Deutsche Securitateoffiziere
War der deutsche Securitateoberst Martin Schnellbach (geb.
6. November 1912 in Lipova – gest. 27. März 1984 in Temeswar) Mitglied der Waffen-SS
wie Anton Peter Petri in seinem Biographischen Lexikon des Banater
Deutschtums, Th. Breit Druck + Verlag GmbH, Marquartstein 1992, S. 1741,
behauptet? Wer waren Mihail Andre, Viliam Steskal (Wilhelm Steskahl), Rudolf Hinz, Gunter Almen, Ioan Kappel, Iosif Depner, Iosif Veber, Ioan (Öcsi) Bădescu (vgl. Position 110) und Iosif Müller? Auf diese und andere Fragen finden Sie hier demnächst einige Antworten. Ausführlich in der gedruckten Halbjahresschrift 2016.
William Totok | Ofiţeri de Securitate germani
A fost colonelul de Securitate, Martin Schnellbach
(născut la Lipova, 6 noiembrie 1912 – decedat la Timişoara, 27 martie 1984), încorporat
în Waffen-SS, precum susţine Anton Peter Petri în: Biographisches Lexikon des
Banater Deutschtums (Lexicon biografic al germanilor din Banat), Th. Breit
Druck + Verlag GmbH, Marquartstein, 1992, p. 1741? Cine au fost Mihail Andre, Viliam Steskal(Wilhelm Steskahl), Rudolf Hinz, Gunter Almen, Ioan Kappel, Iosif Depner, Iosif Veber, Ioan (Öcsi) Bădescu (cf. pozitia 110)şi Iosif Müller? La aceste întrebări veţi găsi
aici, în curînd, cîteva răspunsuri. Pe larg în Halbjahresschrift 2016.
William Totok |
****
Der rumäniendeutsche Securitatechef aus Hermannstadt: Mihail Andre (1933-1991).
Şeful Securităţii din Sibiu, etnic german: Mihail Andre (1933-1991).
Mihail Andre (geb. 28.01.1933, in Netuş - - deutsch Neithausen, ungarisch Netus -, Gemeinde Jakobsdorf/Iacobeni, Kreis Hermannstadt/Sibiu, Namen des Vaters Mihail, Namen der Mutter Ana. Verstorben 1991, in Hermannstadt/Sibiu).
Mihail Andre (născut la 28.01.1933, în satul NETUŞ, comuna IACOBENI, judeţul SIBIU, fiul lui MIHAIL şi ANA. Decedat în 1991, în SIBIU)
[7
iulie 1973. Fişa maiorului Mihail Andre Mihail redactată de Direcţia cadre
şi învăţămînt al Ministerului de Interne, semnată de şeful Direcţiei Cadre şi
învăţămînt, general-maior Iulian Vlad. Fragment.]
MINISTERUL DE
INTENE SECRET DE
SETVICIU[1]
Direcţia cadre şi
învăţămînt Exemplar nr. 1
[...] La 1 aprilie 1956 a fost încadrat ca
salariat civil la Direcţia regională de securitate Braşov unde, iniţial a
lucrat ca translator de limba germană, iar la puţin timp, dovedind pasiune şi
aptitudini pentru munca informativă, i s-au încredinţat sarcini pe această
linie în problema „naţionalişti germani”, în care a obţinut
rezultate foarte bune.
La 1 februarie 1957 a fost chemat în
cadrele active cu gradul de sublocotenent şi repartizat ca lucrător operativ în
aceeaşi unitate. [...]
ACNSAS, Cadre
MAI 27286, ff. 34-35
***
[22 decembrie 1975. Adresa şefului Securităţii din Sibiu, lt.col. Mihail Andre, trimisă Direcţiei a VI-a, cercetări penale, privind transferarea la procuratura militară din Timişoara a cauzei legate de procesul politic intentat lui Gunter Totok care a fost condamnat pe data de 10 decembrie 1975 la 5 ani de închisoare – nu la 7, precum se spune în text - în baza articolului 166 al. 2 C.P. – „propagandă împotriva orînduirii socialiste”]
[22. Dezember 1975. Mitteilung des Securitatechefs aus Hermannstadt, Oberstleutnant Mihail Andre, an die Hauptabteilung VI in Bukarest, zuständig für politische Strafverfolgung, bezüglich der Übernahme des Verfahrens gegen Gunter Totok durch die Militärstaatsanwaltschaft aus Temeswar, nachdem der Angeklagte bereits am 10. Dezember 1975 zu einer Haftstrafe von 5 Jahren – nicht 7 Jahren, wie es im Text heißt – wegen antisozialistischer Propaganda, laut Paragraph 166 Abs.2 des StGB, verurteilt worden war.]
ACNSAS, D 16338, vol 9, f. 349
Zusätzliche Einzelheiten - detalii suplimentare:
- Plan der Securitate zur Zerschlagung der Aktionsgruppe Banat / Plan de dăstrămare a Grupului de Acţiune Banat, in: Zerschlagung der Aktionsgruppe - Plan der Securitate, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 15.11. 2009
- Securitate - Strafverfahren - Ancheta penală - 1975, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 18.02.2010
***
[14 decembrie 1976. Notare de serviciu a
lt.-col. Mihail Andre care a obţinut pentru activitatea sa calificativul „bine“,
dar şi o sancţionare cu „mustrare scrisă“ pentru neajunsuri în urmărirea
„fugarului Ion Gavrilă Ogoranu“]
[14.Dezember 1976. Dienstliche
Beurteilung des Securitateoberleutnants Mihail Andre, der in seinem
Arbeitszeugnis für seine Leistungen mit „gut“ bewertet wurde, gleichzeitig aber
auch wegen einiger Unzulänglichkeiten bei der Fahndung nach dem
„Untergetauchten“ Ion Gavrilă Ogoranu einen „schriftlichen Verweis“ erhielt]
MNISTERUL
DE INTERNE SECRET
Unitatea
militară nr. 0883 Sibiu (după
completare)[1]
NOTARE DE
SERVICIU
pe
perioada de la 1 ianuarie 1976 pînă la 31 decembrie 1976
Privind
pe Lt. col. ANDRE Mihail MIHAIL
(gradul, numele de familie, prenumele tatălui şi prenumele celui
în cauză)
Data
şi locul naşterii: 28 ianuarie 1933, satul Noiştat, jud. Sibiu
Apartenţa
politică: Membru P.C.R. din anul 1953
(membru P.C.R., membru U.T.C., din ce an)
Data
înaintării la gradul actual: 12 octombrie 1973
Funcţia
actuală şi data numirii în acestă funcţie: Şef al Securităţii jud. Sibiu
20
septembrie 1973
Studii absolvite (sau pe care le urmează şi anul)
- de
cultură generală sau superioară: Student la Facultatea de drept fără
frecvenţă, anul V 1976/1977
-
politice: Universitatea serală 3 ani, 1967
-
militare: Curs de perfecţionare fără frecvenţă 1 an
Calificativul
la ultima notare: „BINE“
TEXTUL NOTĂRII
Lt.
colonel ANDRE MIHAIL – Şeful Securităţii judeţului Sibiu, a depus interes şi se
preocupă permanent pentru pregătirea sa politică, profesională, militară şi de
cultură generală, manifestînd aceiaşi preocupare şi pentru pregătirea cadrelor
din subordine.
Ofiţerul
a acordat mai multă atenţie studierii şi în acelaşi timp aplicării în viaţă a
prevederilor documentelor de partid, a actelor normative, a ordinelor şi
instrucţiunilor care reglementează munca de securitate, cerînd cu mai multă
insistenţă faţă de perioada anterioară cadrelor din subordine executarea lor.
f. 58
În
această perioadă, ca urmare a activităţii desfăşurate personal, cît şi prin
antrenarea efectivelor de securitate din subordine, s-au îndeplinit mai bine
sarcinile şi misiunile încredinţate, a obţinut rezultate mai bune în muncă şi
cu o mai mare operativitate.
Din
punct de vedere profesional este bine pregătit, are simţul datoriei, mai ales
cînd trebuie să lucreze de unul singur, manifestă o atitudine corectă faţă de
munca subordonaţilor, creind un climat sănătos de muncă, cu responsabilitate la
subordonaţi.
În
exercitarea actului de comandă, ofiţerul se străduieşte să dea ordine cît mai
bine gîndite, dar sînt situaţii cînd ordinele date nu le controlează şi nu
trage la răspundere pe cei care nu le-au îndeplinit cu exigenţă şi fermitate.
Din
punct de vedere al participării la procesul muncii informative, se poate
aprecia că ofiţerul este competent şi sprijină subordonaţii pe această linie.
Personal are în legătură 4 informatori, dar în 1976 nu a recrutat nici unul
personal. Are o acţiune informativă în lucru, care este lucrată bine.
Coordonează
direct activitatea de contraspionaj, pe această linie, făcîndu-se nişte salturi
calitative.
Ca
membru al Comitetului de partid şi preşedinte al comisiei pentru probleme
profesionale desfăşoară o activitate bună şi susţinută.
Îi
recomand pentru viitor ca să se formeze cu aptitudini mai ferme de
personalitate în actul de comandă.
Manifestă
preocupare pentru pregătirea sa de cultură generală. A promovat anul IV al
Facultăţii de drept.
În
serviciu, familie şi societate are o comportare corespunzătoare.
În
cadrul organului de securitate starea disciplinară este corespunzătoare. Au
fost două cazuri de scoatere în 1976,
f. 58v
pentru
abateri.
Starea
sănătăţii ofiţerului în general este bună, permiţîndu-i să facă eforturi
intelectuale. În acest an a avut 7 zile concediu medical.
Recomand
ofiţerului să manifestă mai multă grijă faţă de starea sănătăţii lui în
general. Din fişa medicală rezultă următoarele afecţiuni: „Reumatism
degenerativ“, „Spondiloză“, „Coxatroză bilaterală“, „Litiază renală“ şi
„Cardiopatie ischemică dureroasă“.
Pentru
neajunsurile manifestate în acţiunea de urmărire a fugarului GAVRILĂ ION[2] a
fost sancţionat cu „Mustrare scrisă“.
Pentru
activitatea de viitor recomand o concentrare a eforturilor, spre cuprinderea
sub control şi îndrumare a tuturor liniilor de muncă şi să manifeste mai multă
exigenţă în executarea actului de comandă.
Activitatea
ofiţerului poate fi apreciată cu calificativul de „BINE“.
Funcţia,
gradul şi semnătura Data
întocmirii
celui
care a întocmit notarea 14
decembrie 1976
Colonel
(ss) Gergely
Francisc
f. 59
Concluzia comisiei de notare
De
acord cu conţinutul notării şi calificativul acordat.
PREŞEDINTELE
COMISIEI CENTRALE DE NOTARE
PRIM
ADJUNCT AL MINISTRULUI DE INTERNE
General
maior, (ss) Nicolae Pleşiţă[3]
MEMBRII
Adjunct al MiNISTRULUI DE INTERNE
General
locotenent (ss) Alexandru Dănescu
Adjunct al MiNISTRULUI DE INTERNE
General
locotenent (ss) Jean Moldoveanu
SECRETAR
DE STAT AL MINISTERULUI DE INTERNE
General
locotenent (ss) Mihai Pacepa
PRIM-secretar al comiTETULUI ORGANIZAţIEI DE PARTID
General
locotenent (ss) Constantin Gelcă
ŞEFUL DIRECţIEI CADRE şI ÎNVăţăMÂNT
Colonel
(ss) Moise Vasile
Data 25.03.
77
HOTĂRÎREA MINISTRULUI DE
INTERNE
Aprob
notarea şi calificativul „Bine“.
(ştampilat)
(ss) Coman
Data 06.04.
77
Am
luat la cunoştinţă de conţinutul notării de serviciu
Semnătură
(ss) lt.col. Mihail Andre Data: 29.04.
1977
MODEL nr. 2
f. 59v
ACNSAS, Cadre MAI 27286, ff. 58-59v
_______________________________________________________
[1] Material dactilografiat pe un formular tip.
[2] Despre pedepsirea mai multor ofiţeri pentru
„neajunsuri“ în „acţiunile operative legate de depistarea partizanului Ion
Gavrilă Ogoranu (1923-2006) a se vedea: William Totok, Elena Irina Macovei, Despre reconsiderarea critică a trecutului,
Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România
(Zwischen Mythos und Verharmlosung. Über die kritische
Vergangenheitsbewältigung, Ion Gavrilă Ogoranu und den bewaffneten,
antikommunistischen Widerstand in Rumänien), Editura Polirom, Iaşi, 2016, pp.
149-150. În cazul Ogoranu i-a fost ridicată pedeapsa de către ministrul de
interne pe data de 9 mai 1977 (cf. „Fişa personală“, ACNSAS, Cadre MAI 27286, ff. 14-22, aici f. 21). Tot cu o „mustrare scrisă“ a mai fost pedepsit
„pentru lipsă de fermitate faţă de abaterile comise de inspectoratul Sibiu“ pe
data de 4 iunie 1977. Prin această pedeapsă s-a prevăzut şi „suspendarea
îndemnizaţiei de comandă pe timp de 6 luni“. Pedeapsa a fost ridicată de
ministrul de interne pe data de 30 decembrie 1977 (ibidem, f. 21). În cel de-al doilea caz este vorba despre
„abaterile fostului şef al inspectoratului, col. Gergely Francisc“ (cf. Fişă
personală dactilografiată pe maşină de scris IBM, cu litere mari, din 12
ianuarie 1979, nesemnată, întocmită de Serviciul independent de cadre şi
învăţămînt al Departamentului Securităţii Statutului din cadrul Ministerului de
interne, ibidem, f. 28). Francisc
Gergely (1930-1996) a fost numit în 1968 şeful inspectoratului judeţean
Sibiu.
[3] Nicolae Pleșiță (n. 16 aprilie 1929, orașul
Curtea de Argeș, județul Argeș - m. 28 septembrie 2009, București) general de
Securitate, fostul şef al Direcției de Informații Externe (1980-1984).
[4] Teodor Coman (n. 21 sept. 1928, com. Izvoru, jud.
Argeş; d. 1996, Bucureşti) Membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–16
dec.
1987).
Studii:
Şcoala Generală din com. Izvoru (1935–1942); Şcoala Tehnică Industrială Militară
Auto nr. 5 din Găeşti (oct. 1942–1947); Şcoala de Subofiţeri Tehnici Auto din
Piteşti (1947–ian. 1948), continuată la Bucureşti (ian. 1948–apr. 1949); Curs
de excavatorişti în com. Mircea Vodă, jud. Constanţa (mart.-mai 1950); Şcoala
Centrală a Comsomolului de la Moscova (sept. 1955–1956); Şcoala Superioară de
Partid „Ştefan Gheorghiu“, curs fără frecvenţă; Şcoala medie (în 1965); Facultatea
de Economie Generală, Academia de Studii Economice Bucureşti.
Profesia
de bază: mecanic auto.
Activitate
şi funcţii: membru al U.T.C. din sept. 1947; membru de partid din aug. 1953;
argat (iul.-oct. 1942); comandant de pluton şi comandant de companie la Şcoala
de Conducători Auto Găeşti (apr. 1949–febr. 1950); sublocotenent (apr. 1949);
locotenent în rezervă (febr. 1950); excavatorist şi secretar al organizaţiei
U.T.M. la Şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră (iun. 1950–ian. 1951);
instructor al Comitetului U.T.M. al Şantierului Canalului Dunăre – Marea Neagră
(ian. 1951–1953); prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Constanţa (nov.
1953–1954); instructor, secretar (1954–sept. 1955) şi primsecretar (dec.
1956–1960) al Comitetului regional U.T.M. Constanţa; membru al biroului Comitetului
regional de partid Constanţa (din ian. 1959); prim-adjunct al şefului Secţiei
organizatorice (1960–1965) şi secretar pentru probleme organizatorice (1965–febr.
1968) al Comitetului regional de partid Dobrogea; primsecretar al Comitetului
judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular
al judeţului Tulcea (febr. 1968–23 nov. 1974); prim-adjunct al ministrului de
Interne (23 nov. 1974–22 mart. 1975); ministru
de Interne (22 mart. 1975–5 sept. 1978); membru al Consiliului Suprem al
Dezvoltării Economice şi Sociale (în 1975); membru al Consiliului Apărării al
R.S.R. (11 nov. 1975–2 mart. 1979); prim-secretar al Comitetului judeţean de
partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului
Vâlcea (din 26 sept. 1978); membru al Comisiei pentru problemele organizatorice
de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti a C.C. al P.C.R.
(din 27 mart. 1980); preşedinte al Comitetului pentru Problemele Consiliilor
Populare (11 apr. 1984–26 aug. 1986); secretar al Comisiei Electorale Centrale
(din 30 ian. 1985); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în
Regatul Haşemit al Iordaniei (30 oct. 1986–3 mai 1989).
Deputat
în M.A.N., ales în circ. elect.: Frecăţei, jud. Tulcea (1969–1975), Orţişoara,
jud. Timiş (1975–1980), Zătreni, jud. Vâlcea (1980–1985) şi nr. 10 Sovata, jud.
Mureş (1985–1989); membru al Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia
de stat a M.A.N. (din 29 mart. 1980).
Distincţii:
Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a V-a (1961), clasa a III-a
(1974); „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1965); Ordinul „Tudor Vladimirescu“
clasa a IV-a (1967); Ordinul „23 August“ clasa a III-a (1971); „Meritul
Agricol“ clasa I (1974).
Florica Dobre
(coord.), Membrii C.C. al P.C.R.
1945–1989. Dicţionar, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pp. 169-170, (accesibil
online aici).
***
[23. März 1979. Anfrage der Securitate aus Hermannstadt, unterzeichnet vom lokalen Securitatechef, Oberstleutnant Andre Mihail und dem Chef der Unterabteilung 1/B, Hauptmann Ignat Nechifor, gerichtet an das Kreisinspektorat Timiş der Securitate.]
[23 martie 1979. Adresă a
Inspectoratului Jud. Sibiu-Securitate, semnată de şeful Securităţii locale, lt.
col. Andre Mihail şi de şeful serviciului 1/B, cpt. Ignat Nechifor, către
Inspectoratul Judeţean Timiş-Securitate cerînd supravegherea lui Walter Fromm -
în cursul unei vizite la Timişoara - şi transmiterea de date despre William
Totok pe care urmează să-l întîlnească.]
ACNSAS, I 210845, vol. 2, ff. 194-194v.
***
Securitateoberst - col. Viliam Steskal
[28. Juni 1941. Wilhelm Steskahls Aufnahmeerklärung in die NS-Arbeiterschaft]
[28 iunie 1941. Adeziunea lui Wilhelm Steskahl la organizația muncitorească național-socialistă]
ACNSAS, Cadre MAI 71, f. 216
***
[15. November 1944. Artikel aus der Scînteia, in dem auch Steskahl erwähnt wird, bevor er noch die deutsche Schreibweise seines Nachnamens in Steskal umgeändert hatte, um dadurch eine tschechische Abstammung zu suggerieren und orthografisch zu beglaubigen]
[15 noiembrie 1944. Articol din Scînteia în care e amintit şi Wiliam Steskahl cu numele de familie în ortografie germană, modificat mai tîrziu în Steskal pentru a sugera o origine cehă]
 |
| „La Reşiţa, muncitorii se organizează“, în: Scânteia, anul 1, nr. 56, 15 noiembrie 1944, p. 3 |
***
[Undatiert: Auszug aus einem Dokument betr. Generalmajor Viliam Steskal aus Temeswar]
[Nedatat: Fragment dintr-un document pr. la gen.-mr. Viliam Steskal din Timișoara]
***
[2. August
1950. Autobiografie von Viliam Steskal. Auszug]
[2 august
1950. Autobiografia lui Viliam Steskal. Fragment]
AUTOBIOGRAFIE[1]
Unterfertigter, Steskal Viliam, geboren in der
Ortschaft, Brang, Deutschland, am 26. November 1913, habe 4 Grundschulklassen
und 2 Klassen einer Industriefachschule besucht, meine Nationalität ist tschechisch, meinen Militärdienst habe
ich in Chitila, in einem Eisenbahnerregiment, abgeleistet, mein Beruf ist der
eines Schlossers. –
1938 heiratete ich Potocska Maria, geboren 1920, von
Beruf Schneiderin, heute Hausfrau, politisch war sie früher nicht tätig, während
des Krieges hat sie die ROTE HILFE unterstützt, 1945 trat sie der KPR bei, wir
haben ein sechsjähriges Kind, Steskal Ernest[2], wir verfügen über keinen
Besitz. [...]
(Anmerkungen und Übersetzung aus dem Rumänischen: William Totok)
ACNSAS, Cadre MAI 000071, Bl.
101
[1] Das Dokument umfasst 5
maschinengeschriebene Seiten. Alle hier kursiv geschriebenen Wörter sind im
Original unterstrichen.
[2] Sein Sohn war später als
Milizoffizier tätig. [Hier ein kurzer Auszug aus einem Referat, mit Hinweisen auf den Sohn des Generals, das hier in voller Länge gelesen werden kann: În decembrie 1965, generalul-maior Steskal Wiliam a fost sesizat că fiul său – ofiţer de miliţie–, fiind în stare de ebrietate, a provocat scandal public, cu care ocazie a fost bătut şi i s-au rupt epoleţii. Întrucât la restaurant a fost cu un salariat, angajat civil, al regiunii de securitate, l-a chemat pe acesta a doua zi în biroul său, unde l-a înjurat şi l-a bătut, pe motivul că nu l-ar fi apărat pe fiul său. La numai 3 luni după cele petrecute, generalul-maior Steskal Wiliam l-a încadrat pe angajatul civil în corpul subofiţerilor, cu gradul de plutonier-major. Şi în acest caz, general-maior Steskal Wiliam a săvârşit o infracţiune pentru care era pasibil de pedeapsă. - Citat dintr-un referat întocmit de Consiliul Securităţii Statului asupra abaterilor săvârşite de unii ofiţeri din fosta Direcţie regională de securitate Banat, din 8 iunie 1968 - a fost postat integral aici.]
Vollständiger Text in der gedruckten Ausgabe der Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Nr. 1-2, 2016.
24. / 31. 8. 2016:
William Totok, "Decapitare dirijată. Viliam Steskal (1913-2001), schiţă de portret al unei figuri sinistre a Securităţii" (I), RFE, 24.8. 2016
Partea a II-a - RFE, 31.8. 2016
Über die „Entmachtung” des Securitateoffiziers, Viliam Steskal (1913-2001). Kurzporträt eines kommunistischen Polizeischergen in: William Totok, Ambivalente Lebensläufe. Securitateoffiziere zwischen Verklärung und Sachlichkeit (2), in: Elektronische Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, 1. Jg., 1. Folge, Juli 2017
Zum gleichen Thema - Link:
Cf. Martin Schnellbach
„Gică” von Radio Temeswar - „Gică” de la Radio Timişoara
Aktualisiert-actualizat: 14.8. 2023, 12:00 h
