100 Jahre Rumänien – România 100

I.

Centenarul unificării provinciilor române, în 1918, se sărbătoreşte într-o atmosferă de festivism patriotard. În această horă se încadrează şi hermeneutica istoriografică, impusă în perioda interbelică şi, mai ales, în perioada ceauşistă. Nu lipsesc din avalanşa explicativă a momentului nici reflexele anti-comunismului post-comunist şi nici falsificările evidente. Iată aici doar două exemple. (1) Primul din ziarul Adevărul în care se poate citi negru pe alb o afirmaţie derutantă, iar celălalt (2) este un videoclip al guvernului în care România este descrisă ca „Grădina Maicii Domnului”. Aici se sugerează că în România ar fi existat primul oraş în care s-a introdus iluminatul electric stradal (este vorba despre Timişoara, unde, într-adevăr, străzile au fost iluminate electric; însă, în noiembrie 1884, oraşul făcea parte din imperiul austro-ungar). Despre Republica Bănăţeană din 1918-1919 şi rolul social-democraţilor din acea perioadă se tace. Proclamaţia de la Alba Iulia care promitea minorităţilor naţionale o largă autonomie cultural-etnică este interpretată din perspectiva unui naţionalism găunos, în special cu accente anti-maghiare cu bătaie anti-minoritară.

(1)„După instaurarea comunismului, nu a mai fost sărbătorită niciodată Marea Unire. Comuniştii, aduşi la putere de sovietici, au interzis până şi să se vorbească despre aceste evenimente, pentru că era vorba şi de Basarabia pe care ne-au smuls-o sovieticii”, afirmă ziarul Adevărul într-un articol în care e citat un fost profesor. (Cf. Ştefan Lică, „Ce au păţit românii care au îndrăznit să celebreze în plin comunism 50 de ani de la Marea Unire. „Cu trei zile înainte, s-a comunicat că se anulează manifestările“, în: Adevărul, 29.11. 2018.)
 (2)„Film de prezentare a României la sărbătorirea Centenarului”, postat de Guvernul României pe Youtube, 29.11. 2018.

Comentînd filmul pe Facebook, 30.11. 2018, Laura Ştefănuţ scrie:
Ce rușine națională, Guvernul a folosit imagini din alte țări în Filmul de prezentare a României la sărbătorirea Centenarului!Potrivit Digi24, câmpiile prezentate ca mândrie națională sunt imagini din Rusia, luate de pe siteul dreamstime. Când se vorbește despre România ca „sălaş pentru ultimii lupi liberi din Europa”, apare imaginea unui lup din Norvegia, a cărui poză poate fi cumpărată de pe Shutterstock.
Să nu mai vorbim că la final au omis o virgulă din urarea “La mulți ani (VIRGULĂ) România”.Dar într-o țară unde se fură ca în codru, ce să ne mai mirăm? Unde marii politicieni au plagiat atâtea doctorate și au reacționat cu nonșalanță când au fost descoperiți. Chiar luna asta s-a propus “amnistia” plagiatelor mai vechi de 10 ani — de către CNATDCU, adică fix acea instituție care ar trebui să vegheze la bunul mers al cercetării.
Ce rușine.

Fără a se referi la faptul că şi în film se vorbeşte despre "descoperitorul" român al insulinei (rasistul Nicolae Paulescu care nu e nominalizat în video-ul de propagandă), deputatul european, Cristian Preda, semnalează pe Facebook (30.11. 2018) că deputaţii PNL din Parlamentul European au organizat o expoziţie. În această expoziţie este elogiat şi cunoscutul teoretician al rasismului biologic şi inspirator ideologic al legionarismului, Nicolae Paulescu, pe care Corneliu Zelea Codreanu îl considera un „profesor al românismului”, descriindu-l ca autor al unor „articole sfinte”:

Membrii PNL din PE au organizat o expoziție despre „românii care au schimbat istoria”. Între ei, un antisemit notoriu - Nicolae Paulescu. Peneliștii Stolojan, Marinescu, Vălean etc. i-au invitat să vorbească, fără să-i prevină în privința conținutului expoziției, pe președintele Tajani și pe ambasadoarea Luminita Odobescu. Folosirea banilor grupului PPE pentru preamărirea unui antisemit e o mizerie.

Despre metodele, din 1968, folosite de autorităţile naţional-comuniste în vederea impunerii unei anumite interpretări a actului unificării, din 1918, se poate citi cîte ceva în serialul:

„Din vremurile războiului rece (V). ‚Operaţiunea Geminei’ şi impunerea unei imagini istorice în conformitate cu cea a regimului ceauşist”, în: Halbjahresschrift-hjs-online, 30.4. 2014.

Nicolae Ceauşescu în prezidiul adunării de la Alba Iulia cu prilejul aniversării a 5 decenii de la unirea Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1968 (Fototeca comunismului românesc / Cota 1/1968) 

[27. Juli 1983. Begleitschreiben der Kanzlei des ZK der RKP an das Innenministerium mit den Vorgaben zur festlichen Gestaltung des 65. Jahrestages der Gründung des einheitlichen rumänischen Nationalstaates]  

[27 iulie 1983. Adresa cancelariei CC al PCR către Ministerul de Interne, însoţind materialul cu propunerile privind „aniversarea a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român”]

ACNSAS, D 120, vol. 4, ff. 163-170

[5. Juli 1983. Anhang mit der Liste von Publikationen, die anlässlich des 65. Jahrestages der Vereinigung veröffentlicht und im Ausland verbreitet werden sollen. Unter den Autoren befinden sich außer Nicolae Ceauşescu auch Ilie Ceauşescu, Corneliu Bodea und Virgil Cândea.]

[5 iulie 1983. Anexă cu „lucrări care vor fi editate cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român, pentru a fi difuzate peste hotare”. Pe lîngă Nicolae Ceauşescu mai apar pe această listă ca autori: Ilie Ceauşescu, Corneliu Bodea şi Virgil Cândea.]

 

ACNSAS, D 120, vol. 4, ff. 172-174

În contextul sărbătoririi celei de-a 65-a aniversări a unirii din 1918 Securitatea, din nou, a avut de rezolvat sarcini operativ-organizatorice ca, de pildă, cea legată de Festivalul Naţional „Cartea Unirii” din Alba Iulia. La festivalul, „dedicat celei de a 65-a aniversări a formării statului naţional unitar român”, se spune într-o notă din noiembrie 1983, „urmează să participe un număr de peste 70 de scriitori români şi de alte naţionalităţi, între care Dumitru Radu Popescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Augustin Buzura, Petre Sălcudeanu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Galfalvy Zolt, Eva Lendway, Haydu Gyozo şi Nicolaus Berwanger” (am preluat ortografierea falsă a unor nume din documentul Securităţii). „Împreună cu Securitatea judeţului Alba şi alte unităţi interesate vom acţiona pentru prevenirea unor eventuale acţiuni ostile.” (ACNSAS, D 120, vol. 6, f. 83).

Din aprecierile unor scriitori privind alipirea Transilvaniei de România rezultă că nu toţi împărtăşeau părerile legate de acest eveniment care circulau atît în mediile oficiale, cît şi în rîndurile populaţiei. Iată, de pildă, opinia lui Dan Deşliu, exprimată în 1973. În anii 1980, scriitorul devenise unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai regimului naţionalist al lui Nicolae Ceauşescu.

 

ACNSAS, D 118, vol. 25, ff. 5-7 (aici f. 6)

II.

Primul Război Mondial în presa satirică austro-germană şi în publicaţii româneşti

III. 

„Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.


IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.”

IV. 



[2. Juni 1970. Securitatebericht über die Beerdigung des unierten Kardinals Iuliu Hossu, geb. am 30. Januar 1885 in Milașul Mare, gest. am 28. Mai 1970 in Bukarest, der seine letzten Lebensjahre als Verbannter in dem orthodoxen Kloster Căldăruşani verbringen musste, dabei von zahlreichen katholischen und orthodoxen Priestern systematisch bespitzelt wurde, u.a. von dem römisch-katholischen Pfarrer der Bukarester Bărăţiei-Kirche, Francisc Zudor – „Demeny” – und dem Abt des rumänisch-orthodoxen Klosters Căldăruşani, Archimandrit Gherasim Cristea, „Ionescu Valentin“, 1914-2014, der für seine „Verdienste“ 1984 zum Bischof der Eparchie von Rîmnic und Argeșul ernannt wurde. 
Im Zuge des Verbots der unierten, griechisch-katholischen Kirche, wurde Hossu 1948 festgenommen und verbrachte seine ersten Haftjahre, von 1950 bis 1955, im Gefängnis von Sighet. Danach erhielt er Zwangsaufenthalt, zuletzt lebte er im bereits erwähnten Kloster Căldăruşani, in der Nähe von Bukarest. 
Zudor hatte von der Securitate den Auftrag erhalten, die Beerdigung von Hossu im römisch-katholischen Ritus durchzuführen und diese so kurz wie möglich zu gestalten. Der Kardinal wurde im Bukarester katholischen Bellu-Friedhof bestattet. Sein schlichtes Grab befindet sich in der Nähe der Bestattungskapelle der unierten Nonnen der umstrittenene Kongregation des unbefleckten Herzens. In dem Grabmal wurden auch der nie offiziell als unierter Bischof anerkannte Justin Paven, 1925-1999, und die „stigmatisierte“ Ordensschwester Ionela Maria Cotoi, 1926-2018, beerdigt. 
Am 1. Dezember 1918 verlas Iuliu Hossu in Alba Iulia die Vereinigungserklärung Siebenbürgens mit dem Altreich - siehe den Originaltext im vollen Wortlaut - oben, Kapitel III.]


[2 iunie 1970. Notă a Securităţii privind înmormîntarea cardinalului greco-catolic, Iuliu Hossu, 1885-1970, cel care a citit pe data de 1 decembrie 1918 „Declarația de Unire de la Alba Iulia” – a se vedea textul integral mai sus, aici capitolul III. În ultimii săi ani de viaţă, Hossu avea domiciliu forţat şi a trăit în mănăstirea ortodoxă Căldăruşani. Acolo fusese supravegheat de numeroşi colaboratori neoficiali ai Securităţii, între aceştia s-au distins clerici romano-catolici şi ortodocşi, ca preotul de la biserica catolică Bărăţiei din Bucureşti, Francisc Zudor, „Demeny”, şi arhimandritul mănăstirii ortodoxe Căldăruşani, Gherasim Cristea, „Ionescu Valentin“, 1914-2014, care, în 1984, a fost „recompensat” cu şefia Eparhiei Rîmnicului și Argeșului, fiind numit episcop. Securitatea l-a însărcinat pe Zudor să-l înmormînteze pe Hossu, oficiind o ceremonie extrem de scurtă în rit romano-catolic. 

Hossu a fost înmormîntat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti, în apropierea mormîntului său simplu se află capela mortuară a controversatei Congregaţii unite a Inimii Neprihănite. În capelă sînt înmormîntaţi episcopul greco-catolic nerecunoscut oficial de către Vatican, Iustin Paven, 1925-1999, şi călugăriţa „stigmatizată“, Ionela Maria Cotoi, 1926-2018.] 

Notă

În ziua de 29 mai a.c. orele 14.00 a avut loc în cimitirul romano‑catolic „Bellu”, înhumarea fostului episcop greco‑catolic dr. Iuliu Hossu, decedat în vârstă de 85 de ani.
Asupra desfăşurării serviciului religios de înmormântare arătăm următoarele:
În jurul orei 13.00 au început să vină la cimitir şi prieteni ai defunctului printre care şi preoţi greco‑catolic nereveniţi. Majoritatea participanţilor erau persoane în vârstă.
Apreciam că numărul participanţilor a ajuns în timpul oficierii la circa 300 persoane.
La ora 14 maşina mortuară cu membrii familiei a sosit la intrarea în cimitir de unde sicriul deschis cu corpul defunctului îmbrăcat în ornate de episcop, a fost dus cu căruciorul cimitirului până la groapă. În faţa căruciorului mergea un ministrand cu crucea şi preotul Zudor Francisc, de la biserica romano‑catolică Bărăţia.
Asistenţa împărţită de o parte şi de alta pe aleea principală, după trecerea sicriului l‑a urmat până la cavou. La cavou, preotul Zudor Francisc a slujit în limbile română şi latină liturghia prevăzută la înmormântarea pentru credincioşi romano‑catolici români. Rugăciunile în limba română (Tatăl nostru, Născătoare) au fost rostite după preot de întreaga asistenţă. Tot în limba română s‑a rostit şi rugăciunea „dezlegării de păcate”.
După terminarea slujbei oficiale, s‑au apropiat de sicriu episcopii clandestini Todea Alexandru din Reghin, judeţul Mureş şi Dragomir I. Ioan din judeţul Satu Mare care unul lângă altul mişcând numai buzele, fără glas tare, au rostit nişte rugăciuni.
În timpul oficierii slujbei de înhumare, care a durat 25–30 minute, unii dintre participanți, mai ales dintre bărbaţii vârstnici se salutau, vorbeau, schimbau adrese şi numerele de telefon.
Mai mulţi dintre participanţi se interesau cine va vorbi ca să evoce figura defunctului, la care cei întrebaţi răspundeau negativ sau cu afirmaţia, că va vorbi cineva din familie.
Au fost observate 2–3 persoane care se pregăteau să ia cuvântul, având pentru aceasta notiţe de înainte pregătite, totuşi în final n‑a vorbit nimeni.
După terminarea slujbei de înmormântare, o parte din asistenţă a plecat, iar alţii în grupuri mai mici sau mai mari s‑au retras la diferite morminte continuând să discute între ei.
Episcopului clandestin Todea Alexandru, i‑au fost prezentate o serie de persoane cu care a întreţinut scurte convorbiri, şi‑au strâns mâinile, s‑au sărutat, despărţindu‑se cu salutul „Să dea Domnul”.
După aceasta Todea Alexandru şi‑a manifestat dorinţa şi a vizitat mormintele unor conducători greco‑catolici şi anume: Pâclişan, episcopul Bălan, Chira [Cornel, iezuit român - W.T.] şi Aftenie V. (episcop de Bucureşti).
Cel mai activ dintre rudele defunctului s‑a dovedit inginerul Hossu Vasile care a intervenit până şi la aranjarea florilor aduse din abundenţă şi a coroanelor.
Au fost depuse pe mormânt două jerbe legate cu panglică tricoloră, din care pe una era scris cu mâna următorul text: „Gărzile Naţionale 1918 – un ultim omagiu”. Pe panglicile de hârtie a unei coroane era tipărit textul: „Eminentul Iuliu, familia şi credincioşii”.
În rândul participanţilor care au asistat la înmormântare au fost şi preoţi greco‑catolici nereveniţi dintre care amintim: pr. Silaşi (coleg cu Dragomir la Gherla), pr. Costan (domiciliat în Bucureşti, telefon 63.15.84) acesta a promis familiei că îi va da textul unei poezii dedicată defunctului de către preotul Iustin Ileşiu, prezent şi el la înmormântare, pr. Păstrav, pr. Emanoil – fost protopop greco‑catolic de Bucureşti (domiciliat în Bucureşti) pr. Augustin Ciungan (fost spiritual al Academiei teologice din Blaj, domiciliat în Bucureşti), pr. Avram (domiciliat în Bucureşti), absolventul de teologie greco‑catolică Fodor şi cântăreţul de la fosta biserică greco‑catolică Sfântul Vasile din București, numit Puchiu.
Menţionăm că majoritatea preoţilor greco‑catolici participanţi purtau vestă preoţească, fără ca să caute să mascheze calitatea lor. Este posibil să fi fost şi alţii, pe care nu i‑am putut identifica. Identificarea celor menţionaţi mai sus nominal, s‑a făcut ulterior prin Dl Olteanu, nepotul episcopului şi Leluţiu Liviu de la Institutul teologic ortodox Bucureşti.
De asemenea, erau prezente o serie de foste călugăriţe greco‑catolice.
Din comentariile făcute de unii participanţi rezultă că au fost mulţumiţi de modul în care pr. Zudor Francisc a oficiat slujba şi în general de organizare şi desfăşurarea înmormântării.
Din relatările Dlui Olteanu rezultă că de la bun început au fost unii care au dorit ca slujba înmormântării să fie făcută după ritul latin, spre a nu se supăra Papa.
Faţă de această pretenţie manifestată de Dna Roşianu, Dragomir a afirmat că numai preoţii greco‑catolici ştiu cât au suferit în Ardeal de la romano‑catolici, iar ducă se supără Papa, „atunci rupem şi cu el”. Tot dl. Olteanu relatează că datorită divergenţelor de păreri în privinţa locului de înhumare fie lângă ceilalţi preoţi greco‑catolici fie în cavoul nepotului – Hossu Liviu – în rândurile familiei Hossu au rămas unele neînţelegeri.
Din relaţiile culese de la dl. Olteanu, se desprind încă următoarele: ing. Hossu Vasile deplasându‑se la Căldăruşani pentru a lua veşmintele preoţeşti ale defunctului, a găsit camera acestuia sigilată. Luând pe stareţul mănăstirii au intrat în cameră unde n‑au găsit decât un epitrahir.
În această situaţie, la stăruinţele episcopului Dragomir Ioan, ca defunctul să fie înhumat în haine arhiereşti, în care scop şi‑a oferit veşmintele sale de episcop. Defunctul a fost îmbrăcat cu haine arhiereşti şi i s‑a pus crucea şi inelul episcopal primite de Hossu la Roma.
După ce mortul a fost îmbrăcat la morga spitalului, Dragomir şi cu Todea în prezenţa văduvei scriitorului Chinezu, au oficiat slujba înmormântării. 
Făcându‑se unele comentarii şi aprecieri în legătură cu succesiunea la jurisdicţia episcopală, Dragomir, ar fi afirmat că se consideră o creaţie a lui Hossu Iuliu, şi că de drept el ar urma, fiind mai vârstnic şi mai vechi hirotonit episcop. Tot el a afirmat că în situaţia dată, jurisdicţia lor nu se limitează la graniţele fostelor eparhii greco‑catolice, ci este generală pe toată ţara.
În cercurile de rezistenţă greco‑catolice, Dragomir este socotit un om mai ponderat, iar despre Todea se spune că ar fi nervos şi inhibat.
Se spune că episcopul Hossu Iuliu era mulţumit că vizitatorii apostolici care au venit în ţară nu s‑au dus şi la el. Aprecia că această nevizitare este pusă ca o condiţie de guvernul român şi era mirat că Vaticanul acceptă astfel de condiţii.
Subliniem că, Todea, în discordanţă cu ceilalţi participanţi, se arăta bine dispus, comunicativ cu cei din jur, iar în ceea ce priveşte ţinuta vestimentară purta o cămaşă verde cu cravată neagră.
Din discuţiile purtate de noi cu dl. Leluţiu Liviu între altele, despre Todea şi Dragomir, acesta a afirmat că numiţii au ajuns să fie hirotoniţi episcopi de nunţiul papal O’Hara543 la insistenţele episcopului Ioan Suciu – ei fiind „oamenii de casă” ai episcopilor din care făceau parte. La Roma însă această sfinţire este considerată numai liturgică şi nu canonică, fapt pentru care numele lor nu figurează în Annuario Pontificio, editat la Vatican.
Arătăm de asemenea că Ing. Hossu Vasile a apreciat moartea unchiului său ca fiind grăbită de o alimentaţie unilaterală sau chiar subalimentaţie.
Spunându‑i‑se de către Zudor Francisc că Hossu Iuliu i‑a afirmat că „niciodată n‑am mâncat atâtea prăjituri şi dulciuri ca la Căldăruşani”, acesta a replicat „că şi dulciurile pot cauza moartea unui bătrân”.
Se spune că familia nu a chemat fotografi, afirmându‑se că unul din nepoţi nu şi‑a luat aparatul de fotografiat pentru a nu fi învinuit de o eventuală difuzare a fotografiilor.
Semnalăm că au fost trei tineri care au folosit aparate de fotografiat simple, un tânăr cu un ajutor al său a folosit un aparat cu blitz cu film color, iar un altul a avut un aparat de filmat.
În tot timpul desfăşurării înmormântării, de la intrarea sicriului în cimitir şi până la sfârşitul slujbei, aceştia au fost foarte activi în folosirea aparatelor. Aceşti fotografi în special cel cu blitz‑ul au insistat foarte mult pe fotografierea mortului din sicriu şi depunea în cavou.
Inginerul Hossu Vasile ne‑a informat că cu câteva zile înainte de moartea episcopului Iuliu, fostul ofiţer Dumitraş, a vorbit la telefon cu monseniorul Tăutu care se află la Vatican şi a cerut prin acesta ca papa să dea „binecuvântarea apostolică bolnavului”.
Menţionăm că episcopul clandestin Dragomir Ioan a trimis la Vatican o telegramă prin care anunţa moartea episcopului Hossu. În această telegramă printre altele, este menţionat şi „drumul crucii parcurs de defunct”.

Materialul a fost obţinut de la legătura oficială.
Copie de pe notă se va trimite la Direcţia I‑a.

Document din ACNSAS, I 736, vol. 7, ff. 2 ş.u., reprodus în: Sergiu Soica, Cardinalul Iuliu Hossu în dosarele Securităţii. Note informative (Kardinal Iuliu Hossu in den Akten der Securitate. Berichte), Editura MEGA, Cluj‑Napoca, 2016, pp. 725-728.

Grupaj realizat de William Totok

Erstellt 30.11. 2018 - Aktualisiert 2.12. 2018, 21:33 h  

Hans Blaßmann

Hans Blaßmann

Inhalt - conţinut

Tatort - Prinz-Eugen-Schule / Banatia  in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet

Locul crimei – Şcoala Prinţul Eugen (de Savoia) / Banatia din Timişoara (astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara). Aici a fost ucis Hans Blassmann, în 1944.

[1946. Heinrich Simonis, Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946]

[9 decembrie 1955. Interogarea lui Dominik Blassmann din Lenauheim, de către lt. Simion Totai, de la biroul Securităţii din oraşul Sînnicolau Mare, reg. Arad, în vederea clarificării împrejurărilor în care a fost ucis, în 1944, fiul său Hans Blassmann în încinta liceului timişorean „Banatia“ de către persoane neidentificate din cadrul Grupului Etnic German. Prima pagină a documentului] 

[9. Dezember 1955. Leutnant Simion Totai von der Rayonssecuritate aus Großsanktnikolaus, Kreis Arad, befragt Dominik Blassmann aus Lenauheim im Zusammenhang mit der Ermordung seines Sohnes, Hans Blassmann, 1944 in der „Banatia“, von unbekannten Leuten aus der Deutschen Volksgruppe in Rumänien. Erste Seite des Dokuments.]

[16 ianuarie 1956. O declaraţie a tatălui lui Johann Blassmann, din Lenauheim, despre asasinatul din incinta liceului Banatia din Timişoara în anul 1944. Fragment.]

[16. Januar 1956. Erklärung des Vaters von Johann Blassmann aus Lenauheim, über den Mord in der  Temeswarer Banatia. Auszug.]

[1943: Nikolaus Blassmann [Blaßmann], geb. 3. 8. 1910 in Lenauheim, Landwirt, Sohn von Dominik Blassmann und Bruder von Hans Blassmann, war Mitglied der Waffen-SS und gehörte als Sturmmann bzw. SS-Schütze zu dem Personal der  Wachmannschaften des Konzentrationslagers Auschwitz]  

[1980. „Der mysteriöse Tod des Hans Blaßmann“]

[1980. „Moartea misterioasă a lui Hans Blaßmann“]

[1943: Nikolaus Blassmann [Blaßmann], geb. 3. 8. 1910 in Lenauheim, Landwirt, Sohn von Dominik Blassmann und Bruder von Hans Blassmann, war Mitglied der Waffen-SS und gehörte als Sturmmann bzw. SS-Schütze zu dem Personal der  Wachmannschaften des Konzentrationslagers Auschwitz]

[1943. Nikolaus Blassmann [Blaßmann], născut la 3. 8. 1910 în comuna bănăţeană Lenauheim, agricultor, fiul lui Dominik Blassmann şi fratele lui Hans Blassmann, s-a înrolat voluntar în Waffen-SS şi a făcut parte din echipele de gardieni ale lagărului de concentrare din Auschwitz]

***

Tatort - Prinz-Eugen-Schule / Banatia in Temeswar (heute Hochschule für Medizin). Hier wurde Hans Blaßmann 1944 ermordet -

Foto: Südostdeutsche Tageszeitung, 11.7.1943, S. 11

Locul crimei – Şcoala Prinţul Eugen (de Savoia) / Banatia din Timişoara (astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara). Aici a fost ucis Hans Blassmann, în 1944.

Heinrich Simonis, Gespenstergang durch die Zeit. Aus den dunklen Tagen des Hitlerfaschismus im Banat, Verlag des Verfassers, Temeswar 1946


***

[9 decembrie 1955. Interogarea lui Dominik Blassmann din Lenauheim, de către lt. Simion Totai, de la biroul Securităţii din oraşul Sînnicolau Mare, reg. Arad, în vederea clarificării împrejurărilor în care a fost ucis, în 1944, fiul său Hans Blassmann în încinta liceului timişorean „Banatia“ de către persoane neidentificate din cadrul Grupului Etnic German. Prima pagină a documentului] 

[9. Dezember 1955. Leutnant Simion Totai von der Rayonssecuritate aus Großsanktnikolaus, Kreis Arad, befragt Dominik Blassmann aus Lenauheim im Zusammenhang mit der Ermordung seines Sohnes, Hans Blassmann, 1944 in der „Banatia“, von unbekannten Leuten aus der Deutschen Volksgruppe in Rumänien. Erste Seite des Dokuments.]

ACNSAS, I 1057099, vol. 1, ff. 143-144v (aici: f. 143)

[16 ianuarie 1956. O declaraţie a tatălui lui Johann Blassmann, din Lenauheim, despre asasinatul din incinta liceului Banatia din Timişoara în anul 1944. Fragment.]

[16. Januar 1956. Erklärung des Vaters von Johann Blassmann aus Lenauheim, über den Mord in der  Temeswarer Banatia. Auszug.]

ACNSAS, I 1057099, vol.1, ff.145-146v, aici 146

***

[1980. „Der mysteriöse Tod des Hans Blaßmann“]

[1980. „Moartea misterioasă a lui Hans Blaßmann“]

Der mysteriöse Tod des Hans Blaßmann 

Tonband: „Am 1. 3. 1944 trat ich nach zweijährigem freiwilligen Fronteinsatz meinen Dienst in der Banatia wieder an. Ich unterrichtete am Gymnasium und an der Handelsschule. Nach dem Unterricht fuhr ich in meine Wohnung in der Gärtnergasse in der Vorstadt Fabrik und arbeitete an meinem Roman ,Die Letzten von Schulzenfeld'. Angebote von Komanschek auf eine leitende Funktion in der Kulturabteilung des Kreises Temeschwar schlug ich ebenso aus wie den Antrag des Gauleiters Hans Jung zwei Jahre vorher. 

Eines Tages kam Paul Kindl, Direktor der Banatia, in der großen Pause ins Professorenzimmer und bat mich, im Auto mitzufahren, um meinen Lenauheimer Landsmann und Nachbarn Hans Blaßmann zu verständigen, daß sein elfjähriger Sohn Erich, Heimschüler, schwer erkrankt sei. Kindl hatte erfahren, daß Blaßmann, den er persönlich nicht kannte, sich im Gasthof ,Spieluhr' aufhalte. Dort angekommen, machte ich Blaßmann mit Kindl bekannt, der ihm gleich die Erkrankung seines Sohnes mitteilte. Blaßmann fuhr mit in die Banatia. Ich stieg an der Ecke der Schwabengasse aus und eilte ins Gymnasium, denn die Pause war vorüber. Erst am nächsten oder übernächsten Tag erfuhr ich von dem Heimschüler Hans Christof, einem Landsmann aus Lenauheim, daß Blaßmann verhaftet worden war. Ein paar Tage danach war Schulschluß. Ich fuhr zu meiner Familie nach Lenauheim. 

Dort wurde an einem der nächsten Tage Hans Blaßmann begraben. Es war ein Parteibegräbnis mit großen Reden. Blaßmann war früher Ortsgruppenleiter gewesen. Nach dem Begräbnis kamen seine Frau und seine Mutter zu mir, in ihrem Leid kaum fähig, ein Wort zu sprechen, Sie beschworen mich, ihnen alles zu sagen, was ich über seinen Tod wüßte. Ich erzählte ihnen, was ich eben geschildert habe. Sie wußten, daß Hans in der Banatia gestorben war, daß man seine Leiche aber nach Werschetz gebracht hatte. Sie sagten: ,Unser Hans ist umgebracht worden!' Sie waren mit einem Telegramm aus Werschetz verständigt worden, den Leichnam dort abzuholen. Dort sagte man dem Vater des Toten, dem Altbauern Dorninik Blaßmann, Hans habe sich in der SS-Kaserne in Werschetz erhängt. Er glaubte es nicht und ging der Sache in Werschetz nach. Der Leichnam war in der Nacht nach Werschetz gebracht worden und sollte der SS-Einheit übergeben werden, bei der Hans gedient und Urlaub erhalten.hatte. Sein Unteroffizier wies das Ansinnen, den Leichnam zu übernehmen, empört zurück. Darauf wurde der Leichnam in einer Friedhofgruft abgelegt. Die Besitzerin der Gruft, die Hans Blaßmann kannte, hatte dann das Telegramm an seine Angehörigen in Lenauheim geschickt. Diese Zusammenhänge konnte Dominik Blaßmann in Werschetz klären. Aber niemand wußte, wie er ums Leben gekommen war und wer den Leichnam nach Werschetz gebracht hatte. Kurz nach dem Begräbnis traf die Familie Blaßmann ein weiterer schwerer Schlag: Karl, der mittlere der drei Brüder Blaßmann, war an der Front gefallen. Das schlug den Vater vollends nieder; er fiel in Wahnsinn. Noch jahrelang nachher ging er durch die Gassen und rief nach dem Mörder seines Sohnes.“ 

Kindls Stellvertreter in der Banatia war damals Viktor Stürmer. In München sagte er aus, Hans Blaßmann sei von Kindl als Deserteur verhaftet worden. Aber die Ortskommandantur der Deutschen Wehrmacht habe es abgelehnt, ihn zu übernehmen. Man habe ihn ein paar Tage lang in einem Zimmer des obersten Stockes der Banatia inhaftiert. Eines Morgens, als ihm die Magd Katti Burger das Frühstück brachte und die Tür öffnete, sah sie ihn am Fensterkreuz hängen. Sie stieß einen Schrei aus, mehrere Schüler eilten hinzu und sahen den Leichnam dort hängen. 

Dazu meine Bemerkung: Daß die Magd und die Schüler ihn dort hängen sahen, ist ein Beweis, daß er dort hing, aber noch kein Beweis, daß er sich selbst erhängte. Zweitens: Hatte man der Magd den Schlüssel zum Gefängnis eines Deserteurs, dem die Todesstrafe drohte, anvertraut? 

Aussage Nikolaus Engelmann: Paul Kindl ließ nach der Verhaftung des Hans Blaßmann die gesamte Heimschülerschaft im Hof antreten (250-300), rief den kleinen Erich Blaßmann vor die Front, donnerte ihn an und erging sich in so deutlichen Anspielungen auf den Deserteur und dessen zu erwartende Strafe, daß jeder Schüler wußte, wer gemeint war. 

Dr. Michael Kappes, jetzt Gerchsheim bei Tauberbischofsheim, hatte bereits früher ausgesagt, er sei mit anderen Angehörigen der Deutschen Mannschaft zur Bewachung des Deserteurs und zu lauten, drohenden Zwiegesprächen vor der Tür befohlen worden, so daß Blaßmann es hören mußte. (Kindl und Kappes waren bei dieser Tagung in München nicht anwesend.) Hans Blaßmann hatte sich während seines Urlaubs von der Waffen-SS in Werschetz, weil sie dort untätig herumlagen, bei seiner früheren rumänischen Einheit, dem 5. Jägerregiment in Temeschwar, gemeldet, um dort seinem Wehrdienst zu genügen. Er berief sich dabei auf das Abkommen zwischen der rumänischen Regierung und dem Reich, wonach die wehrfähigen Männer der deutschen Volksgruppe als Freiwillige in die Waffen-SS übernommen werden konnten. Dazu schreibt Hans Hartl: „Schon ehe präzise Abmachungen getroffen waren, wurde mit der Musterung begonnen, um eventuelle Einschränkungen seitens der Rumänen von vornherein zu durchkreuzen. Alle wehrfähigen deutschen Männer von 18 bis 45 Jahren erhielten von den Dienststellen der Volksgruppe den Auftrag, sich zur Musterung zu stellen ... Der rumänische Staat gab lediglich sein Einverständnis dafür, daß die wehrfähigen Mariner der deutschen Volksgruppe freiwillig der Waffen-SS beitreten konnten und zu diesem Zweck von den rumänischen Militärbehörden ,abkommandiert' wurden. Die Volksgruppenführung veranstaltete eine Versammlungswelle, in der Redner erklärten: ,Das Reich ist in Gefahr, wir zögern nicht, seinem Ruf Folge zu leisten. Wer sich hinter juristischen Spitzfindigkeiten verschanz, ist entweder ein Feigling oder er zweifelt am deutschen Endsieg!' Damit war jede vernünftige Erörterung der sich aus der Einrückung in die Waffen-SS ergebenden Rechtsfragen rücksichtslos abgeschnitten. Jeder wehrfähige Mann war sozusagen am Portepee seiner nationalen Gesinnung gepackt. Und es gab kaum einen, der sich der Schande aussetzen wollte, als ,Drückeberger' zu gelten.“ Hans Blaßmann galt den SD-Kommissaren als solcher. Ich (Tonband): „Kindl hatte sich in Lenauheim bereits früher unrühmlich bekanntgemacht. Im Sommer 1942 kam er in das Haus des Peter Kleemann, dessen Sohn einer der Verweigerer war, und zwang ihn, das Versteck des Sohnes zu verraten. Dann ohrfeigte er den Verweigerer vor den Augen des Vaters und drohte ihm mit dem Erschießen, falls er sich nicht zur SS melden würde. Mit Anweisungen an die örtlichen Parteifunktionäre klang sein Besuch aus. Am Abend zog ein Rollkommando unter Führung des Ortsgruppenleiters Franz Hirt vor die Häuser der Verweigerer. Sie schlugen die Fenster ein, warfen Ziegelsteine in die Zimmer und beschmierten die Hausgiebel. Von den Verweigerern in Lenauheim sind einige trotz Drohungen nicht zur Waffen-SS eingerückt, unter ihnen Peter Kleemann, Franz Altrnayer und Karl Bohn, der Sohn des bereits Genannten. Sie meldeten sich zum Wehrdienst in der rumänischen Armee.“ 

Hinweis für Historiker und Forscher: Die hier enthaltenen Aussagen zu den drei auf das Programm der Tagung gesetzten Ereignissen können mit dem Tonband der AG im Besitz von Cloos verglichen werden.“

Hans Wolfram Hockl, Offene Karten. Dokumente zur Geschichte der Deutschen in Rumänien. 1930-1980 (Cu cărţile deschise. Documente privind istoria germanilor din România 1930-1980), Linz 1980, S. 72-74.

***

[1943: Nikolaus Blassmann [Blaßmann], geb. 3. 8. 1910 in Lenauheim, Landwirt, Sohn von Dominik Blassmann und Bruder von Hans Blassmann, war Mitglied der Waffen-SS und gehörte als Sturmmann bzw. SS-Schütze zu dem Personal der  Wachmannschaften des Konzentrationslagers Auschwitz]  


[1943. Nikolaus Blassmann [Blaßmann], născut la 3. 8. 1910 în comuna bănăţeană Lenauheim, agricultor, fiul lui Dominik Blassmann şi fratele lui Hans Blassmann, s-a înrolat voluntar în Waffen-SS şi a făcut parte din echipele de gardieni ale lagărului de concentrare din Auschwitz]

Aktualisiert - actualizat: 10.6. 2022

Völkische Rückfälle – Recidive rasiste

15.10. 2016

MCA către Televiziunea Națională Română Referitor la: Emisiunea Rezistența prin Cultură – şi elogierea lui Petre Țuțea, respectiv difuzarea unei scrisori în care Garda de Fier (adică formaţiunea legionarilor) este prezentată într-un mod distorsionat. Textul integral al protestului a fost publicat pe Facebook pe data de 14. 10. 2016, unde poate fi citit.

MCA an das Rumänische Fernsehen MCA protestiert, nachdem das öffentlich-rechtliche rumänische Fernsehen (TVR2) Petre Ţuţea, ein Mitglied der faschistischen Legion als Beispiel eines aufrechten Demokraten dargestellt hatte, sowie einen Brief – ohne jedweden kritischen Kommentar – ausstrahlte, in dem die Eiserne Garde positiv dargestellt wurde. Der Originaltext des Protestes wurde am 14. 10. 2016 auf Facebook veröffentlicht und kann dort gelesen werden.

***
12.10. 2016

Logica de fier a PNL 
Colac peste pupăză: 'Evreii din spatele Al-Qaida'. Deputatul comunităţii evreieşti, despre Denise Rifai, Stiri pe surse, 12.10. 2016 

PNL - 5.10. 2016 Rasismul cotidian din România PNL din Sibiu face publicitate organizaţiei fundamentaliste Coaliţia pentru Familie  Foto, 5.10.2016

PNL - 5.10. 2016 Alltagsrassismus in Rumänien  Die Nationalliberale Partei (PNL) aus Hermannstadt unterstützt die fundamentalistische Bewegung Coaliţia pentru Familie  Foto, 5.10. 2016

PNL Sibiu a dat jos afișele cu Klaus Iohannis și Coaliția pentru familie, Europa FM, 6.10. 2016

10.10. 2016

Publicitatea pentru organizaţia Coaliţie pentru Familie a fost îndepărtate.


Die Werbung für die fundamentalistische Organisation wurden aus dem Schaufenster der Hermannstädter PNL stillschweigend entfernt.

Ionuț Dumitrescu: Cum a ajuns PNL un partid homofob-creștinopat, Vice, 10.10. 2016.

***

21.9. 2016

Firul roșu care leagă prezidiul Blaga-Gorghiu de conducerea Gorghiu-Blaga

21 SEPTEMBRIE 2016

de Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu / Dela0.ro 


E greu ca lider de partid să vii să semnezi un protocol de colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) după ce în urmă cu doar cinci luni îl susțineai pe candidatul Marian Munteanu în cursa pentru Primăria Capitalei. E greu să faci asta atâta timp cât partidul pe care îl conduci o trimite în consiliul de administrație al televiziunii publice pe o doamnă, Oana Stănciulescu, suprinsă nu de puține ori în ipostaze laudative la adresa unor figuri interbelice apropiate mișcărilor de extremă dreaptă ale perioadei.
Așa că cel mai bine trimiți pe altcineva în locul tău. Eventual pe cineva care ți-a contestat susținerea / nominalizarea celor mai sus menționați - deși pe tine, ca lider de partid, te-au lăsat rece toate contestările și-ai mers înainte nestingherit, girând de la înaltul prezidiului PNL opțiuni precum Munteanu sau Stănciulescu.
În ultimele două zile Institutul Elie Wiesel a semnat cu principalele partide din România un protocol de colaborare. În baza acestui protocol membri ai partidelor semnatare din administrația publică locală și centrală vor învăța despre Holocaustul din România și urmările sale. Marți au semnat PSD și UDMR. Miercuri dimineață, PNL. În primele două cazuri la masă au stat liderii partidelor, Liviu Dragnea și Kelemen Hunor. Miercuri, din partea PNL a venit prim-vicepreședintele filialei București Adriana Săftoiu.
Alina Gorghiu și Vasile Blaga aveau altceva în program. Ceva evident mai important. Doamna Gorghiu a mers la Iași, pentru o întrunire capitală, ce nu mai suferea amânare, cu organizația liberală locală. Domnul Blaga n-a mers nicăieri - nu în interes public, în orice caz, din moment ce agenda oficială de miercuri a domniei sale n-a inclus niciun eveniment. În ciuda absenței de la semnarea protocolului cu INSHR, s-au dat asigurări că a existat o întâlnire privată cu cei doi și că semnăturile liderilor PNL se regăsesc pe actul parafat între părți.
De semnat cu public a semnat, totuși, Adriana Săftoiu.

La semnarea protocolului s-a vorbit despre pregătirea tinerei generații din politică, dar nimic despre pregătirea generației cu experiență în politică, cea care este încă la butoane. Generația Gorghiu-Blaga, de pildă, care l-a propus pe Marian Munteanu candidat la București în urmă cu doar câteva luni.
„E mai ușor să transmiți mesaje unui public tânăr care nu are prejudecăți, mituri deja inoculate", a explicat Alexandru Florian, președintele INSHR. "Desigur că în momentul în care se vor organiza programele de training ele sunt deschise. Noi vom face apel către partide pentru înscriere. Partidele sunt libere să trimită membrii pe care ele îi aleg”, a mai adăugat Florian. 
În aceste condiții nu se poate decât spera că Vasile Blaga o va propune pe Alina Gorghiu, iar Alina Gorghiu - la rându-i - îl va propune pe Vasile Blaga. În acest fel se poate spera și că la următoarele alegeri pentru Primăria Capitalei conducerea PNL, scăpată de prejudecăți și mituri deja inoculate, va alege un candidat mai puțin croit pe tiparele extremei drepte. Un candidat care să nu fi scris, precum Marian Munteanu, că "statul român nu a fost niciodată şi în România nu a existat niciun fel de ", nici că "România a fost singurul stat din alianţa anti-URSS care nu numai că nu a participat la uciderea evreilor, dar i-a ajutat cu generozitate să se salveze."
Până când acest lucru se va întâmpla paradoxul rămâne. Partidul condus de cuplul Blaga-Gorghiu a semnat miercuri un protocol cu INSHR pentru a-și educa membrii despre cauzele și efectele Holocaustului românesc, dar și despre tematica prezentă a negaționismului, antisemitismului și genocidului.
În tot acest timp Oana Stănciulescu reprezintă PNL în Consiliul de Administrație al Televiziunii Române. Pentru Oana Stănciulescu, de pildă, interbelicul Vintilă Horia (cunoscut colaborator al revistei radical antisemite "Sfarmă-Piatră") e un „reper moral”.
Același partid, condus tot de cuplul Blaga-Gorghiu, nu și-a retras niciodată în mod formal comunicatul vitriolant din perioada candidaturii lui Marian Munteanu, în care le răspundea criticilor astfel:
"Un mit care a fost cultivat cu multă migală în primăvara anului 1990 a fost cel al așa-zisei apropieri a dlui. Marian Munteanu de extrema dreaptă. Referitor la acest aspect, PNL nu poate să nu constate că și acum, ca și în zilele triste ale mineriadelor, lipsesc probele care să susțină aceste acuzații. Oricare ar fi acestea.
De aceea, PNL solicită acum oficial tuturor celor care întrețin acest discurs plin de neadevăr să aibă decența și deontologia de a-și proba spusele în mod concret, prezentând opiniei publice vorbe și fapte ale dlui. Marian Munteanu care ar putea, eventual, să susțină acuzele pe care i le aduc domniile lor."
Nici după ce Dela0.ro a prezentat un probatoriu lămuritor de vorbe și fapte, urmând "Firul roșu care îl leagă pe Marian Munteanu de Marian Munteanu", PNL nu și-a retras sau reformulat poziția - și în nici un caz nu a prezentat, din decență sau deontologie, scuzele conducerii Blaga-Gorghiu pentru prostia politică și istorică înfăptuită. Miercuri, 21 septembrie, dintr-o mișcare de pix la care nici n-au participat, co-președinții PNL sar, consecvent, în cealaltă barcă, a apărătorilor și promotorilor memoriei și învățămintelor Holocaustului românesc. 
Poate nu e inutil - deși e cu siguranță ironic - să remarcăm că între cei care au întreținut la vremea candidaturii lui Marian Munteanu un "discurs plin de neadevăr" (poziția prezidiului Blaga-Gorghiu) se afla și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România. 

FB, 21.9. 2016 

#

Despre expansiunea fundamentalismului naționalist


România: milioane de semnături în susținerea unui proiect homofob, RFE, 23.5. 2016




Fundamentalismus und Schwulenfeindlichkeit 

Im Rumänien wird es wahrscheinlich im Herbst ein Referendum zur Verschärfung des bereits geltenden Verbots gleichgeschlechtlicher Ehen geben. Das ist gleichbedeutend mit einem Sieg der orthodox-fundamentalistischen Organisation "Koalition für die Familie", die 3 Millionen Unterschriften gesammelt hat, um eine Verfassungsänderung per Referendum durchzusetzen. 

(Siehe u.a. die in der deutschsprachigen Presse verbreitete Nachricht - hier; in der rumänischen Presse einen aufschlussreichen Artikel - hier.)






***

22.9. 2016 - Actualizat - aktualisiert: Blut und Boden - Sînge şi glie



Placă omagială pentru Nichifor Crainic la Bucureşti, Str. Vasile Conta 3

Tot aici  - ebenfalls hier:

Alte teme - weitere Themen 

„... izbânda apropiată a ‚Crucilor de Foc’” / „...der bevorstehende Sieg der Feuerkreuze’” - Die literarische Ideologie von Vintila Horia, eine Mischung aus antimodernistischem Elitarismus, Fremdenfeindlichkeit, Antisemitismus, Rassismus und Ablehnung der Menschenrechte, des Humanismus. Horia agitiert in Übereinstimmung mit den Vorgaben der Faschisten. Sein Traum von einem zukünftigen Europa ist deckungsgleich mit dem von den Nazis entworfenen Modell. Hier zuerst einige Auszüge aus einem Aufsatz über Romain Rolland und ein Text über Alexis Carrel, einem Arzt und fundamentalistischen Befürworter der Vernichtung unwerten Lebens. 

Vintilă Horia, „Sfarmă-Piatră”, în: Sfarmă-Piatră, anul II, nr. 23, 30 aprilie 1936, p. 3

Vintilă Horia, „Destinul celor două lumi”; Septimiu Bucur:, „Sentimentul expansiunii româneşti” (1936). 

Weitere Details zur 1941 von Goebbels gegründeten Europäischen Schriftstellervereinigung (ESV) und dem von Vintilă Horia hochgeschätzten Giovanni Papini (Herausgeber der 1903 gegründeten Zeitschrift „Leonardo”) der 1942 Vizepräsident der ESV wurde. Der Klerikalfaschist Papini veröffentlichte später u.a. ein erfundenes Gespräch mit Lenin. 

 Adrian-Paul Iliescu, 'Cazul Vintilă Horia' şi sofistica zglobie a lui Andrei Pleșu, în: Argumente și fapte, 28.2.16

Geo Şerban: Vintilă Horia: un invitat inopinat la masa discuţiilor, în: Observator Cultural, Nr. 812, 4.3. 2016






***

1. 9. 16

Holocaust-Museum in Rumänien 

Die rumänische Regierung hat den Bau eines Museums für jüdische Geschichte beschlossen. Es gehe darum, meldet der DLF, an die Opfer des Holocaust zu erinnern. Rumänien war während des Zweiten Weltkrieges mit Hitler-Deutschland verbündet. Der Holocaust wurde dort lange Zeit bestritten. Im Jahr 2004 stellte eine internationale Kommission einen Bericht vor, nach dem die rumänischen Behörden für den Tod von bis zu 380.000 Juden verantwortlich waren.

#

22.5. 2019 - In einer in der der Zeitung Jerusalem Post vom 22. Mai 2019 veröffentlichten Stellungnahme kritisieren sechs frühere, in Rumänien tätige US-Botschafter die Zunahme antisemitischer Vorfälle. Gleichzeitig kritisieren sie die lokalen Behörden aus Bukarest, die eine Übergabe des Gebäudes verhindert haben, in dem ein Holocaustmuseum eingerichtet werden sollte. In ihrer Stellungnahme beanstanden sie auch, dass 9 Straßen noch immer den Namen von Ion Antonescu tragen. Viele andere Straßen tragen die Namen verurteilter Kriegsverbrecher. Dies steht im Widerspruch zu dem geltenden Gesetz, das die öffentliche Verherrlichung von Kriegverbrechern untersagt. Gleichzeitig erinnern die Botschafter daran, dass sich ein Bukarester Lokalpolitiker für die Errichtung einer Antonescu-Büste in der rumänischen Hauptstadt ausgesprochen hatte.
Șase foști ambasadori ai SUA în România atrag atenția că antisemitismul românesc este în creștere, RFE, 25.5. 2019 

***

RFE, 27.7. 2016

Holocaustul sub regimul Antonescu, o „Declarație politică”, și o mărturie de expert. Interviu cu Diana Dumitru 


22.7. 2016

Das moldauische Parlament hat in einer politischen Erklärung dem Abschlussbericht der Internationalen Kommission zur Erforschung des rumänischen Holocaust (2004) als verbindlich für die Republik Moldau akzeptiert.


Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație politică de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale Elie Wiesel, prin care România a recunoscut oficial, în 2004, participarea sa la Holocaust. În declarație se spune că Parlamentul moldovean „condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului”, care „reprezintă o mare tragedie istorică (…) resimțită din plin pe teritoriul Republicii Moldova”.
8.7. 2016
CNA a amendat Realitatea TV cu 50.000 din cauza lui Rareş Bogdan, Mediafax, 8.7. 2016

7.7. 2016

50.000 de lei amendă de la CNA pentru Realitatea TV, detalii aici. 

Postul Realitatea TV a fost amendat astăzi de CNA cu 50.000 de lei pentru două ediții ale emisiunii lui Rareș Bogdan în care s-a discutat despre cazul jurnalistei Oana Stanciulescu, propusă de PNL în Consiliul de Administrație al TVR și contestată de mai mulți intelectuali și de Ambasada Israelului. 

Pentru amănunte despre acest caz a se vedea mai jos, aici, pe această pagină, articolele:

- Vintilă Horia „celebrat” de IICCMER- Holocaust institute opposes journalist on TV board- „An die Schwarzhemden Rumäniens!” - „Cămăşilor negre din România!”- Iohannis, PNL-ul şi neolegionarii- Neo-Rasputinismul de la Bucureşti- APEL adresat PNL- Protestschreiben an die PNL. 

***

30.6. 2016

75. Jahrestag des Pogroms: 13.000 ermordete Juden

Progrome in Rumänien 1941: Die Todeszüge von Iasi, Spiegel-online, 30.6. 2016

***

1.6. 2016

„Mişcarea Identitară“ în vizorul Serviciilor, RFE, 1.6. 2016


***

30./31. 5. 2016

Norman Manea Im Rahmen einer Feierstunde wurde Norman Manea in der rumänischen Botschaft in Berlin der Orden „Stern Rumäniens“ im Range eines Großoffiziers überreicht. Die hohe Auszeichnung erhielt er anlässlich seines 80. Geburtstages. Hier können Sie ein Interview mit Manea lesen, das in Rumänien nur auszugsweise erschienen ist.

Norman Manea  La ambasada României din Berlin i-a fost înmînat scriitorului Norman Manea Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Ordinul i-a fost conferit cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani şi pentru meritele sale ca scriitor. Un interviu cu Norman Manea poate fi citit aici în limba germană. Din acest interviu au apărut în limba română doar fragmente.

***

Nationalistische Aufrüstung

Rumänien vor den Kommunalwahlen

Am 5. Juni finden in Rumänien Kommunalwahlen statt. Diese gelten als ein wichtiger Test für die im Herbst geplanten Parlamentswahlen. Im Mittelpunkt der öffentlichen Aufmerksamkeit stehen allerdings seit Wochen bloß die Kandidaten für das Oberbürgermeistamt aus Bukarest. Insbesondere die undurchsichtige und politisch äußerst fragwürdige Personalpolitik der Nationalliberalen Partei (PNL), deren vormaliger Chef Staatspräsident Klaus Johannis war, erhitzte in den letzten Wochen die Gemüter. Gegen die Nominierung des rechtslastigen Marian Munteanu für das Amt des Bukarester Oberbürgermeisters lehnten sich sogar einige prominente PNL-Mitglieder auf. Um es nicht auf eine Zerreißprobe ankommen zu lassen, verzichtete die Partei auf Munteanu und schlug einen neuen Kandidaten vor, der nun Antreten wird, dessen Erfolgschancen jedoch als ziemlich gering eingeschätzt werden.
Der Fall Munteanu ist symptomatisch für die in Osteuropa zunehmend nationalistischer agierende politische Klasse. Die national-patriotische Rhetorik eines Viktor Orbán aus Ungarn oder Vaclav Klaus aus Tschechien findet in Bukarest zahlreiche Nachahmer, inklusive in den beiden großen Parteien, der sozialdemokratischen (PSD) und der nationalliberalen (PNL), die das Parlament dominieren und im Herbst wahrscheinlich erneut über die meisten Mandate verfügen werden. 
Dass ein liberaler Abgeordneter im Plenum des Parlaments die Verse eines faschistischen Dichters rezitiert und dass selbige Partei kurz darauf den durch seine einschlägig rechtsextremistische Vergangenheit bekannten Munteanu zum Spitzenkandidaten kürt, ist mehr als ein einfacher politischer Fauxpas.  
Als zentrale Figur der Proteste gegen die nachrevolutionäre Regierung, war Munteanu schon 1990 durch seine klerikal-faschistoiden Sprüche aufgefallen. Als Mitbegründer und Chef der Partei Bewegung für Rumänien (MpR), plädierte Munteanu zwischen 1992 und 1995 für eine positive Neubewertung der Legion des Erzengels Michael. Die 1927 gegründete Legion war die stärkste faschistische Partei Rumäniens und gelangte 1940 an die Macht. Anhänger der Legion hatten während eines antisemitischen Pogroms 1941 zahlreiche Juden ermordet und einige von ihnen im Bukarester Schlachthaus an Fleischerhaken aufgehängt. In die Haut einiger Opfer wurden die Worte „koscheres Fleisch” eingeritzt. In einem Gespräch, bezeichnete Munteanu diese bestialischen Vorkommnisse 1993 als „dreiste und unverschämte Lügen”. Ein politisches Comeback Munteanus als Präsidentschaftskandidat einer nationalistischen Partei, die der erste postkommunistische Geheimdienstchef im Jahr 2000 gründete, scheiterte. Nachdem nun auch die PNL einen Rückzieher machte und sich von ihrem Spitzenkandidaten trennte, kündigte Munteanu die Gründung einer neuen Partei an, die im Herbst bei den Parlamentswahlen antreten soll. Zu dem informellen Kern, der die geplante Partei mitunterstützt, gehört auch der bekannte Schauspieler Florin Zamfirescu. Dieser nahm im April an einer in Rumänien organisierten Zusammenkunft mit der Chefin des französischen Front National, Marine Le Pen, teil. Bei der von einem rumänischen Europarlamentarier und Mitglied der ultrarechten Fraktion „Europa der Nationen und der Freiheit” vorbereiteten Veranstaltung ging es vorwiegend darum, in Rumänien den Grundstein einer neuen, schlagkräftigen, euroskeptischen und islamkritischen Partei zu legen. 
Allerdings existieren in Rumänien bereits mehrere solche Parteien, die aber alle untereinender zerstritten sind und sich nicht auf einen gemeinsamen politischen Nenner einigen können. 
Bogdan Diaconu, ist der Chef einer solchen Partei, die sich Vereinigtes Rumänien (PRU) nennt und als deren Spitzenkandidat er sich für das Bukarester Oberbürgermeisteramt bewirbt. In national-populistischer AfD-Manier verspricht er in seinem Grundsatzprogramm (betitelt: „Kraft und Mut”) als Oberbürgermeister, den geplanten Bau einer Moschee in Bukarest zu verhindern, keinen islamischen Flüchtling in der Hauptstadt zu dulden und die „illegal von Zigeunern besetzten Häuser” zu räumen. 

Foto: (c) hjs-online

Ähnliche Versprechungen enthält auch das Programm eines seiner Konkurrenten, Catalin Berenghi, der als unabhängiger Kandidat antritt. Gegen Berenghi ermittelt inzwischen die Staatsanwaltschaft wegen Störung der öffentlichen Ordnung, nachdem dieser mit den rumänischen Nationalfarben bemalte Schweine auf dem für den Moscheebau zugewiesenen Grundstück ausgesetzt und 500 Kreuze über das Stadtgebiet verteilt hatte. „Ich habe keine Angst”, erklärte großspurig Berenghi, „wir müssen unsere Nation und christlichen Traditionen” verteidigen. 

William Totok, 26.5. 2016 

#

William Totok: Hetze gegen „Zigeuner“ und Schweine vor Moscheen. Bei den Kommunalwahlen am 5. Juni kandidieren in Bukarest auch Rechtsradikale, in: die tageszeitung (taz), 24.5. 2016, S. 11

***


20.4. 2016



Marian Munteanu, retras de PNL din cursa pentru Primăria Capitalei: Acuzaţiile care mi s-au adus vor fi demontate. S-au făcut presiuni să fiu respins. Cătălin Predoiu, noul candidat, Mediafax, 20.4. 16


19.4. 2016

Florin Poenaru, Prin Marian Munteanu Piața Universității 1990 a învins, în: CriticAtac, 18.4. 2016

***

18.4. 2016, 11 h

Despre Marian Munteanu

- Fragment -

(...) 
Ca o încercare similară grupării timişorene poate fi considerată înfiinţarea Partidului Mişcarea pentru România (M.P.R.) de către unii activişti care au organizat, la Bucureşti, în 1990, demonstraţia maraton din Piaţa Universităţii, îndreptată contra puterii de atunci, calificată drept neo-comunistă. Partidul condus de Marian Munteanu, un ucenic al lui Ion Coja şi Petre Ţuţea, a editat gazeta „Mişcarea“, care şi-a propus, ca şi „Gazeta de Vest“, să răspîndească informaţii legate de Mişcarea Legionară. Cele două grupări se considerau succesoare legitime ale Legiunii. O colaborare, însă, a eşuat din cauza unor neînţelegeri doctrinare şi rivalităţi politice. 
În pofida unor contradicţii existente între cele două grupări radicale de dreapta (cît şi a altora care au apărut după 1990), ele se suprapuneau într-un punct central. Ambele negau Holocaustul din perioada lui Ion Antonescu, ambele îl proslăveau pe Corneliu Zelea Codreanu, pe care-l considerau drept un model în lupta contra bolşevismului, ambele bagatelizau componenta antisemită şi xenofobă a ideologiei legionare. Mai toate formaţiunile radicale de dreapta din acea vreme se revendicau din doctrina fascistă a lui Codreanu, mai puţin P.R.M. Fostul lider devenise o icoană angelică pentru o sumedenie de grupuleţe, fundaţii şi formaţiuni politice, ilustrînd transformarea unei figuri compromise într-un model extras dintr-o istorie mistificată politic. Programul eclectic al M.P.R. este o dovadă în acest sens. Deşi Munteanu considera M.P.R. drept cel mai de dreapta partid din România, el a respins excesele violente ale legionarilor, considerînd, însă, că doctrina lor era, în esenţă pozitivă, şi trebuie păstrată şi adaptată momentului: „Legionarii au fost împotriva democraţiei şi voiau să creeze Omul Nou. Noi sîntem pentru democraţie şi credem că Omul Nou a fost creat deja de Isus Cristos.“ 
Aderarea la M.P.R. depindea de cîteva condiţii. Fiecare candidat trebuia să cunoască Istoria României a lui Petre P. Panaitescu şi să fi studiat scrierile politice ale lui Eminescu. Cine nu împărtăşeşte „concepţia metafizică“ a partidului că lumea este o creaţie a lui Dumnezeu, susţinea Munteanu, şi nu respinge „materialismul, ateismul şi pe liber cugetători“ n-are ce căuta în partid. 
În acest partid, care a activat între anii 1992 şi 1995, s-au întîlnit în mod paradoxol două tradiţii, cea naţionalistă, moştenită din perioada ceauşistă, şi cea preluată de la legionari. Aceste tradiţii deveniseră vizibile şi în timpul manifestaţiei anti-comuniste maraton din primăvara lui 1990. În lozincile strigate atunci apăreau reziduuri preluate din repertoriul naţional-patriot ceauşist al cenaclului „Flacăra“ („Trăiască, trăiască, trăiască, să trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească“) şi citate din cîntecele gardiştilor („Libertate te iubim, ori învingem, ori murim“). Piaţa Universităţii ocupată a fost declarată „zonă liberă de neocomunism“. Unul dintre participanţi şi editor al unui ziar studenţesc declara, în mai 1990, că naţionalismul nu este un fenomen negativ, pentru că reprezintă valorile poporului. În acelaşi timp, el îl elogia pe ideologul gardist Nae Ionescu (1890-1940) în care vedea un reprezentant „strălucit“ al ideilor naţionaliste care nu pot fi numite fasciste. 
Marian Munteanu, care şi-a împodobit pereţii biroului său cu portretele lui Mihai Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Petre Ţuţea, niciodată nu şi-a ascuns simpatiile pentru organizaţia fascistă, afirmînd că omul pe care-l respecta cel mai mult şi de la care a învăţat mai mult decît în şcoli a fost legionarul Ţuţea.  
(...) 

Notele de subsol în: William Totok, Elena-Irina Macovei, Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România (Fragment din cartea care urmează să apară la Editura Polirom.) 

18.4. 2016

60% dintre cei numiți de Clinton sunt evrei, în: Mișcarea, anul IV, nr. 9 (49), 1-15 mai 1995, p. 8 

Ibidem

***

17.4. 2016

Marine Le Pen, președinta Frontului Național din Franța, a fost prezentă sîmbătă, la Sinaia, la conferinţa "Europa Noastră, Europa Naţiunilor". Conferinţa a fost organizată de europarlamentarul român, Laurențiu Rebega, membru al grupului "Europa națiunilor, Europa libertății".

Intr-un discurs Le Pen a declarat că partidele anti-europene, islamofobe și radicale de dreapta nu sînt extremiste, ci numai naţionaliste.

Marine Le Pen, FN-Chefin und  Vorsiztende der Fraktion "Europa der Nationen und der Freiheit" (ENF) im EU-Parlament erklaerte am 15.4. 2016 in Sinaia, die euroskeptischen und islamophoben Parteien sind nicht rechtsradikal, sondern nur nationalistisch. 

16. 4. 2016

Marian Munteanu, Către toți naționaliștii creștini și simpatizanți ai Mișcării Legionare, în: Mișcarea, anul II, nr. 1(6) 1991, p. 6

15.4. 2016, 20 h

"Preşedintele României nu a propus, susţinut şi nu a impus conducerii PNL candidatura domnului Marian Munteanu. Preşedintele nu este implicat în niciun fel în această desemnare. Decizia susţinerii domnului Munteanu aparţine strict conducerii PNL în urma propriilor evaluări", a precizat Administraţia Prezidenţială , potrivit Mediafax și HotNews. 


Praesident Klaus Iohannis hat die Kandidatur Munteanus weder vorgeschlagen noch unterstuezt, heisst es in einer von rumaenischen Medien verbreiteten Erklaerung der Praesidialverwaltung. 

15.4. 2016

Das Pressebuero des rumaenischen Praesidenten, Klaus Iohannis, weigert sich, eine offizielle Anfrage bezueglich der umstrittenen Kandidatur von Marian Munteanu zu beantworten. Die gestern (14. 4. 2015) an das Buero und an einen der Berater des Staatschefs gerichteten Anfrage bezog sich auf die Geruechte, wonach Iohannis der Kandidatur zugestimmt haben soll. 

Biroul de presă al Președintelui, cît și un consilier prezidențial refuză să răspundă la întrebarea care le-a fost adresată ieri (14 aprilie) - pe cale electronică - și pe care o cităm aici:

Este adevărat că domnul Președinte Klaus Iohannis a fost de acord cu desemnarea lui Munteanu (după o întrevedere avută cu doamna Alina Gorghiu), precum susțin mai multe publicații din România? 

Institutul Elie Wiesel: Persoana publică Marian Munteanu prezintă un motiv de îngrijorare, Mediafax, 14.4. 2016



PNL trebuie să îl retragă pe Marian Munteanu – Candidat incompatibil cu valorile democratice, ActiveWatch, 14.4. 2016


14.4. 2016

Sorin Cucerai: Întâmplări recente. Crescendo, FB, 13.4. 2016

1. Câteva tinere musulmane au fost agresate pentru că purtau văl. Niciun candidat la Primăria Bucureștiului nu a reacționat - nici cei presupus cool, nici cei horror.2. Bucureștiul s-a umplut de cruci macabre. Niciun candidat la Primăria Bucureștiului nu a reacționat - nici cei presupus cool, nici cei horror.3. La Universitate, un cort a fost vandalizat cu mesaje rasiste care incitau la violență. Niciun candidat la Primăria Bucureștiului nu a reacționat - nici cei presupus cool, nici cei horror.4. Marian Munteanu a devenit candidatul PNL. Unii contracandidați s-au referit la legăturile lui cu Virgil Măgureanu, dar niciunul nu i-a condamnat legionarismul. Niciunul - nici cei presupus cool, nici cei horror.5. CEDO a condamnat România pentru homofobie instituționalizată. Niciun candidat la Primăria Bucureștiului nu a reacționat - nici cei presupus cool, nici cei horror.6. Piedone și Vanghelie candidează din nou.În condițiile astea, singura soluție rațională e boicotarea masivă a alegerilor. Toți candidații tac în fața noului val naționalist/ ortodoxist/ ultraconservator de tip neolegionar. Din perspectiva asta, toți candidații - de la Firea la Nicușor Dan sau Ciucu - sunt exact la fel: aceeași mizerie. De ce l-am cauționa pe vreunul dintre ei cu votul nostru?Repet: singura soluție rămâne boicotul masiv - și, preferabil, proteste de stradă (dar mă tem că ideea de protest e utopică azi).PS Aș fi votat cu Nicușor Dan așa cum am votat cu Iohannis - adică strategic. Cu Iohannis am votat ca să forțez fie disoluția, fie reformarea PSD. Cu Nicușor Dan aș fi votat ca să forțez fie disoluția, fie reformarea PNL. Nu mai e nevoie: PNL a intrat singur în disoluție. În consecință, nu am de ce să mă prezint la vot.

12.4. 2016
Der Spitzenkandidat der Nationalliberalen Partei (PNL) fuer das Amt des Bukarester Oberbuergermeisters  ist Marian Munteanu, der ehemalige Chef der rechtsradikalen Partei, Bewegung fuer Rumaenien (MPR). 

Articole din oficiosul MPR, Mișcarea, FB, 13.4. 2016

17.1.2016

Wahlplakat der MPR 1992 (Foto: hjs-online)

In Bukarest gaben mehrere rumänische Nationalkonservative die Gründung der Organisation „Gruppe für Rumänien” (GPR) bekannt. Zu den Gründungsmitgliedern gehört auch Marian Munteanu, der frühere Chef der rechtsradikalen Partei, „Bewegung für Rumänien” (Mişcarea pentru România, MPR), die ab 1992 das Blatt „Mişcarea” herausgab.  - Einzelheiten zu dieser Gruppe und einer weiteren rechtsradikalen Organisation, die Ende Januar gegründet werden soll, erfahren Sie in unserer Rubrik: Postkommunistischer Antonescu-Kult / Cult antonescian postcomunist. 

Siehe auch: 
Antonescu: Ehrenbürgerschaft aberkannt

***

30.3. 2016

Mircea Toma: Sfântă bătrâneţe legionară: Ana Blandiana şi disidentul Gabriel Liiceanu, în: Adevărul, 30.3. 2016

"Sunt convins că nici domnul Liiceanu, la fel ca inocenta Blandiana, nu a dezvoltat traseul pe care ideile formulate în grabă, pentru un efemer produs jurnalistic, îl deschid. Un traseu care conduce către o lume mai pură etnic şi cultural şi în care controlul să fie preluat de politicieni adevăraţi, „de ţinută, de forţă”. La capătul drumului pe care şi-a lăsat primii paşi conceptuali Liiceanu nu se află o gară legionară. E una nazistă."

28.3. 2016

Claudia Ciobanu, Scrisoare deschisă către Ana Blandiana, în: Vox publica, 27.3. 2016

"Credeam că ceea ce știți despre viața într-un regim totalitar v-ar ajuta să distingeți între propagandă și informație."

#

Vintilă Horia „celebrat” de IICCMER

Scriitorul Laszlo Alexandru, a adresat premierului român, Dacian Cioloş, o Scrisoare deschisă, datată 28. 3. 2016, în care protestează împotriva „celebrării” lui Vintilă Horia, în cadrul unui acţiuni publice, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acţiunea urmează să aibă loc miercuri, 30 martie 2016, la Bucureşti. În scrisoarea deschisă se spune textual: „Însă constat cu surprindere că actuala conducere a instituţiei ascunde sub masă o agendă colaterală. Dl. Radu Preda pare a considera că nu poate condamna comunismul, fără a recupera şi înălbi agenţii nazismului. El a fost demnitarul care a protestat împotriva legii ‚antilegionare’, adoptate recent de Parlamentul României – iar asta nu l-a costat funcţia. Acum iată-l girînd celebrarea unui hitlerist. În ritmul ăsta se vor face nişte ani de la moartea în Spania a lui Ion Moţa şi Vasile Marin, doi anticomunişti de frunte, şi poate că vom avea o comemorare straşnică, la institutul guvernamental condus de Radu Preda. Curînd se va împlini o dată rotundă de la Operaţiunea Barbarossa, în care alt mare anticomunist, Adolf Hitler, şi-a arătat talentele militare – poate că vom avea iarăşi o comemorare straşnică, la institutul guvernamental condus de Radu Preda.” – Textul integral al scrisorii a fost publicat în revista E-Leonardo şi poate fi citit aici. 

26.3. 2016

25.3. 2016, 21:15 h +  +  +  Ambasada Israelului: Am aflat cu îngrijorare despre numirea Oanei Stănciulescu la TVR, Mediafax, 25.3. 2016 +  +  + 25.3. 2016  Observator Cultural, anul XVII (seria nouă 557), nr. 815, 24-30 martie 2016 Elena-Irina Macovei, William Totok: Asasinat, răzbunare sau execuție? Despre necesitatea reconsiderării critice a trecutului (Fragment dintr-un volum în pregătire: Între mit şi bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România) Ovidiu Şimonca, Pentru decență în spațiul public, în: Observator Cultural, nr. 815, 2016 Caius Dobrescu, Fiziologia semidoctului. Dacă ar fi să extragem învățăminte din militantismul naționalist al emisiunii Jocuri de putere de la Realitatea TV, în:  Observator Cultural, nr. 815, 2016 *** 23.3. 2016  Romania: Holocaust institute opposes journalist on TV board, The Washington Post, 23.3. 2016 Romania's Holocaust institute has protested the appointment of a well-known journalist to the board of the TVR public television station, saying it is disrespectful to the victims of the Holocaust, The Republic, 23.3. 2016 *** 22.3. 2016  Aufstieg des Legionarismus zur parlamentarischen Leitkultur Der Senator der liberalen Partei (PNL), Puiu Haşotti rezitiert im rumänischen Parlament ein "patriotisches" Gedicht, das er dem faschistischen Autor, Radu Gyr zuschreibt / In Wirklichkeit ist der Verfasser des Textes, "Ardealul" ein kaum bekannter nationalistischer Dichter: Mircea Rădulescu /  13:30 h  + + +  Die wegen ihrer prolegionaristischen Sympathien umstrittene Journalistin, Oana Stanciulescu, ist Mitglied des Verwaltungsrates des öffentlich-rechtlichen Fernsehens in Rumänien. Für die von der PNL vorgeschlagene  Kandidatin stimmten 312 Abgeordnete, 21 waren dagegen. Die Abgeordneten des Ungarischen Verbandes (UDMR) verließen aus Protest den Saal. Aurel Vainer, der Abgeordnete der jüdischen Minderheit, hatte sich in einer Ansprache gegen eine Mitgliedschaft der Journalistin im Verwaltungsrat ausgesprochen. Einer der stellvertretenden Mitglieder des Rates, der ebenfalls von der PNL vorgeschlagen worden war, ist der Verfasser einer Arbeit, in der die antisemitische Tätigkeit des orthodoxen Patriarchen und Premierministers (1938-1939), Miron Cristea (1868-1939), verharmlost wird.  + + +  Reaktionen:   + + +  Megszavazták a TVR igazgatótanácsát – kivonult az RMDSZ az ülésteremből, in: Új magyar szó-online, 22.3. 2016  + + +   + + + Haşotti (PNL) a recitat versuri de Radu Gyr în plenul reunit al Parlamentului, in: Evenimentul zilei, 22.3. 2016  + + +   + + + Scandal în Parlament. UDMR a părăsit şedinţa plenului: „Nu putem asista la apărarea legionarilor”. Haşotti a recitat din Gyr, in: Gândul, 22.3. 2016  + + +   + + + Parlamentul voteaza noul CA al TVR. Critici la adresa Oanei Stanciulescu, propunerea PNL, in: 22, 22.3. 2016  + + +  + + + Deputatul sârbilor şi o traseistă politică au sărit calul, in:  Cotidianul, 22.3. 2016 + + +  + + + Oana Stănciulescu, acuzată de legionarism în plenul Parlamentului, UDMR a plecat de la şedinţă, in: BN24, 22.3. 2016 + + +  +++  Pornind de la o poezie a lui Radu Gyr, Laszlo Alexandru a scris o parodie în care apar doi dintre politicienii susţinători ai Oanei Stănciulescu, intitulată: Ridică-te, Haşotti, ridică-te, Anghel!  [...] Pentru toţi scriitorii antisemiţi şi pentru un prozator cam tembel, care îi cînta lui Hitler laude fierbinţi, ridică-te, Haşotti, ridică-te, Anghel! [...]  (Text integral aici: E-Leonardo, 22.3. 2016)  PRECIZARE: + + + Poezia atribuită de senatorul liberal Puiu Haşotti lui Radu Gyr, recitată în parlament, unde s-a pronunţat pentru alegerea Oanei Stănciulescu, aparţine de fapt autorului de poezii patriotice, Mircea Rădulescu (1889-1946) şi se numeşte „Ardealul”. + + +   22.3. 2016 „An die Schwarzhemden Rumäniens!” - „Cămăşilor negre din România!” Warnung vor Erstarkung des Extremismus Iulian Fota, der frühere Berater für Sicherheitsfragen von Präsident Klaus Johannis warnt vor einer Wiederbelebung des Faschismus und Antisemitismus in Rumänien. Fota ist ein Mitunterzeichner des Protestbriefes vom 17. März 2016 (siehe unten). Zusammen mit weiteren Mitunterzeichnern des Briefes wurde er in einer Realitatea-TV-Sendung noch am gleichen Tag an den Pranger gestellt und als elender Verräter beschimpft. Avertisment faţă de reînvierea extremismului  „...să vezi cum în România renasc fascismul şi antisemitismul, ca mai vechi forme de anti-occidentalism? Mai ales când ţara are ca preşedinte un etnic german.” Iulian Fota, „Cămăşilor negre din România!”, în: Ziare.com, 22.3. 2016 Comunicat de presă - grupurile parlamentare ALDE din Senat și Camera Deputaților, Agerpres, 22.3.  2016 *** 21.3. 2016, 21:50 h Iohannis, PNL-ul şi neolegionarii PNL tolerează atacurile extremiste contra fostului lor lider, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, lansate de către un propagandist neolegionar, organizator al unor reuniuni la care a participat şi Oana Stănciulescu Partidul Naţional Liberal (PNL) nu a renunţat la candidatura Oanei Stănciulescu care urmează să fie audiată de către parlamentari în vederea investirii ca membră a Consiliului de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune. Se pare că PNL-ul nu este defel deranjat de faptul că Oana Stănciulescu a participat, în ianuarie, alături de Florin Dobrescu şi alţi militanţi de dreapta, la simpozionul memorial intitulat: „Gogu Puiu și Rezistența anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice” (a se vedea afişul postat aici). Gogu Puiu a fost un legionar implicat, după război, în rezistenţa armată care s-a sinucis ca să nu fie arestat. Nepoata lui a declarat, după simpozion, într-un interviu („Adevărul”, 31 ianuarie 2016): „bunicul meu a fost legionar, iar eu sunt mândră să fiu nepoata unui legionar.” Cu prilejul simpozionului s-a anunţat şi înfiinţarea „Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei” care se potriveşte şi ca o organizaţie paravan pentru activiştii partidului suspendat, Totul pentru Ţară. Activiştii partidului mai dispun de o organizaţie, fondată de ei, în 2008, care se numeşte Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu.  Într-o scrisoare deschisă publicată, pe data de 21 martie 2016, în gazeta neolegionară „Buciumul”, preşedintele fundaţiei, Florin Dobrescu, îl titulează pe şeful statului român, Klaus Iohannis, drept „fostul fuehrer” al Forumului Democrat al Germanilor din România. În opinia lui Dobrescu, Forumul ar fi descendentul direct al organizaţiei naziste, din perioada 1940-44, cunoscută sub denumirea Grupul Etnic German.  În perfectă concordanţă cu teoriile conspiraţioniste cu tentă antisemită, fostul lider al formaţiunii neolegionare, Partidul Totul pentru Ţară (creat în 1992 sub numele de Partidul Pentru Patrie şi suspendat anul trecut în urma unei decizii a justiţiei române) publică în ziar o fotografie a lui Iohannis pe faţa căruia este montată o ştampilă nazistă – un vultur cu o zvastică în gheare – şi inscripţia „Landesgruppenleiter Rumänien der Auslandsorganisation” (în traducere aproximativă: Şeful grupului pe ţară – România - a organizaţiei pentru străinătate). Dobrescu îi reproşează lui Klaus Iohannis faptul că acesta a subliniat în cursul unei vizite în Israel că România va combate antisemitismul şi xenofobia şi că s-a „angajat” să „realizeze” la Bucureşti „un muzeu al Holocaustului”. Dobrescu scrie apoi textual:  „De anul trecut încoace v-aţi făcut colportorul teoriilor lui Alexandru Florian, Shafir, Totok şi ale altor sinecurişti care au transformat Institutul Elie Wiesel într-un nucleu de propagare a antiromânismului şi urii interetnice. Servind, evident, unor cercuri nu din România, şi pe care ei le cunosc prea bine.” Apoi autorul scrisorii, care imediat după postare a fost preluată şi răspîndită de alte gazete neolegionare, fundamentaliste şi radicale de dreapta, recurge la stilistica insinuărilor xenofobe, scriind:  „este delicat să faci o vizită oficială în Israel, câtă vreme ai în debaraua politică mai multe cadavre care mai şi miros… Nu e uşor să fii neamţ, să fi condus ani de zile o organizaţie descendentă a nazistei GEG, descendenţă de pe urma căreia să te îmbogăţeşti peste măsură, şi să ajungi la Jerusalim, unde să fii luat la întrebări de nişte domni cu kippa. Şi atunci, aţi preferat să vă puneţi cenușă în cap, dar în numele bietului popor român. Care, nu-i aşa, poate să suporte toate extravaganţele bugetare asumate de un preşedinte pe care se pare că nu-l leagă de această ţară decât şase case şi nişte afaceri consistente…”  21.3. 2016 Neo-Rasputinismul de la Bucureşti Potrivit unor ştiri date publicităţii de cîteva ziare şi agenţii de presă din Bucureşti, PNL şi-a menţinut propunerea privind candidatura Oanei Stănciulescu pentru a face parte din noul Consiliu de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune. După contestarea acestei candidaturi de către un grup de intelectuali (a se vedea mai jos apelul din 17 martie 2016, adresat conducerii PNL), un alt grup a dat publicităţii (pe data de 19 martie) o scrisoare de susținere a Oanei Stănciulescu (semnată de jurnalistul Liviu Mihaiu, fostul primar din Timişoara şi ex-preşedinte PNŢCD, Gheorghe Ciuhandu, deputatul şi preşedinte al PND, Daniel Fenechiu, fostul şef al formaţiunii radicale de dreapta, Mişcarea pentru România, Marian Munteanu ş.a.) Într-un comunicat, vicepreședintele PNL, Mircea Dolha, afirmă (luni, 21 martie) că scandalul privind propunerea partidului ca Oana Stănciulescu să facă parte din CA al TVR a fost creat artificial, calificînd-o pe jurnalistă drept un om de o corectitudine ireproșabilă. Ca reacţie la apelul din 17 martie, postul de televiziune Realitatea TV a difuzat în aceeaşi zi o emisiune, moderată de Rareş Bogdan, în care pe lîngă afirmaţii defăimatoare s-au strecurat insulte inacceptabile. Întreaga emisiunea a fost postată pe Youtube şi poate fi vizionată aici. Postarea este însoţită de următorul text: „Oana Stănciulescu, pusă la zid și etichetată ‚neolegionară’ pentru că-i apără pe Horia Vintilă, Radu Gyr. Semnatarii scrisorii de protest: Vintilă Horia e numit ‚prohitlerist’, Radu Gyr – ‚poet legionar’”.  PS. Iată aici una din numeroasele poezii legionare, scrise de Radu Gyr, publicată în noiembrie 1940, în Revista Fundaţiilor Regale: Legionarul * Se svârcoleau în gropniţi voievozii, Gemeau vlădicii-n cripte, şi panduri; Ciolanele moţeşti trosneau sub bozii, Zarea murea, vântul cobea, oftau păduri; Prindeau din temelie să se mişte Parânguri şi rarăuri de granit. Bejenii lungi şi bice de restrişte Izbeau din nou în neamul oropsit. Şi mi-am lipit urechea de morminte Şi-am auzit cum auie şi plâng. Şi-am ascultat în băltăreţ fierbinte, Ce greu oftează codrii când se frâng; Şi-am izbucnit atunci ca o vâltoare, Învârtejit din cremene şi fier… În coastă am o pajură de soare, Pe umeri vifor duc, pe frunte cer. Mă-nchin spre Feldioare şi Rovine, Mă plec pe oseminte de rumâni. Ţărâna cnejilor o port cu mine Şi beau trecutul Ţării din fântâni… Când braţu-mi cade aprig ca o spadă, Pedepsitor de mişelie şi trădări, Senin rămân, cu fruntea pe baladă, Şi pe obraz aprind lumini şi zări. Biserici noi, cu creştetul ca luna Din mâna mea răsar ca nişte crini. Cu târnăcopul meu despic furtuna Şi cu mistria mea zidesc Destin. Zâmbind, primesc şi temniţă şi roată. Mucenicia o aştept şi-o cer. În temniţă Iisus mi se arată Şi-mi oblojeşte rănile cu cer. Iar sângele de-mi picură pe Ţară, Din fiecare strop creşte-un altar... Ler, Lerui Ler, din jertfă legionară, Înalţă, Doamne, o ţară ca un har! (* Greşeala de tipar din titlul poeziei – Leginoarul - a fost corectată – n.n. HJS-online.) *** 19.3. 2016 "Protestschreiben an die PNL. Aufs falsche Pferd gesetzt im Verwaltungsrat des Staatsfernsehens TVR", in: ADZ, 19.3. 2016 *** 17.3. 2016 APEL adresat PNL ============= 17 martie 2016 Doamnei Alina Gorghiu, Domnului Vasile Blaga, Copreşedinţi ai Partidului Naţional Liberal Am fost şocaţi de ştirea desemnării doamnei Oana Stănciulescu, la propunerea Partidului Naţional Liberal,  ca membră a Consiliului de Administraţie a Televiziunii  Române. Oana Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca  foarte activă în cultivarea memoriei unor personalităţi şi valori de extremă dreapta din istoria culturii româneşti. Cu o consecvenţă, ce trebuie subliniată, jurnalista îşi face un crez din a reabilita, şi eroiza o serie de personalităţi de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată. Pe aceştia  i-a declarat repetat „eroii noştri”. Câteva exemple sunt revelatoare: la 23 februarie, acest an,  într-o dezbatere la Realitaea TV, Oana Stănciulescu declara că Radu Gyr, cunoscut poet legionar, autorul imnului mişcării legionare, personalitate recuperată de Ion Antonescu, în regimul căruia a ocupat importante demnităţi şi  scriitorul şi publicistul Vintilă Horia,  cunoscut ca prohitlerist sunt „reperele ei morale”. Şi, cu prestigiul câştigat întotdeauna de omul de pe ecran, recomanda societăţii româneşti să adopte aceste repere morale. Doamna Stănciulescu a fost extrem de activă în  combaterea legii 217, supranumită în media „legea antilegionară”. Am aminti că această lege a fost propusă de parlamentari PNL, cu scopul de a împiedica propaganda extremistă din România. Doamna Stănciulescu, împreună cu alţi colegi ‘întru credinţă’ neolegionară au atacat brutal  Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, organism al Guvernului României şi au adus injurii grosolane directorului general al Institutului. Nu este lipsit de interes să amintim forma de exprimare a doamnei Stănciulescu caracterizată prin agresivitate, autosuficienţă, minimalizarea adversarului de idei. Considerăm că  poziţiile publice ale doamnei Oana Stănciulescu contribuie la crearea unui climat politic şi moral insalubru şi sunt periculoase pentru democraţia românească. Ele sunt contrare opţiunii europene a societăţii româneşti, opţiune în care PNL a avut un rol important. Această opţiune este incompatibilă cu moştenirea fascistă.  Cu atât mai grav consideram că ar fi promovarea publicistei într-o poziţie importantă a Televiziunii publice. Nu putem fi decat consternaţi de propunerea Partidului Naţional Liberal pentru completarea Consiliului  de administraţie al TVR. Fie că  îmbrăţisăm sau nu drumul politic al PNL, am văzut întotdeauna în acest partid o structură democratică importantă.  Am crezut întotdeauna în compatibilitatea conceptelor de democraţie, europenism şi liberalism. Să amintim că în istoria sa, PNL  a ‘beneficiat’ de atenţia violenţei legionare, care l-a asasinat pe unul din liderii partidului, primul-ministru în funcţie, I. G. Duca. Stimată Doamnă şi stimate Domnule, Vă rugăm să luaţi în considerare, împreună cu organismele de conducere a PNL,  retragerea propunerii privind  desemnarea doamnei Stănciulescu în importantul forum al TVR.  Cu stimă, Liviu Antonesei, scriitor,  profesor, Universitatea "A.I. Cuza", Iasi Ion Petre  Barbos,  Cluj-Napoca. Stephan Benedict, publicist, New-York Liviu Beris, PhD, presedinte al  Asociatiei Evreilor Supravituitori ai Holocaustului Maria Bucur, profesor, Indiana University, SUA Horia Bozdoghina, PhD, istoric, Sibiu Sorin Camner, inginer, Bucuresti,  România Gianina Cărbunariu, regizor Alina Ciobanu, consilier in cariera, Universitatea Bucuresti. Peter Dan, PhD, Long Island University, New York Caius Dobrescu, profesor, Universitatea  Bucuresti Irina Dragan, psiholog Smaranda Enache, militanta pentru drepturile omului Daniel Cristea Enache, conferentiar, Universitatea Bucuresti Bogdan Florian, lector universitar, SNSPA Iulian Fota, PhD, expert  in probleme de securitate Andreea Gheba, doctorand, SNSPA Mihai Dinu Gheorghiu, profesor, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi Georg Herbstritt, istoric, Berlin Mihaela Grancea, profesor , Universitatea  "Lucian Blaga"-Sibiu Florin Iepan, regizor Elena-Irina Macovei, psiholog Norman Manea, scriitor Peter Manu,  medic, profesor universitar, SUA Maximilian Marco Katz, directorul Centrului de Monitorizare a Antisemitismului Adrian Miroiu, profesor universitar, SNSPA Andrei  Klein, Cluj-Napoca Werner Kremm, publicist, Timisoara Marcu Flaviu Cristian, doctorand UBB, Cluj-Napoca Iudita Muresan, conferentiar universitar pensionar, supravietuitoare a Holocaustului. Carmen Musat, conferentiar universitar, Universitatea Bucuresti, redactor-sef la “Observator Cultural” Lucian  Nastase-Kovacs, profesor universitar, UBB Cluj-Napoca Adrian Niculescu, conferentiar universitar, SNSPA Iulian Popa, PhD, cercetator, UBB Serban Nichifor,  compozitor, profesor universitar, Universitatea  Nationala de Muzica, Bucuresti Liliana Popescu, conferentiar universitar, SNSPA Liviu Rotman, profesor universitar, SNSPA Michael Shafir, profesor, UBB,Cluj-Napoca Stefan Sienerth, istoric, Germania Edit Szegedi, conferentiar universitar, UBB, Cluj-Napoca Daniel Vighi, scriitor, Timisoara Tibori Szabo Zoltan, conferentiar universitar, UBB-Cluj William Totok, publicist,  Berlin Sebastian Toc, doctorand, SNSPA Keno Verseck, jurnalist, Berlin Claudia  Zidaru, doctorand SNSPA  Cezar Gheorghe, jurnalist cultural, critic literar Textul a fost publicat si-n revista 22 si în Observator Cultural.  18.3. 2016 După publicarea scrisorii au mai semnat următoarele persoane:  Dinu Adam, scriitor, Bucureşti Emanuel Copilaş, asistent universitar, Universitarea de Vest, Timişoara Alina Dragolea, lector universitar, SNSPA Zoe Petre, profesor emeritus, Universitatea Bucureşti Marius Tabacu, directorul Filarmonicii, Cluj-Napoca Michelle Kelso, asistent  profesor, Washington University, SUA Mihai Radu Predescu, inginer, Bucureşti Cristian Vasile, Institutul de Istorie “N. Iorga” Laszlo  Alexandru, publicist, Cluj-Napoca Gabriel Hancean, publicist SNSPA Daniel Mihai, compozitor, Constanţa Răzvan Paraianu, istoric, conferenţiar Universitatea Tg. Mureş Elek Szokoly, publicist, Tg. Mureş Aura Cumita, jurnalistă, Berlin Bianca Burţa-Cernat, scriitoare, România Paul Cernat, profesor universitar, Universitatea Bucureşti Victor Eskenasy, jurnalist, Frankfurt am Main  19.3. 2016 - au mai semnat următoarele persoane: Tiberiu Roth, Braşov Peter Shragher, scriitor, Bucureşti  20.3. 2016 - au mai semnat următoarele persoane: Andreea Ghiță, Cluj-Napoca Levente Szöcs, publicist, București Martha Iszak, scriitoare, Tg. Mureș Doina Popescu, București Ioan Vieru, scriitor, București Reacţia lui Rareş Bogdan în emisiunea, Jocuri de putere - despre Oana Stănciulescu, Radu Gyr, legea "anti-legionară" 217 etc. etc. - Realitatea TV (postat 17.3. 2016):  ***

10.4. 2016

Alltagsrassismus - rasism cotidian:

Mesaje rasiste extreme, scrise pe un cort ridicat cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, B1, 9.4. 2016, Mediafax, 9.4. 2016 

8.4. 2016

Petre Florin Manole, O situaţie rasistă la Primăria Alba Iulia, in: Adevărul, 8.4. 2016

(Ältere Artikel zum gleichen Thema - Alte articole, mai vechi: Kampagne in Rumänien: "Zigeuner" statt "Roma")

Alexandru Climescu: IICCMER, centenarul Vintilă Horia și apologia fascismului. “Diversitate igienică” sau confuzie organizată?, în: Contributors, 8.4. 2016


***

[31. Mai 1925 / 6. April 2016. Octavian Goga, 1881-1938, ein nationalistischer Dichter und faschistischer rumänischer Politiker, wird von der Zeitung Evenimentul zilei vom 6. April 2016 salonfähig gemacht und als „einer der authentischsten rumänischen Patrioten” beschrieben; siehe hier seinen Text:  Luaţi aminte!]

[31 mai 1925 / 6 aprilie 2016. Octavian Goga, 1881-1938, poet naţionalist şi politician fascist, citat fără necesara distanţă critică de cotidianul Evenimentul zilei, din 6 aprilie 2016, şi descris „ca unul dintre cei mai autentici patrioți români”; a se vedea aici textul lui Goga: Luaţi aminte!] 

6.4. 2016

William Totok, „Două aniversări. Rolf Hochhuth a împlinit vîrsta de 85 de ani, Edgar Hilsenrath 90 de ani”, RFE, 6.4. 2016. Nebst einem Zitat aus einem Brief (1958) von Raketenbauer Hermann Oberth, der Hauptperson im Hochhuth-Stück, „Hitlers Dr. Faust”: „Seit dem Ende des ersten Weltkrieges war es mein sehnlichster Wunsch, mit meinen Raketen zu verhüten, daß Deutschland den zweiten verlieren möge.” 

***

William Totok, Migranten zertrampeln unser Europa, in: die tageszeitung (taz), 4.4. 2016, S. 11 (taz-online,4,4,)

***

31.8. 2015

Cinci membri ai Consiliului Ştiințific anunţă că s-au autosuspendat din funcţii până când Guvernul îi găseşte înlocuitor lui Radu Preda, Digi24, 31.8. 2015; Agerpres, 31.8. 2015 

Fünf Mitglieder des Wissenschaftlichen Beirats fordern die Ablösung von Radu Preda als Leiter des Instituts zur Aufarbeitung der Verbrechen des Kommunismus, Agerpres, 31.8. 2015, Revista 22, 31.8. 2015, Digi24.

O lege „anticomunistă“ ar interzice statuia lui Adrian Păunescu, România liberă, 30. 8. 2015 (Das Gespräch in ungarischer Übersetzung / interviul în traducere maghiară: Interjú William Totokkal, az IICCMER tudományos tanácsának tagjával: Egy „antikommunista” törvény betiltaná Adrian Păunescu szobrát – România liberă, in: EuroCom – Romániai Sajtófigyelő, 16.9. 2015)

Alexandru Florian, De la Ion Antonescu la „Sfinții închisorilor”, în: Sfera politicii, nr. 2 (184) / 2015, pp. 66-82. 

20.8. 2015
Mitteilung der Föderation Jüdischer Gemeinden aus Rumänien und der Vereinigung rumänienjüdischer Holocaustopfer bezüglich des Gesetzes 217/2015 

Comunicatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului privind modificarea Legii 217/2015 

***

EW-Beirat äußert Besorgnis, ADZ, 14.8. 2015
*** Erklärung des  Wissenschaftlichen Beirats des Nationalen Instituts für das Studium des Holocaust in Rumänien „Elie Wiesel”

Declaraṭia Consiliului ştiinṭific al Institutului Naṭional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”

Membrii Consiliului ştiinṭific al Institutului Naṭional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) au luat cunoştinṭă cu surprindere şi îngrijorare de unele dintre comentariile publicate în mass-media (televiziune, presa scrisă, internet) în legătură cu recenta promulgare de către Preşedintele României a Legii nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Legea este în acord cu legislaṭia majorităṭii statelor europene privind interzicerea negării Holocaustului, combaterea extremismului  - inclusiv a legionarismului -, a rasismului, xenofobiei şi antisemitismului, precum şi a organizaṭiilor sau simbolurilor de tip fascist, care constituie astăzi o ameninṭare reală pentru democraṭie. Principalul obiectiv al legii este descurajarea manifestărilor negaṭioniste şi a acelora care promovează ideologiile extremismului naționalist, facilitând autorităṭii publice posibilitatea de a interveni.

Multe dintre comentariile şi reacṭiile stârnite de lege nu au făcut decât să confirme necesitatea şi oportunitatea ei. Astfel, cei care s-au considerat vizaṭi, pe drept sau pe nedrept, de textul legii au răstălmacit-o, acuzând penalizarea actelor contrare drepturilor fundamentale ale omului drept îngrădire a libertăṭii de exprimare. Au fost repuse în circulaṭie teoriile conspiraṭiei şi acuzat INSHR-EW că s-ar afla „în spatele” textului legii. Unii intelectuali care joacă un rol important în orientarea opiniei publice s-au erijat în apărători ai trecutului lipsit de glorie al unora dintre personalităṭile cel puṭin controversate ale culturii române. Intervenṭiile lor publice au cauṭionat, cu voie sau fără de voie, atacurile antisemite, instigările la violenṭă, inclusiv ameninṭările cu moartea, din partea grupurilor şi mediilor extremiste vizate explicit de lege.

În aceste condiṭii, membrii Consiliului ştiinṭific doresc să-şi exprime solidaritatea cu INSHR-EW care a devenit ṭinta unei campanii de admonestări agresive, pe care le resping şi condamnă fără echivoc. Vocaṭia comunităṭii intelectuale reprezentate de INSHR-EW este aceea de apărare a valorilor democratice fundamentale, de încurajare a studiilor, cercetărilor şi dezbaterilor, de pe poziṭii riguros ştiinṭifice, pentru stabilirea adevărului istoric, precum şi de largă difuzare a rezultatelor acestora, contribuind astfel la consolidarea democraṭiei în România.

Viorel Achim, Lya Benajamin, Liviu Beriş, Virgil Ştefan Niṭulescu, Dennis Deletant, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Ioanid, Andrei Pippidi, Liviu Rotman, Michael Shafir, William Totok, Raphael Vago, George Voicu, Paul Shapiro


Bucureşti, 12 august 2015

***

+ + + die tageszeitung (taz), 6.8. 2015

Vergangenheitsbewältigung in Rumänien

Holocaust-Leugner riskieren Knast

Bis zu drei Jahren Haft: Der Anwendungsbereich eines Gesetzes, das faschistische Propaganda verbietet, wird ausgeweitet + + +

+ + + RFI, 5.8.15

"Au ieșit la iveală neo-legionari și anticomuniști nedemocratici" - interviu cu istoricul Adrian Cioflâncă + + + 

+ + + Coduri extremiste. Înmatricularea maşinilor cu simboluri extremiste de dreapta interzisă în Austria. În România, propaganda legionară pasibilă de pedeapsă, RFE, 29.7. 2015. + + + 

+ + + Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/ 2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii + + + Die vom rumänischen Parlament verschärfte Dringlichkeitsverordnung (OUG, 31/2002) wurde am 22. Juli 2015 von Präsident Klaus Iohannis gegengezeichnet und tritt mit sofortger Wirkung in Kraft. Das Gesetz verbietet nun auch legionaristische Propaganda. Neo-Legionäre Organisationen und Parteien, die sich als ideologische Erben der Legion des Erzengels Michael definierten, behaupteten bislang, die Eiserne Garde sei keine faschistische Organisation gewesen. Einige rechtsextreme Vereinigungen und Publikationen reagierten auf die ausgeweiteten Gesetzesvorschriften, indem sie einschlägige Veröffentlichungen und Verknüpfungen mit ultrarechten Internetseiten löschten. + + + Weitere Einzelheiten hier und hier + + + Alte detalii  aici și aici + + +

+ + + Pegida als Modell für Rumänien. Ein geplanter Moscheebau in Bukarest, ein gefundenes Fressen für ultranationalistische und rechtsextremistische Propaganda + + +

Aktualisiert - actualizat, 29.5. 2019, 13:42 h