • Helga Reiter, Neue Literatur 1981, Emmerich Reichrath, Mihai Isbăşescu, 
  • Arnold Hauser, Georg Maurer etc.)
  • Securitate vs. Securitate  (Tito-Rajk-Kostov, Dobrivoi Stanoiev, Vidosa Nedici, Sava Bugarschi, Nicolae Ighişan, Scânteia - 1950, Neagu Cosma etc.)
  • Die Schere - Foarfeca (III)   
  • News 2018 
  • Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4 (Heinrich Zillich, Adolf Bartels,  Alfred Pomarius, Carol II vs. Toponyme, Dumitru Stăniloae etc.)
  • Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3 - Erwin Neustädter (1897-1992); Bernhard Capesius (1889-1981); Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971); Johann [Hans] Wolf (1905–1982); Anton Valentin (1898-1967); Annie Schmidt-Endres (1903-1977); Bruno Kremling (1889-1962); Karl von Möller (1886-1943); Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954; Hans Beller (1896-1955); Hans-Wolfram Hockl (1912-1998); Hans Diplich (1909-1990); Josef Gabriel d.J. (1907-1947); Walter Schlandt; Andreas Fall; G. I. Brătianu; 

  • ▼ 2017
    • ▼ 2016

    • Paranoia - Der Fall - cazul Nikolaus Haupt (Peter Geiss, Josef Gaßner, Hans Beller, Kaspar Muth, Ioan [Hans] Heber, Patricia Zimmermann, Neueste Nachrichten, Banater Deutsche Zeitung,  Südostdeutsche Tageszeitung, Eduard Pamfil, Cornel Pacoste, Banater Post vs. Herta Müller 1984) 
         ▼ 2015

    ·         (▼  Mai
    * ▼  November
    * ▼  Oktober

    * ▼  September


        * ▼  August

              o Der Fall „Bega“


    * ▼  EU-Wahl 2009:

    ▼  28. Mai 2009Schwulenparade in Bukarest 



    ▼  18. April 2009Nationalismus, Rassismus, Antisemitismus und Fremdenfeindlichkeit. Ein virtueller Stammtisch

    ▼  8. April 2009Aufruhr in der Republik Moldau 

    ▼  1. April 2009„Holocaust an der Peripherie“
    ▼  27. März 2009:  Johann Böhm: Bischofsvikar Friedrich Müller als Widerständler? - August Georg Kenstler, Herausgeber der Monatsschrift „Blut und Boden“  (Anhang: 1. Zum Verständnis der politischen Gruppen (Parteien) der deutschen Volksgruppe in Rumänien von 1922 bis zum 23. August 1944    2. Organisationsplan der NSDAP der DViR Ende 1943. Tabelle mit den Unterorganisationen der NSDAP der DViR)
    ▼  27. März 2009Urme pierdute, urme regăsite






    Erstellt: 31. 12. 2025 - Aktualisiert: 15. 1. 2026, 13:20 h