Donnerstag, Februar 18, 2010

Securitate - Strafverfahren - Ancheta penală - 1975

.

Declaraţiile date de William Totok în timpul anchetei penale, în 1975, condusă de ofiţerii de Securitate, lt. maj. Petru Pele şi lt. col. Valeriu Cionca
[Declaraţiile cît şi unele documente ale procuraturii militare au fost publicate şi în volumul Aprecieri neretuşate, Iaşi, 1995. ]

MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL JUDETEAN T I M I S
Dosar penal nr. 2899/1975 [1]
R E F E R A T
de terminarea urmăririi penale
Anul 1975, luna decembrie, ziua 6, în Timisoara.

Sursa: IICCR 
Lt. colonel Cionca Valeriu si lt. maj. Pele Petru, organe de cercetare penală ale securitătii din Inspectoratul judetean Timis al Ministerului de Interne;
Studiind dosarul penal nr. 2899/1975, în care actiunea penală a fost pusă în miscare prin ordonanta nr. 321/B din 18. noiembrie 1975, emisă de Procuratura militară din Timisoara, cu privire la infractiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste, prevăzută si pedepsită de art. 166 al. 2 din Codul penal [2], săvîrsită de inculpatul:
TOTOK WILLIAM născut la data de 21 aprilie 1951 în comuna Comlosu Mare, judetul Timis, fiul lui Mihai si Ana, de nationalitate germană, cetătenia română, student anul III la Universitatea din Timisoara, Facultatea de filologie‑istorie, sectia germană‑română, necăsătorit, neîncadrat politic, stagiul militar satisfăcut, are gradul de soldat, contigentul 1951, apartine de Centrul militar judetean Timis, neînscris în cazierul judiciar, cu domiciliul în comuna Comlosul Mare nr. 356 judetul Timis, flotant în Timisoara, complexul studentesc, căminul 16, camera nr. 18;
CONSTAT URMĂTOARELE:

In perioada anilor 1973‑1975, inculpatul a conceput si scris mai multe poezii cu tematică social‑politică, care au un continut dusmănos si tendentios la adresa orînduirii sociale din tara noastră si la adresa conducerii de partid si de stat.
In poeziile sale, inculpatul [lipseste un rînd din textul copiat] exprimă ideea îngrădirii libertătii spirituale a individului în tara noastră, precum si faptul că situatia studentilor ar fi insuportabilă. Prin continutul lor poeziile inculpatului au influentă negativă asupra tineretului, în general, cît si în ceea ce priveste rolul literaturii si artei în societatea noastră.
De asemeni, în poeziile sale, inculpatul exprimă ideea că "aparenta este luată drept adevăr", că există contradictii între realitate si propaganda ideologică, adică faptul că afirmatiile oficiale nu corespund adevărului, filele nr. 44‑70, 85‑86[3].
O parte dintre aceste poezii si anume "Intrebări decisive la un proces al puterii", fila nr. 45, "Un text în 6 fraze explicative" fila nr. 51; "Trei clipe" fila nr. 59; "Poetii în dialect german din România" fila nr. 61; "Pe stadion" fila nr. 57 si "Wieland văzut prin lornietă" fila nr. 64‑66 au fost citite de către inculpat în cadrul sedintelor cenaclului "UNIVERSITAS" de pe lîngă Casa de cultură a studentilor din Timisoara (vezi declaratiile martorilor de la filele nr. 25‑73).
Un număr de alte poezii concepute si scrise de inculpat si anume: "Poezie reală dictată de un muncitor beat", fila nr. 47; "Despre urmările negative ale sederii îndelungate în fata televizorului", fila nr. 49; "Cîntec despre nehotărîrea unor locuitori ai pămîntului", fila nr. 53 si "Cîntec românesc ‑ februarie 1974", fila nr. 55 nu au fost citite în cadrul sedintelor, dar au fost prezentate de către inculpat unui mare număr de persoane, cu care au fost discutate si comentate, filele nr. 8‑9, 13‑14, 19‑20, 25‑31.
De mentionat că o parte din poeziile care au fost prezentate de inculpat unor prieteni, cerîndu‑li‑se părerea asupra continutului, aceste persoane i‑au atras atentia că asemenea poezii sînt confuze, neconforme cu realitătile pe care autorul ar fi vrut să le prezinte, că asemenea poezii, într‑o asemenea manieră nici nu trebuie cunoscute de nimeni, întrucît ele prezintă denaturat realitătile sociale din tara noastră, filele nr. 25‑29, 37.
Toate poeziile mentionate mai sus, au fost scrise de către inculpat într‑un caiet de tip scolar, pe care acesta l‑a numerotat de la pag. 1‑92, caiet care a fost ridicat de la locuinta inculpatului la data de 23 iunie 1975, cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuată în cauza penală nr. 293/B/1975, privind pe fratele său, TOTOK GUNTER, care de asemeni a săvîrsit infractiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste, cauză care în prezent se află pe rol la Tribunalul militar de mare unitate din Timisoara, filele nr. 5, 39‑43, 85.
La data de 14 oct. 1975 s‑a efectuat o perchezitie domiciliară la căminul studentesc nr. 16 camera 18, din cadrul complexului studentesc Timisoara, cu care ocazie s‑a găsit un al doilea caiet apartinînd inculpatului, în care de asemeni, inculpatul TOTOK WILLLIAM a scris mai multe poezii, dintre care unele au caracter dusmănos la adresa orînduirii socialiste, filele nr. 86. In cursul urmăririi penale nu s‑a stabilit ca aceste poezii ar fi fost aduse la cunostiinta vreunei persoane, filele nr. 8‑9, 13‑73.
In cursul urmăririi penale, inculpatul TOTOK WILLIAM a recunoscut că poeziile scrise în cele două caiete, găsite cu ocazia perchezitiei domiciliare de la locuinta sa din comuna Comlosul Mare nr 356 si respectiv, resedinta sa din căminul studentesc nr. 16 camera 18 din Timisoara, îi apartin, că acestea pot fi interpretate în mod ostil orînduirii de stat din tara noastră de către persoanele care le‑au citit sau care urmau să le citească, filele nr. 13‑14. De asemeni a recunoscut că unele dintre aceste poezii le‑a citit la sedintele cenaclului "UNIVERSITAS" din Timisoara si la cenaclul literar "ECHINOX" din Cluj, filele nr. 8‑9, 13‑14, 15‑24.
In ce priveste poeziile care nu au fost prezentate în cenaclu, inculpatul recunoaste că le‑a discutat si comentat cu mai multe persoane, colegi de facultate, cărora le‑a cerut părerea asupra continutului, filele nr. 8‑9, 13‑14, 15‑24.
In declaratiile de la filele nr. 25‑43, martorii audiati în cauză, au făcut precizări cu privire la faptul că au luat cunostintă despre continutul poeziilor concepute si scrise de inculpatul TOTOK WILLIAM, precum si faptul că si‑au dat seama de caracterul lor dusmănos la adresa orînduirii socialiste din tara noastră, mai mult, unii dintre acestia declară că au rămas surpinsi de ideile stupide abordate de inculpat în poeziile sale, de modul denaturat în care inculpatul a descris realitătile sociale din tara noastră.
In sarcina inculpatului se mai retine si faptul că, încă din perioada cînd era elev de liceu la Sînnicolaul Mare, a audiat emisiunile în limba română ale postului de radio "Europa liberă", purtînd corespondentă cu crainicul Cornel Chiriac. Inculpatul recunoaste că în scrisorile expediate postului de radio "Europa liberă" a făcut afirmatii denaturate despre realitătile din tara noastră în sensul că în R. S. România nu ar fi libertate, că ziarele scriu numai demagogii, că elevii si studentii trebuie să facă în mod obligatoriu muncă patriotică, comentînd negativ această activitate, filele nr. 21, 30‑32, 39‑43.
In cursul anului 1973, inculpatul a citit si si‑a făcut extrase (însemnări) din cartea lui Hitler "Mein Kampf" (Lupta mea), despre a cărui continut a purtat discutii si a făcut comentarii cu mai multe persoane din cercul lui de prieteni, filele nr. 8, 22, 30, 32, 39, 43, 76, 78.
In cursul urmăririi penale s‑a mai stabilit că inculpatul, împreună cu fratele său TOTOK GUNTER, care în prezent este arestat si depus la Penitenciarul din Timisoara si urmează să fie judecat pentru săvîrsirea infractiunii de propagandă împotriva orînduirii socialiste, art. 166 al. 2 Cod penal, a confectionat un fotomontaj, care contine printre altele si fotografia lui Hitler, fotografie pe care inculpatul a decupat‑o dintr‑o revistă primită de el din R.F. Germania, filele nr. 22, 39‑43.
Acest fotomantaj a fost afisat de către inculpat pe un perete din camera sa, fiind văzut de mai multe persoane care l‑au vizitat în diverse ocazii la domiciliul său din comuna Comlosul Mare, nr. 356 judetul Timis, filele nr. 22, 30‑31, 39‑43.
In preocupările inculpatului se înscrie si faptul că s‑a adresat mai multor edituri din R.F. Germania, cărora fără aprobare, le‑a trimis mai multe poezii spre publicare, motivînd că în România nu are asemenea posibilităti, filele nr. 71‑75. Nu s‑a putut stabili caracterul si continutul acestor poezii. Fiind ascultat cu acest aspect, inculpatul a declarat că a urmărit ca aceste edituri să‑i trimită unele cărti apărute în editiile acestora, filele nr. 13‑14, 23, 71‑75.
Faptele de propagandă împotriva orînduirii socialiste ce se retin în sarcina inculpatului, prezintă un ridicat grad de pericol social întrucît prin activitatea desfăsurată de către acesta, se pune în pericol securitatea statului, activitate de care inculpatul si‑a dat seama si a desfăsurat‑o în mod constient.
Pericolul social deosebit de grav al faptelor săvîrsite de inculpat, rezultă mai ales, din aceea că, poeziile cu caracter dusmănos concepute si scrise de inculpat, au fost date publicitătii, de ele au luat cunostintă mai multe persoane, în principal tineri studenti si elevi, a căror constiintă si ideologie a fost viciată si denaturată, influentînd negativ educatia socialistă a acestora, precum si a cititorului în general.
Din felul si modul în care inculpatul a conceput si scris poeziile incriminate, precum si din celelalte preocupări dusmănoase ale acestuia, stabilite în cursul urmăririi penale, rezultă că inculpatul TOTOK WILLIAM se află sub influenta ideologiei burgheze si a promovat în poeziile sale această ideologie, cultivînd neîncrederea fată de legile statului nostru, fată de conducerea statului.
Fată de situatia de fapt descrisă mai sus, în sarcina inculpatului TOTOK WILLIAM urmează a se retine infractiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste, prevăzută si pedepsită de art. 166 al. 2 din Codul penal.
Date suplimentare
‑ Urmărirea penală a fost începută împotriva inculpatului TOTOK WILLIAM la data de 29 septembrie 1975, fila nr. 4.
‑ Actiunea penală a fost pusă în miscare la data de 18 noiembrie 1975 prin ordonanta nr. 321/B/1975 a Procuraturii militare Timisoara, fila nr. 11.
‑ Inculpatul a fost arestat la data de 18 noiembrie 1975, fila nr. 7, 10.
‑ Materialul a fost prezentat la data de 5 decembrie 1975, fila nr. 83‑84.
‑ La dosarul cauzei se anexează două caiete tip scolar, dintre care primul are 92 pag., iar al doilea 106 pag., caiete care apartin inculpatului si în care acesta si‑a scris poeziile încriminate, fila nr. 85‑86.
‑ Cheltuieli judiciare se fixează la suma de 1500 lei.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 256 din Codul de procedură penală;
P R O P U N E M:
Sesizarea instantei competente să judece pe inculpatul TOTOK WILLIAM. ‑
Parafat ORGAN DE CERCETARE PENALA
(ss): Lt. col. Cionca Valeriu
Lt. maj. Pele Petru

Arhiva Procuraturii (Tribunalul Militar) Timişoara, Fond penal, dosar 23614, vol. 1, ff. 1-3
___________________
[1] Text dactilografiat pe formular tip.
[2] Art. 166, al. 2: "Propaganda sau întreprinderea oricărei actiuni pentru schimbarea orînduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi."‑ cf. Codul Penal al Republicii Socialiste România, Bucuresti 1973, p.62.
[3] Numerele filelor au fost trecute ulterior în documentul de fată, ele fiind, în exclusivitate, scrise de mînă.

***
MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL JUDETEAN TIMIS
Dosar 2899 din 18 noiembrie 1975
18.XI. 75
lt. col. Burcă solutionare
(ss): indescifrabil
(Scris de mînă:)



R E F E R A T[1]
cu propuneri de punere în miscare a actiunii penale
Avînd în vedere probele administrate în dosarul de cercetare penală nr. 2899/1975 din care rezultă existenta infractiunii de "propagandă împotriva orînduirii socialiste" prevăzută si pedepsită de art. 166 al. 2 din Codul penal săvîrsită de învinuitul TOTOK WILLIAM, născut la 21 aprilie 1951 în Comlosul Mare jud. Timis, fiul lui Mihai si Ana, student anul III la Fac. de filologie din Timisoara, constînd în aceea că a conceput si scris mai multe poezii cu caracter dusmănos la adresa orînduirii socialiste din tara noastră, pe care le‑a citit si comentat în cadrul sedintelor cenaclului literar "Universitas" din Timisoara.
Constatînd că în cauză sînt temeiuri pentru propunerea în miscare a actiunii penale si nu există nici o împrejurare din cele prevăzute de art. 10 al. 1 lit. a‑j C. pr. pen.[2] care să împiedice exercitarea ei, în baza art. 234 C. pr. pen. PROPUN PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE în dosarul nr. 2899/1975 pentru infractiunea de propagandă împotriva orînduirii socialiste (...), comisă de către TOTOK WILLIAM (...).
ORGAN DE CERCETARE PENALA
Parafat, (ss) Lt. col. Cionca



APTM, P 23614, vol. 1, f. 6

_________________
[1] Text dactilografiat pe formular tip.
[2] Art. 10. ‑ Actiunea penală nu poate fi pusă în miscare, iar cînd a fost pusă în miscare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală;
b1) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni;
c) fapta nu a fost săvîrsită de învinuit sau de inculpat;
d) faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
e) există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei;
f) lipseste plîngerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizerea sau sesizarea organului competent ori altă conditie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în miscare a actiunii penale;
g) a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul făptuitorului;
h) a fost retrasă plîngerea prealabilă ori părtile s‑au împăcat, în cazul infractiunilor pentru care retragerea plîngerii sau împăcării părtilor înlătură răspunderea penală;
i) s‑a dispus înlocuirea răspunderii penale;
j) există autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar dacă faptei definitiv judecate i s‑ar da o altă încadrare juridică.
In cazul prevăzut de lit. f, actiunea penală poate fi pusă în miscare ulterior în conditii legale. ‑ Cf. Codul de procedură penală al Republicii Socialiste România, Bucuresti 1975, pp. 8‑9.
***
1.

PROCURATURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Procuratura Mil. Timişoara
Dosar Nr. 321/B/1975

D E C L A R A Ţ I E[1]
a învinuit/inculpat TOTOK WILLIAM, astăzi 18 luna noi. anul 1975 a cărui identitate s‑a stabilit prin Buletinul de identitate nr. ... eliberat de ...
‑ Numele şi prenumele: TOTOK WILLIAM
‑ Porecla: ‑
‑ Data naşterii (anul, luna, ziua): 21 aprilie 1951
‑ Locul naşterii (localitatea ‑ judeţul): Comloşul Mare jud. Timiş
‑ Numele şi prenumele părinţilor: Mihai şi Ana
‑ Cetăţenia: română
‑ Studii: student anul III
‑ Situaţia militară (grad‑ctg. şi centrul militar de care aparţine): satisfăcut
‑ apart. pol.: neîncadrat politic
‑ Locul de muncă: Fac. Filologie‑istorie
‑ Ocupaţia: student
‑ Starea civilă (căsătorit, necăsătorit, nr. copiilor): necăsătorit
‑ Numele şi prenumele înainte de căsătorie: ‑
‑ Averea ce posedă: ‑
‑ Averea soţiei: ‑
‑ Domiciliul (localitatea şi judetul): Comloşul Mare jud. Timiş, str. ‑, nr. 356
‑ Antecedente penale (instanţa, faptul, data): fără antecedente penale
‑ Apărător ‑
După ce i s-a adus la cunoştinţă obiectul cauzei, şi i s‑au explicat drepturile sale procesuale conform art. 202 al.2 c. pr. pen.[2] i s-a pus în vedere să declare tot ce ştie cu privire la fapta şi învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta şi care constă în aceia că în perioada anilor 1972‑1974 a conceput şi redactat unele poezii cu conţinut duşmănos la adresa orînduirii de stat din ţara noastră, pe care le‑a citit etc. etc. (urmează clişeele deja enunţate în documentele citate mai sus.)



Arhiva Procuraturii (Tribunalul Militar) Timişoara, Fond penal, dosar 23614, vol. 1, f. 8.

______________

[1] Text pe formular tip. Rubricile completate de mînă. Lipseşte pagina 2.
[2] Art. 202 ‑ Organul de urmărire penală este obligat să strîngă probele necesare pentru aflarea adevărului şi pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluţionări a acesteia. Organul de urmărire penală adună probele atît în favoarea cît şi în defavoarea învinuitului sau inculpatului.
Îndatoririle prevăzute de aliniatul precedent se îndeplinesc chiar dacă învinuitul sau inculpatul recunoaşte fapta.
Organul de urmărire penală este obligat să explice învinuitului sau inculpatului precum şi celorlalte părţi drepturile lor procesuale.
Organul de urmărire penală este de asemenea obligat să strîngă date cu privire la împrejurările care au determinat, înlesnit sau favorizat săvîrşirea infracţiunii, precum şi orice alte date de natură să servească la soluţionarea cauzei. ‑ Cf. Codul de procedură penală, p. 77.

2.
Dată în faţa noastră la data de 18. nov. 1975, parafat, (ss) lt. maj. Pele

Declaraţie[1]

Subsemnatul TOTOK WILLIAM născut la data de 21 aprilie 1951 în comuna Comloşul Mare jud. Timiş, fiul lui Mihai şi Ana, student anul III la Universitatea din Timişoara, Facultatea de filologie‑istorie, secţia germană‑română, inculpat în cauza penală nr. 2899/1975 pentru săvîrşirea infracţiunii de propagandă împotriva orînduirii socialiste declar că doresc să‑mi iau un apărător în persoana avocatului Todan Liviu de la biroul colectiv de asistenţă juridică din Timişoara.
18 noiembrie 1975 (ss): Totok

Menţiune: Am luat la cunostinţă că familia mea nu a fost de acord cu avocat ales în cauza mea şi ca atare solicit să fiu apărat de un avocat desemnat din oficiu.
APTM, P 23614, vol. 1, f.12.

____________

[1] Text scris de mînă proprie.


3.

PROCURATURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Procuratura Mil. Timişoara
Dosar Nr.
DECLARAŢIE[1]
a învinuit/inculpatului TOTOK WILLIAM, astăzi 18 luna octombrie anul 1975 (urmează datele personale.)
Sînt student în anul III la facultatea de filologie, secţia limba germană‑română la Universitatea din Timişoara.
Începînd din anul 1972, după ce am reuşit la facultate, am frecventat Cenaclul literar "Universitas", cerc de creaţie literară germană.
Din cadrul cenaclului literar "Universitas" fac parte circa 15 persoane.
În cadrul cenaclului literar eu am prezaentat mai multe poezii pe care le‑am conceput şi redactat în perioada anilor 1973‑1974, şi dintre acestea îmi amintesc că am prezentat poezia "Întrebări decisive la un proces al puterii" pe care am redactat‑o în caietul cu poezii la pag. 6, făcînd un joc de cuvinte la procesul puterii politice.
O altă poezie intitulată: "Un text în 6 fraze explicative", scris la pag. 23 din caietul meu am prezentat‑o în cadrul Cenaclului literar din oraşul Cluj în anul 1974 luna februarie.
De asemeni după ce am redactat poezia "Trei clipe" redactată în caiet la pag. 46 în anul 1974 am trimis‑o spre publicare la revista "Forum studenţesc" dar nu mi‑a fost publicată deoarece nu corespundea politic din cîte am auzit ulterior.
Recunosc că în perioada 1973‑1974 am scris într‑un caiet tip şcolar cu unii (sic?) mai multe poezii în limba germană, din care o parte au fost publicate iar altele nu au fost încă publicate.
În cadrul acestui caiet au fost scrise un număr de 10 poezii intitulate: "Întrebări decisive la un proces al puterii", "Poezie reală dictată de un muncitor beat", "Despre urmările nefaste ale şederii îndelungate în faţa televizorului", "Un text în 6 fraze explicative", "Cîntec despre nemurirea pămîntului", Cîntec românesc februarie 1974", "Pe stadion", "3 clipe", "Poeţii în dialect german din România", "Wieland văzut prin lornietă".
În cadrul acestor poezii mi‑am exprimat punctul de vedere în legătură cu situaţia existentă în ţara noastră şi în alte state de pe poziţia unui poet angajat (scriitor).
Deşi nu am expus după cîte îmi amintesc în faţa membrilor cenaclului literar din care făceam parte toate poeziile care le‑am compus şi redactat, am dat însă o parte din ele, scrise la maşină, altor membri ai cenaclului [...][2] şi altora a căror nume nu le mai reţin. De asemeni caietul dictando cu 91 pagini în care am scris aceste poezii a fost dat de mine aceloraşi persoane menţionate mai sus.
[...]
Recunosc că poeziile mele respectiv cele 10 menţionate mai sus pot fi interpretate în mod ostil orînduirii de stat din ţara noastră de către persoanele care le‑au citit sau urmau să le citească.
În perioada anilor 1969‑1970 am trimis în R.F. Germania la mai multe edituri, printre care reţin "Reclam", "DTV" şi altele poezii redactate şi concepute de mine pentru a fi publicate acolo, aceasta cu scopul de a‑mi trimite editurile respective cărţi literare în schimbul poeziilor mele. Aceste poezii erau din primele mele idei literare fiind încă elev de liceu. Nu reţin să fi urmărit alt scop prin publicarea acestor poezii în străinătate.
Atît declar, susţin şi semnez
(ss): Totok

PROCUROR MILITAR,
(ss): lt. col. de just. BURCĂ IOSIF



APTM, P 23614, vol. 1, ff.13-14.

______________________

[1] Text dactilografiat pe formular tip.
[2] Numele unor persoane ce apar în aceste documente au fost îndepărtate, fiind marcate cu [...].


4.
Declaraţie[1]

Subsemnatul TOTOK WILLIAM născut la data de 21 aprilie 1951 în comuna Comloşul Mare jud. Timiş, fiul lui Mihai şi Ana, student anul III la Universitatea din Timişoara, Facultatea de filologie‑istorie, cu domiciliul în comuna Comloşul Mare nr. 356 judeţul Timiş, declar următoarele:
‑ la data de 23 iunie 1975, cu ocazia unei percheziţii domiciliare într-o cauză penală privind pe fratele meu, Totok Gunter, s‑au ridicat de la domiciliul meu unele metariale ce‑l privesc pe fratele meu. Cu această ocazie s-au ridicat şi materiale aparţinînd subsemnatului şi anume: un caiet tip şcolar dictando de 92 de pagini în care am scris mai multe poezii şi pe a cărei copertă scria numele meu, adică William Totok;
‑ 4 sau 5 carneţele în care am făcut diverse însemnări, iar în unul am scris poezii. Solicit ca aceste materiale să‑mi fie restituite.[2]
14.X. 1975 Timişoara (ss): Totok



APTM, P 23614, vol. 1, f.15.

_______________

[1] Text scris de mînă proprie.
[2] Pentru musamalizarea acţiunii declanşate de securitate printr-o percheziţie ce-l viza, la prima vedere, pe fratele meu, s‑a recurs la o flagrantă ilegalitate. S-au furat, pur şi simplu, materialele ce-mi aparţineau. Cîteva zile după această descindere s-a efectuat, la 2 iulie 1975, o a doua percheziţie. Atunci nu s-a mai întocmit nici măcar un proces verbal. Iată textul procesului verbal: "Anul 1975, luna iunie, ziua 23 în Comloşul Mare, judeţul Timiş. Locotenent colonel PANIC NICOLAE din U.M. 0710/Bucureşti şi Lt. maj. PELE PETRU, organ de cercetare penală din Inspectoratul Judeţean Timiş al Ministerului de Interne. Avînd în vedere consimţămîntul scris al numitului TOTOK GUNTER cu privire la efectuarea unei percheziţii la domiciliul acestuia din comuna Comloşul Mare nr. 356 Judeţul Timiş. Azi, data de mai sus, ne-am deplasat la domiciliul celui în cauză din comuna Comloşul Mare nr. 356, Judeţul Timiş, unde, după ce ne-am legitimat în prezenţa martorilor asistenţi: 1. KINTSCH TEREZIA (urmează datele personale) 2. FRAUNHOFFER ELISABETA (datele personale). Am cerut numitei Totok Ana, mama numitului TOTOK GUNTER, născută la data de 16 septembrie 1924 în Comloşul Mare, fiica lui Heinrich şi Elisabeta, domiciliată în comuna Comloşul Mare nr. 356, judeţul Timiş, să ne predea valuta pe care o posedă la domiciliul ei. Întrucît aceasta refuză, am procedat la efectuarea percheziţiei domiciliare. Locuinţa percheziţionată se compune din 7 camere şi depedinţe (baie şi bucătărie). Rezultatul percheziţiei este următorul: În camera copiilor, în dulapul de haine, după aşternutul de pat am găsit suma de 1000 (una mie) dinari R.S.F. Iugoslavia în bancnote din care, emişi în anul 1965, 250 (două sută cincizeci), dinari R.S.F. Iugoslavia, în bancnote 50 dinari fiecare dintre care patru bancnote emise în anul 1965 iar una emisă în anul 1968, (optzeci) 80 dinari în bancnote a 10 dinari fiecare emise în anul 1968, 11 (unsprezece) dinari şi optzeci para în monezi emise 1965, 1973 şi 1974, 120 (una sută douăzeci) dinari vechi. Tot în acelaşi loc am găsit suma de 50 mărci vest-germane, în una bancnotă de 50 DM emisie 1970. În legătură cu valuta găsită, numita TOTOK ANA ne declară că cei 1461,80 dinari R.S.F. Iugoslavia sînt a numitului CZERNIK ANTON din Timişoara str. Strugurilor nr 22 care i‑a dat celei în cauză în luna mai 1975 cu scopul de a‑i cumpăra un acumulator pentru motocicletă şi o mini bicicletă din R.S.F. Iugoslavia, întrucît posedă un permis pentru mic trafic şi merge frecvent în Iugoslavia. Cele 50 (cincizeci) DM numita TOTOK ANA declară că aparţin fiului ei TOTOK GUNTER cu care intenţiona să cumpere un sac de dormit, pe care i-a primit de la două prietene de ale lui, cetăţene norvegiene cu care în vara anului 1974 a fost la mare. În biroul de lucru al lui TOTOK GUNTER s‑a găsit un număr de 48 scrisori primite de acesta de la diferite persoane, un număr de 11 reviste editate în R. F. Germană (!) în timpul dominaţiei fasciste (sic!), una carte cu coperţi albastre închis, scrisă în limba germană intitulată "Lupta mea". Am procedat la ridicarea valutei şi a scrisurilor specificate în prezentul proces verbal. Percheziţia s-a efectuat în prezenţa numitei TOTOK ANA, mama numitului TOTOK GUNTER şi a început la ora 12,30 terminîndu-se la ora 15. Cu ocazia percheziţiei domiciliare s-a luat o probă de scris la maşina de scris, marca Kappe[l], ce a fost găsită în locuinţa numitului TOTOK GUNTER. Menţionăm că în locuinţa percheziţionată au fost găsite şi obiecte şi înscrisuri, aparţinînd numitului TOTOK WILHELM(!) care nu au făcut obiectul percheziţiei şi care nici nu au fost ridicate. (subl. - W.T.) În legătură cu efectuarea percheziţiei şi cu cele consemnate în prezentul proces verbal nu au fost formulate obiecţiuni. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în trei exemplare dintre care unul s-a lăsat numitei TOTOK ANA." Trebuie menţionat faptul, că în afara celor doi ofiţeri care au întocmit procesul verbal, au mai luat parte încă trei persoane, doi securişti şi plutonierul de miliţie, Vasile Timircan.
Două caiete confiscate au fost restituite de către CNSAS cu prilejul simpozionului, „Deutsche Literatur in Rumänien im Spiegel und Zerrrspiegel der Securitate-Akten“, organizat de IKGS (Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas) în zilele de 7 şi 8 decembrie 2009 la München.



5.
Parafat, 14. oct. 1975 Dată în faţa noastră,
ORG. DE CERC. PENALĂ
(ss): Lt. maj. Pele



Declaraţie[1]
(Urmează formulările de introducere, subsemnatul etc. plus datele personale)
Am luat cunostinţă că sînt învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de propagandă împotriva orînduirii socialiste, cu privire la care declar următoarele:
De mic copil am avut inclinaţii pentru poezie, atît în calitate de cititor cît şi de creator. Începînd din anul 1970 am publicat poezii în revista "Neue Literatur" din Bucureşti precum şi-n "Neue Banater Zeitung" din Timişoara. Am mai publicat şi-n ziarul "Neuer Weg" din Bucureşti, în revista "Familia" din Oradea. În anul 1973 am devenit student al Facultăţii de filologie din Timişoara şi am început să frecventez şi să devin membru al cenaclului literar "Universitas" din cadrul casei de cultură a studenţilor din Timişoara. Din cenaclul literar mai sus amintit făceau parte membrii "Aktionsgruppe Banat" (Gruppul de acţiune Banat), respectiv: Richard Wagner, Gerhard Ortinau, Totok William, Ernest Wichner, Anton Sterbling, Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm şi Johann Lippet şi alţi studenţi, cadre didactice şi elevi din Timişoara care erau invitaţi sau veneau şi asistau la desfăşurarea şedinţelor cenaclului. În cadrul cenaclului respectiv am prezentat mai multe poezii pe care le-am citit personal, iar la sfîrşit, cei care doreau îşi spuneau părerea în legătură cu conţinutul de idei literare ale poeziilor respective. Îmi amintesc că în cadrul cenaclului "Universitas" din Timişoara, din caietul care s-a găsit cu ocazia percheziţiei domiciliare, am prezentat poezia de la pagina 6 intitulată: "Entscheidungsfragen bei einem Macht-Prozeß" (Întrebări decisive la un proces al puterii), precum şi poezia de la pagina 3 intitulată "Mit Chile im Herzen" (Cu Chile în inimă) şi poezia de la pagina 18, "Allerhand aus einem Modejournal, das ziemlich teuer und kulturausgerichtet ist" (Mai multe chestiuni dintr-un jurnal de modă care este destul de scump şi are tendinţe culturale). Declar că nu-mi amintesc să fi dat cuiva să citească poeziile scrise de mine, în afară de cele trimise pentru a fi publicate. Declar că în luna februarie 1974 am fost invitat la Cluj de către cenaclul "Echinox" al Universităţii din Cluj. Deplasarea la Cluj au făcut-o: Richard Wagner, Gerhard Ortinau, Totok William, Ernest Wichner şi Johann Lippet.
Cu acea ocazie am citit în cadrul cenaclului "Echinox" mai multe poezii printre care-mi amintesc poezia intitulată, "Un text în şase propoziţii explicative", existînd în caiet la pagina 23. Declar că am scris numai poezii angajate şi nu consider că aceste poezii ar avea un conţinut duşmănos la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră. Şi, de fapt, nici nu am dorit în momentul în care am început aceste poezii să le dau un astfel de conţinut. Recunosc însă că poeziile scrise de mine pot fi interpretate de cititor sau ascultător în mod diferit, în raport cu cunoştiinţele fiecăruia în materie de poezie. Declar că, cunosc în mare parte şi poeziile scrise de ceilalţi membri ai cenaclului "Universitas", unele care au fost publicate şi altele care au fost citite în şedinţele cenaclului. Şi poeziile acestora pot fi interpretate în raport cu pregătirea publicului cititor.
Aceasta este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez.
14. X. 1975 Timişoara (ss): Totok
APTM, P 23614, vol. 1, ff.16-18.

_________________
[1] Text scris de mînă proprie.

6.
D E C L A R A Ţ I E[1]

15 octombrie 1975, localitatea Timişoara, (gradul, numele şi prenumele lucrătorului) locot. major Pele Petru, (organul de miliţie) din Inspect. Judeţean Timiş al M.I., procedînd la ascultarea învinuitului (numele, prenumele, porecla) TOTOK WILLIAM (urmează celelalte date personale.)
I s‑a pus în vedere că urmează a fi ascultat cu privire la scrierea unor poezii cu conţinut duşmănos la adresa orînduirii socialiste, pe care le-a citit în cadrul unui cenaclu literar din Timişoara, fiind învinuit de săvîrşirea infracţiunii de propagandă împotriva orînduirii socialiste, prev. şi pedepsit de art. 166 alin. 2 cod penal, după care i s-a cerut să declare tot ce ştie referitor la faptă şi învinuire:
Asupra celor întrebate declar: Cu ocazia percheziţiei domiciliare în cauza penală privind pe fratele meu Totok Gunter, care s-a efectuat la data de 23 iunie 1975, s-a ridicat un caiet cu poezii, pe care scrie numele meu, respectiv Totok William. caietul respectiv conţine 92 de pagini, în care am scris mai multe poezii. Acest caiet nu a fost menţionat în procesul de percheziţie, care s-a efectuat la data de 23 iunie 1975. Declar că de mic copil am avut înclinaţie spre poezie. Încă în anii de liceu am început să scriu şi să public poezii pe teme de dragoste, meditaţii asupra diferitelor stări sufleteşti ale omului şi diferite poezii psihologice. Începînd cu anul 1970, am publicat poezii în revista "Neue Literatur", "Neue Banater Zeitung", iar ulterior şi în ziarul "Neuer Weg", revista "Familia", "Echinox" şi "Forum studenţesc" din Timişoara. De asemeni am publicat în Antologia de poezii intitulată "Wortmeldungen" (Mesaje poetice), care a apărut în editura Facla în anul 1972. În anul 1973 am devenit student al Facultăţii de Filologie din Timişoara şi am început să frecventez şi să devin membru al cenaclului literar "Universitas" din cadrul Casei de cultură a studenţilor din Timişoara. În afară de acest cenaclu literar, am mai frecventat şi alte cenacluri literare şi anume: cenaclul "Adam Müller-Guttenbrunn" (Cenaclul scriitorilor germani din Timişoara), "Pavel Dan" (Cenaclul Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara ‑ în limba română), Cenaclul "Hyperion" (al Universităţii din Timişoara) şi fostul cenaclu al Universităţii din Timişoara, în limba germană intitulat "Arbeitskreis 74". De asemeni am fost invitat să citesc din poeziile personale în cadrul cenaclurilor "Echinox" din Cluj, "Poesie Club" al Casei de cultură "Friedrich Schiller" din Bucureşti şi "Hyperion" din Timişoara. Declar că Cenaclul literar "Universitas" al Casei de cultură a studenţilor din Timişoara îşi tine şedinţele în limba germană. Unii din membrii acestui cenaclu, care erau cam de aceeaşi vîrstă şi ale căror scrieri aveau o tematică asemănătoare, au fost denumiţi de către redactorul cultural al ziarului sibian în limba germană, anume H[orst] Weber, "Aktionsgruppe Banat" (Grupul de acţiune Banat). Această denumire a dat-o într-un articol apărut în ziarul "Neue Banater Zeitung" din anul 1972. Din acest "grup" fac parte: subsemnatul, Richard Wagner, Gerhard Ortinau, Ernest Wichner, Anton Sterbling, Albert Bohn, Rolf Bossert, Kremm Werner, Johann Lippet. În cadrul acestui cenaclu am prezentat mai multe poezii scrise de mine, pe care le-am citit personal. La sfîrşitul lecturii poeziilor, cei care doreau îşi spuneau părerea în legătură cu conţinutul ideilor literare ale poeziilor citite. Îmi amintesc că în cadrul cenaclului "Universitas" din Timişoara, din caietul care s-a găsit la mine cu ocazia percheziţiei, am prezentat poezia de la pag. 6, intitulată: "Întrebări decisive la un proces al puterii" şi poezia de la pag. 3, intitulată: "Cu Chile în inimă". În luna februarie 1974, fiind invitat la Cluj, am prezentat în cadrul cenaclului Echinox, mai multe poezii, printre care şi poezia existentă în caiet, la pag. 23, intitulată: "Un text în 6 propoziţii explicative". declar că am scris numai poezie angajată şi nu consider că unele poezii scrise de mine ar avea un conţinut duşmănos la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră. De fapt, nici nu am dorit, în momentul cînd am scris poeziile respective, să le dau un astfel de caracter. Recunosc însă, că poeziile scrise de mine pot fi interpretate de cititor sau ascultător, în mod diferit, în raport de cunoştinţele fiecăruia în materie de poezie. Nu consider că aceste poezii ar putea fi interpretate în mod duşmănos. Declar că, cunosc în mare parte şi poeziile scrise de ceilalţi membri ai cenaclului "Universitas", unele care au fost publicate şi altele care au fost citite în sedinţele cenaclului. Declar că şi poeziile acestora pot fi interpretate, în mod diferit, în raport cu pregătirea publicului cititor. Nu am cunostinţă dacă ceilalţi membri ai cenaclului "Universitas" au scris poezii cu conţinut duşmănos la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră.
Aceasta-mi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez, după ce am citit-o cuvînt cu cuvînt şi m-am convins că cele declarate de mine au fost corect consemnate.
ÎNVINUIT       ORGAN DE CERCETARE PENALĂ
(ss): Totok                            Parafat, (ss): lt. maj. Pele
APTM, P 23614, vol. 1, ff.19-20.
________________

[1] Text dactilografiat pe formular tip. Doar formula de încheiere, "Aceasta îmi este declaraţia..." scrisă de mînă (ca în cazul tuturor celorlalte declaraţii din acest dosar).

7.

MINISTERUL DE INTERNE
Insp. Jud. Timiş
Dosar penal nr. 2899/1975
D E C L A R A Ţ I E[1]
inculpat
Din ziua de 19 luna noiembrie anul 1975
Numele TOTOK prenumele WILLIAM (urmează datele personale.)
În continuarea declaraţiei dată în ziua de 18 noiembrie 1975[2], declar următoarele: În timp ce eram elev în clasa a XII-a la liceul de cultură generală din Sînnicolaul Mare şi locuiam în gazdă la numita Ross Berta din strada Belşugului nr. 2, am început să ascult emisiunile în limba română ale postului de radio "Europa liberă". Unele dintre aceste emisiuni le-am ascultat împreună cu colegul meu de cameră Horst Winand, despre care nu pot preciza unde se află în prezent. Aveam cunoştinţă că, crainicul acestui post de radio este Cornel Chiriac. În scopul ca acesta să-mi transmită melodiile de muzică uşoară dorite de mine, în anul 1969 i-am adresat două scrisori, iar în anul 1970 o vedere şi o scrisoare. Ştiam că melodiile preferate cerute a fi transmise de către postul de radio "Europa liberă" în cadrul emisiunii "Metronom", sînt luate în considerare şi ca atare transmise, numai dacă solicitantul comentează şi descrie unele stări de lucruri din R.S. România. Asemenea considerente m-au determinat şi pe mine să mă adresez lui Cornel Chiriac cu mai multe scrisori despre care am declarat mai sus şi din conţinutul cărora îmi amintesc următoarele: Ştiu că am scris despre elevii şi studenţii din şcolile noastre, că duc o viaţă grea şi că după ce vor termina şcoala vor deveni şomeri. Am scris despre lipsa de libertate din ţara noastră, precum şi faptul că ziarele noastre scriu numai demagogii. Deasemeni îmi amintesc că am scris că elevii şi studenţii sînt obligaţi să facă muncă patriotică, comentînd în mod negativ această activitate. Declar că despre conţinutul scrisorilor adresate de mine postului de radio "Europa liberă" a luat la cunoştinţă şi colegul meu de cameră Horst Winand, despre care am declarat mai sus. În scopul de nu fi descoperit ca autor al acestor scrisori, nu am trecut nici un nume la expeditor. În cuprinsul scrisorilor însă am folosit un pseudonim şi anume: "Zdrobiţi-l pe infam" şi "Daţi păcii o şansă". Fac menţiunea că cele două pseudonime folosite de mine au fost scrise în limbile franceză şi engleză.
Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau şi semnez, după ce am citit-o şi m-am convins că cele declarate de mine au fost corect consemnate.
(Urmează semnăturile, Cionca/Totok şi parafa de rigoare.)
APTM, P 23614, vol. 1, f. 21

______________
[1] Text dactilografiat pe formular tip
[2] Lipseşte tocmai declaraţia dată în 18 noiembrie 1975, data arestării mele după un interogatoriu ce frizează absurdul, la care au participat cei doi anchetatori îmbrăcaţi în uniformă şi procurorul militar, În declaraţia respectivă m-am opus incriminărilor şi insinuărilor formulate de securitate. Probabil, din acest motiv s-a scos respectivul document din dosar. Arestarea propriu zisă şi interogatoriul, ce s-a sfîrşit prin "depunerea" mea în beciurile securităţii, le-am descris în cartea mea memorialistică, "Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien" (Presiunea amintirilor. Însemnări din România), Junius Verlag, Hamburg, 1988, pp. 101-104.

8.

MINISTERUL DE INTERNE
Inspectoratul Judeţean Timiş
Dosar penal nr. 2899/1975
D E C L A R A Ţ I E[1]
inculpat
Din ziua de 20 luna noiembrie anul 1975
Numele TOTOK prenumele WILLIAM (urmează datele personale.)
În continuarea declaraţiei dată în ziua de 19 noiembrie 1975, declar următoarele: Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 23 iunie 1975, s-a găsit în camera mea din comuna Comloşul Mare nr. 356 judeţul Timiş, cartea lui Hitler intitulată "Mein Kampf" (Lupta mea). Această carte a aparţinut bunicului meu Totok Andrei din comuna Comloşul Mare judeţul Timiş, care a decedat în anul 1949. Această carte am citit-o în anul 1973 în timp ce eram student în anul I la Universitatea din Timişoara - Facultatea de filologie‑istorie, secţia germană‑română, făcînd şi unele însemnări a unor citate din acestă carte, care m-au interesat. Declar că în anul 1973 a apărut în limba româmă cartea scriitorului Istvan Hermann din R.P. Ungară, intitulată, "Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei", lucrare apărută în Editura Politică din Bucureşti. În acestă lucrare autorul aminteşte într-un întreg capitol şi despre cartea lui Hitler "Mein Kampf", despre care arată că este un produs tipic al pseudoartei. Aceste considerente m-au determinat să citesc şi eu cartea lui Hitler "Mein Kampf" pentru a-i cunoaşte conţinutul, mai ales că o aveam la dispoziţie în locuinţa mea din comuna Comloşul Mare judeţul Timiş. Eu personal nu am dat această carte nimănui spre a fi citită. Îmi amintesc, că în toamna anului 1973, sau mai precis, în lunile ianuarie-februarie 1974, cu ocazia organizării unei şedinţe de lucru a membrilor cenaclului literar "Universitas" din Timişoara am discutat cu Wagner Richard, Gerhard Ortinau, Johann Lippet, Ernest Wicher şi alte persoane ale căror nume nu le reţin despre "pseudoartă". Acestor persoane le-am spus că am citit cartea lui Hitler intitulată "Mein Kampf" pe marginea căreia am făcut comentarii în sensul că este un produs tipic al pseudoartei. Despre fotomontajul găsit în locuinţa mea la data de 23 iunie 1975, pe care se găseşte şi fotografia lui Hitler, declar că l-am făcut în anul 1972 împreună cu fratele meu Totok Gunter. Fotografia lui Hitler am decupat-o dintr-o revistă germană, revistă pe care am primit-o din R.F.G., de la unchiul meu Totok Wilhelm, directorul bibliotecii de stat din Hanovra.
Aceasta-mi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez, după ce am citit-o cuvînt cu cuvînt şi m-am convins că cele declarate de mine au fost corect consemnate.
(Urmează semnăturile, Cionca/Totok şi parafa de rigoare.)
APTM, P 23614, vol. 1, f. 22.

_______________
[1] Text dactilografiat pe formular tip.



9.
MINISTERUL DE INTERNE
Inspectoratul Judeţean Timiş
Dosar penal nr. 2899/1975
D E C L A R A Ţ I E[1]
inculpat
Din ziua de 24 luna noiembrie anul 1975
Numele TOTOK prenumele WILLIAM (urmează datele personale.)
În continuarea declaraţiei dată în ziua de 20 noiembrie 1975, declar următoarele: Începînd cu anul 1969 am purtat corespondenţă cu mai multe edituri şi persoane particulare din R.F. Germania. Dintre editurile cu care am corespondat îmi amintesc următoarele: Deutscher Taschenbuchverlag din München (în limba română: editura germană 'biblioteca pentru toţi'), Editura "Reclam", Editura "Ullstein" şi editura "Carl Hanser". Dintre persoanele particulare îmi amintesc pe Wichner Ernest, fost coleg de facultate cu mine, plecat definitiv în R.F. Germania în anul 1975. Declar că la editurile menţionate mai sus, am trimis prin poştă un număr de 4-5 poezii scrise şi concepute de mine, solicitînd a fi analizate şi publicate de către editurile respective. Fac menţiunea că la editura "Carl Hanser" nu‑mi amintesc dacă am trimis sau nu vreo poezie şi ca atare dacă am cerut sau nu să fie publicate. Dintre poeziile trimise la editura "Deutscher Taschenbuch Verlag" din München (editura germană 'biblioteca pentru toţi') îmi amintesc următoarele: 1) "Filozofie ieri-astăzi" 2) "Sfîrşit" şi 3) "Eternizare". Declar că nu-mi amintesc despre conţinutul acestor poezii. Despre poezia "Eternizare" ştiu că a apărut în editura "Facla" în anul 1972. În ideea de a-i determina pe editorii din R.F. Germania să-mi trimită unele cărţi de literatură germană, ştiu că în scrisorile pe care le-am adresat acestor edituri am scris că în R.S. România nu sînt posibilităţi de publicare. Declar că după plecarea din ţară a lui Wichner Ernest am corespondat cu acesta şi l‑am ţinut la curent cu preocupările literare ale membrilor "Aktionsgruppe Banat" (grupa de acţiune Banat).
Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau şi semnez, după ce am citit-o şi m-am convins că cele declarate de mine au fost corect consemnate.
(Urmează semnăturile, Pele /Totok şi parafa de rigoare.)
APTM, P 23614, vol. 1, f. 23.

_______________
[1] Text dactilografiat pe formular tip.

10.


MINISTERUL DE INTERNE
Inspectoratul Judeţean Timiş
Dosar penal nr. 2899/1975
D E C L A R A Ţ I E[1]
inculpat
Din ziua de 1 luna decembrie anul 1975

Numele TOTOK prenumele WILLIAM (urmează datele personale.)
În continuarea declaraţiei dată în ziua de 24 noiembrie 1975, declar următoarele: Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată în data de 14 octombrie 1975, în camera de la căminul studenţesc din Timişoara, unde subsemnatul am reşedinţa, s-a găsit şi ridicat de către organele de cercetare penală un caiet, tip dictando, de 106 pagini. Acest caiet îmi aparţine, pe prima filă a acestuia scrie numele meu, respectiv, William Totok şi conţine un număr de 45 poezii, concepute şi scrise de subsemnatul. În acest caiet, la pagina 43 am scris poezia intitulată "1 mai 1975", la pagina 46, poezia "Dezamăgirea cititorului de ziar", la pagina 55, poezia "Constatare după conferinţa de la Helsinki", iar la pagina 56 am scris poezia intitulată "Skepsis". declar că nu consider că acestor poezii li s-ar putea aduce observaţii din punct de vedere social-politic, în sensul că ar putea fi interpretate în sens negativ. De asemeni apreciez că aceste poezii nu exprimă în conţinutul lor în mod denaturat, sau duşmănos realităţile din ţara noastră, cu excepţia poeziei de la pagina 56 din caiet, intitulată "SKEPSIS" căreia i s-ar putea aduce obiecţiuni, în sensul că prin această poezie am exprimat nemulţumirea mea generală faţă de orînduirea socialistă din ţara noastră. Declar însă, că poezia respectivă nu este terminată, ca de altfel multe altele din acest caiet. Declar în mod sincer că poeziile, despre care am declarat mai sus, nu le-am arătat la nimeni şi nici nu am discutat cu nimeni despre ele. Aveam de gînd, ca, după ce le aduceam corecturi acestor poezii, să le prezint pentru publicare la revista "Neue Literatur" din Bucureşti. Declar că alte scrieri, poezie sau proză, cu conţinut duşmănos la adresa orînduirii socialiste din ţara noastră nu posed şi de fapt nu am scris alte asemenea scrieri, cu excepţia celor găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare.
(Urmează formula de încheiere şi semnăturile, Pele /Totok, şi parafa de rigoare.)
APTM, P 23614, vol. 1, f. 24.

_____________
[1] Text dactilografiat pe formular tip.

Montag, Februar 01, 2010

Juristische Aufarbeitung von Unrecht

Rechtliche Schritte gegen Spitzel?

Die Erfahrungen mit der juristischen Aufarbeitung von Stasi-Unrecht in Deutschland
Von Georg Herbstritt

Gelegentlich wird in letzter Zeit die Frage aufgeworfen, ob gegen Securitate-Informanten unter den Rumäniendeutschen nicht auch rechtliche Schritte eingeleitet werden können.
Die Erfahrungen, die man in den vergangenen zwanzig Jahren in Deutschland hinsichtlich der Stasi-Mitarbeiter gemacht hat, legen aber die Antwort nahe, dass rechtliche Schritte kaum ein geeignetes Mittel sind, um die Problematik von Geheimpolizei und Bespitzelung befriedigend aufzuarbeiten.
Das bedeutet, die Auseinandersetzung mit diesem Teil der jüngsten Geschichte muss sich auf andere Aspekte konzentrieren: auf moralische, historische und gewiss auch auf persönliche Aspekte. Und das ist nicht einmal das schlechteste.
Die deutsche Justiz hat in den 1990er Jahren große Anstrengungen unternommen, um Stasi-Unrecht strafrechtlich zu ahnden. Dabei hat sie auch gegen frühere inoffizielle Mitarbeiter (IM) der DDR-Staatssicherheit ermittelt. Hierbei taten sich aber verschiedene Probleme auf. Eines bestand darin, dass die Spitzeltätigkeit an sich keine strafbare Handlung darstellte. Außerdem gab es verschiedene juristische Besonderheiten zu beachten. Alles in allem wurden in den 1990er Jahren nur 42 frühere IM angeklagt, und nur wenige von ihnen wurden am Ende verurteilt. Verurteilt wurden beispielsweise einige wenige Ärzte und Rechtsanwälte, die als IM Informationen über ihre Patienten oder Mandanten an das MfS weitergaben. Sie hatten sich der Verletzung von Privat- und Berufsgeheimnissen strafbar gemacht. Zu einzelnen Verurteilungen kam es auch in solchen Fällen, wo der Verrat von Fluchtvorhaben oder die Denunziation regimekritischer Handlungen zu Inhaftierungen geführt hatte. Nur zwei IM mussten überhaupt eine Haftstrafe antreten: der eine wurde wegen dreifachen Mordversuchs verurteilt, der andere wegen Beihilfe zum versuchten Mord.
Von den hauptamtlichen Stasi-Mitarbeitern wurden in den 1990er Jahren 182 angeklagt, aber auch bei ihnen fällten die Gerichte äußerst milde Urteile. Alles in allem endeten zwei Drittel der Strafverfahren gegen hauptamtliche oder inoffizielle Stasi-Mitarbeiter entweder mit Freispruch oder ohne ein Urteil. Nur ein MfS-Offizier musste eine Haftstrafe antreten, ihm wurde Beihilfe zum Mord im Zusammenhang mit dem Sprengstoffattentat auf das „Maison de France“ in West-Berlin 1983 zur Last gelegt.
(Außerhalb der Betrachtung bleibt hier der Bereich der Spionage: über 360 frühere Bundesbürger, die als „West-IM“ für die DDR-Geheimdienste im Westen spioniert hatten, wurden in den 1990er Jahren zu Geld- oder Haftstrafen verurteilt; rund 60 von ihnen mussten tatsächlich eine Haftstrafe antreten. Die meisten Spionagedelikte verjähren nach fünf Jahren, lediglich der Verrat von Staatsgeheimnissen („Landesverrat“) verjährt erst nach zwanzig Jahren. Folgt man den veröffentlichten Jahresberichten des Bundesamtes für Verfassungsschutz, so kann man davon ausgehen, dass Rumänien seit Ende der 1990er Jahre nicht mehr nachrichtendienstlich in Deutschland aktiv ist. Denkbare Spionagedelikte sind deshalb größtenteils verjährt.)
Für den Umgang mit dem kommunistischen Erbe Rumäniens dürfte der Rechtsweg in Deutschland weitgehend ausgeschlossen sein. Und selbst wenn sich der Rechtsweg in bestimmten Fällen doch als gangbar erweisen sollte, dürfte er kaum zum erhofften Ziel führen, wie die Erfahrungen mit der juristischen Aufarbeitung der Stasi-Vergangenheit in Deutschland zeigen. Umso wichtiger sind deshalb andere Formen im Umgang mit der jüngsten Geschichte: öffentliche Debatten und persönliche Gespräche zu führen gehören ebenso dazu wie gesicherte historische Erkenntnisse zu erarbeiten.

Literaturhinweise:

Schißau, Roland: Strafverfahren wegen MfS-Unrechts. Die Strafprozesse bundesdeutscher Gerichte gegen ehemalige Mitarbeiter des Ministeriums für Staatssicherheit der DDR. Berlin 2006.

Marxen, Klaus; Werle, Gerhard; Schäfter, Petra: Die Strafverfolgung von DDR-Unrecht. Fakten und Zahlen. Berlin 2007 (online abrufbar unter https://www.stiftung-aufarbeitung.de/publikationen/files/strafverfolgung.pdf).


© Alle Rechte vorbehalten