Poesie-Club, Friederich-Schiller-Kulturhaus, Bukarest
Clubul de poezie, Casa de cultură Friederich Schiller din Bucureşti
[22. Februar 1975. Bericht über die Lesung einiger Mitglieder der Aktionsgruppe Banat im Poesie-Club, im Bukarester Friedrich-Schiller-Kulturhaus]
[22 februarie 1975. Relatare despre lectura unor membri ai Grupului de Acţiune Banat în clubul de poezie al Casei de cultură Friederich Schiller din Bucureşti]
Primit: Lt. col. Năstase Gh[eorghe] STRICT SECRET
Sursa: "TRAIAN" Ex. nr. 2
110/NG/10.450/0015
22 februarie 1975
Casa: "BOGDAN"
NOTĂ
În seara zilei de 20 februarie, la Casa Schiller a avut loc prezentarea ultimelor producţii literare ale "grupului acţionist bănăţean", eroul textelor cu subînţeles din "Neue Literatur" nr. 4/1974, despre care am dat o notă amplă la timpul său. Casa Schiller a plătit deplasarea studenţilor Richard Wagner şi Ortinau, "Casa studentului" din Timişoara deplasarea absolventului JOHANN LIPPET, a lui WILIAM TOTOK şi a lui VICTOR ILIU (ILEA?), student la germanistică, care l-a acompaniat la ghitară, precum şi a lectorului universitar HERBERT BOCKEL, responsabilul cenaclului literar studenţesc din Timişoara, secţia germană.
Cuvintele introductive au fost rostite de mentorul "grupului", GERHARDT CSEJKA, redactor la "Neue Literatur", a urmat o "uvertură" muzicală, apoi RICHARD WAGNER, WILIAM TOTOK şi JOHANN LIPPET au citit un text după ERNST JANDI, poet absurd austriac, unul îngînîndu-l pe celălalt, transformînd afirmaţia în întrebare, în exclamare batjocoritoare, etc.: "Sînt poet angajat" … "Ce-i poet angajat" … "Nu e voie să fii decît poet angajat". Rezultatul aşteptat s-a produs, participanţii rîzînd în hohote la orice formulare uzuală, pozitivă politică.
Apoi JOHANN LIPPET a citit parodii şi după el WILIAM TOTOK o odă la adresa lui RICHARD WAGNER, lăudîndu-i personalitatea, "curajul de a călca tabuuri" şi afirmînd că principalul său merit este de a-i citi şi cita pe ERNST FISCHER şi ROGER GARAUDY (excluşi: primul din Partidul Comunist Austriac, iar al doilea din cel francez).
GERHARDT(sic!) ORTINAU a citit apoi o parafrază – asemănătoare celor pe care le-a publicat între timp în "Neue Literatur" despre moartea şi înmormîntarea unui fruntaş muncitoresc timişorean, care s-a sinucis în 1910 şi despre care ziarul socialist "VOLKSWILLE" a publicat atunci reportaje. Parafraza a ridiculizat precis faptul că scrisoarea din urmă a sinucigaşului exprima încrederea în forţa de luptă a muncitorimii, faptul că cel în cauză a cerut să fie înmormîntat fără preot, înmormîntarea sa propriu-zisă, cuvîntările ţinute – şi întrerupînd din ce în ce mai des povestirea cu menţionarea faptului că ploaia se înteţea – a obţinut un efect hilariant.
Avînd de prezentat un film la facultate, a trebuit să plec la 50 minute după începerea acestei manifestaţii, din informaţiile primite a mai durat circa 20 minute în care timp WAGNER a citit o poezie ermetică, iar ORTINAU încă două astfel de parafraze de "fapte diverse". CJEJKA s-a silit să încurajeze discutarea programului, dar nici unul dintre cei circa 30 participanţi – între care JANOS SZASZ, secretar al Uniunii Scriitorilor, CLAUS STEPHANI şi GERHARD EIKE, redactor – nu au luat cuvîntul.
Discutînd după amiaza telefonic cu lectorul HERBERT BOCKEL (sperasem că va veni la mine dar el nu a avut timp, avînd mult de lucru la facultate, la biblioteci, la Casa Schiller etc.), BOCKEL nu a vrut să admită că a fost injust ca acest program să nu se refere la alegeri, în cadrul lui mişcarea muncitorească să fie batjocorită, chiar dacă este vorba de P[artidul] S[ocial] D[emocrat], înainte de formarea P. C. R., argumentul său fiind că întrucît au fost ridiculizate organizaţiile burgheze nu ar fi fost just să se treacă peste naivităţile marxiştilor.
(ss) "Traian"
N.B.
Informatorul a furnizat nota în baza sarcinilor avute.
GERHARDT CJEJKA, redactor la Neue Literatur, a mai fost semnalat de informator cu unele atitudini necorespunzătoare.
I-am dat sarcină informatorului să mai participe la acţiunile iniţiate la Casa de cultură "Fr. Schiller" şi să stabilească care este atitudinea participanţilor, dacă se pun în discuţie lucrări literare cu conţinut necorespunzător.
Copia notei va fi dată pentru exploatare la Serv. II din Direcţia I A şi la I.M. Bucureşti – Securitate.
(ss) Lt. col. Năstase Gheorghe
2 ex./SV.rd.0198/188
24.02.1975
ACNSAS, M-FR 113848, ff. 78-78v
_______________________
[2] Corect: Eugen Eliu.
[3] Greşeală de transcriere, corect: Ernst Jandl (1925-2000).
[4] Ernst Fischer (1899-1972), scriitor, eseist şi politician marxist revizionist austriac, susţinător al Primăverii de la Praga şi critic al doctrinei realismului socialist. După invazia Cehoslovaciei din 1968 a fost exclus din Partidul Comunist Austriac.
[5] Roger Garaudy (n. 1913), scriitor şi filosof francez care după ce a fost dat afară din Partidul Comunist Francez în 1970, s-a convetit în anii 1970 la creştinism, iar în 1982 a trecut la islam. În ultimii ani s-a situat pe poziţii militant revizioniste şi antisemite.
Versiunea textului, citită în faţa publicului, la care se referă „Traian” s-a pierdut. O primă versiune, datată 15 noiembrie 1974, s-a păstrat în cel de-al doilea caiet de atelier al autorului, la paginile 14-15, confiscat în toamna anului 1975 şi restituit, în decembrie 2009, la München, de către CNSAS. Această versiune sună aşa:
das verhalten
des bekannten
rumäniensdeutschen lyrikers
richard wagner
dargestellt (in alphabetischer reihenfolge) von
william totok
&
ernst wichner
die hosenriemen enger
sozusagen
sich das blatt
vom maul nehmen
und den mut nicht verlieren
die errungenschaften
der technik
teilweise ignorieren
einen bleistift in die hand nehmen
damit
das blatt vollscheißen
als ob
es einem kommen würde
sprechundsaggedichte
sich mit bier volllaufen lassen
den felsblock provozieren
rudolf steiner bekämpfen
ein dorf erleben
e fischer & r garaudy lesen
einen hymnus ans nächtliche
wasserkraftwerk
richten
[6] Ziar social-democrat care a apărut în limba germană la Timişoara .
[7] János Szász (n. 1927, Belgrad - m. 2006, Bucureşti), scriitor maghiar din România, soţul poetei de limbă germană, Anemone Latzina (1942-1993), considerată de autorii Aktionsgruppe drept „muza Grupului de Acţiune Banat”.