News 2019
============
15.9. 2019
[Alle Blogeinträge werden laufend aktualisiert und korrigiert. Manche externe Links wurden zwischenzeitlich gelöscht, jedoch nicht die ursprünglichen Titeleinträge und Quellenhinweise. In letzter Zeit häuften sich Hackerangriffe - zuletzt am 15.9., 20.9. 2019, 15. 10, 17. 10., 31. 10. 2019, am 6. 11. 2019 und am 13. 12. 2019 - als Unbekannte auf Halbjahresschrift - HJS-online einen Eintrag mit einem Link gepostet hatten. Vorsicht: solche Links nicht öffnen! So hat die Seite am 6. 11. ausgesehen - siehe Kopie:]
***
18.12. 2019
#
14. 12. 2019
DLF, 14. 12. 2019
30 Jahre nach der Ceaușescu-Diktatur
A se vedea si pasajele dedicata lui László Tőkés. Rolul acestuia e contestat astazi nu numai de nationalisti români. Retragerea ordinului de merit - pentru rolul sau jucat în 1989 la Timisoara - de catre presedintele Klaus Johannis arunca o umbra asupra încercercarilor de delegitimare a ceea ce a fost revolutia din România. Retragerea ordinului este o rusine atît pentru tara, cît si pentru seful statului român:
Tőkés: „Wir waren eine doppelte Minderheit – eine ethnische und eine religiöse. Auch deswegen haben wir stärker gegen das Regime revoltiert. Die unterdrückten Minderheiten haben schon eine entscheidende Rolle gespielt beim Fall des Kommunismus. So wie es bei mir und meiner Kirche der Fall war. Es war klar, dass wir allein diese Revolte nicht gewinnen konnten – aber wir waren genug, um sie auszulösen.“
(...)
Auf dem Tisch vor Tőkés liegen einige Broschüren – eine mit dem Titel: „Die Rache der Revisionisten“. Auf dem Buchdeckel ist der „Stern von Rumänien“ abgebildet, der höchste Orden des Landes.
Dieser wurde Tőkés für seine Verdienste in der Revolution verliehen, vor drei Jahren dann aber wieder aberkannt – weil er angeblich Separatismus fördere. Die Broschüre: eine Streitschrift gegen die Aberkennung. Tőkés klagt auch dagegen.
„Ich habe nur gesagt, dass die ungarische Minderheit hier Schutz braucht vom ungarischen Staat. Diese Aussage verletzt ja nicht die Souveränität des rumänischen Staats.“
Bis heute kann er nicht verstehen, dass es ausgerechnet Staatspräsident Klaus Iohannis war, der ihm den Verdienstorden aberkannte. Schließlich sei dieser selbst Angehöriger einer Minderheit.
„Dieser Akt des Präsidenten verletzt die Würde aller Revolutionäre von Timișoara. Der Orden wurde dafür verliehen, dass wir aufgestanden sind für die Freiheit. Wir haben damals einen Kampf um Leben und Tod geführt. Das ist eine Schande für den rumänischen Staat, dass so etwas passieren kann – 30 Jahre nach der Revolution.“ (Aici capitolul despre Tőkés.)
Zum gleichen Thema - pe acelaşi subiect:
Gespräch mit Gelu Voican Voiculescu (58), dem Organisator des Ceauşescu-Prozesses am 25. Dezember 1989 - "A ucide un om nu înseamnã niciodatã altceva decît a ucide un om". Interviu cu Gelu Voican Voiculescu despre procesul şi execuţia cuplului Ceauşescu [interviu realizat la data de 13 mai 1998].
"Ich würde es wieder tun". Gespräch mit Octavian Gheorghiu. Er gehörte Weihnachten 1989 als 25-jähriger Hauptfeldwebel dem Exekutionskommando an. Octavian dient auch heute noch in der rumänischen Armee. Dieses Interview ist das erste über jenen 25. Dezember, das er mit einer deutschen Zeitung geführt hat, in: die tageszeitung - taz, 22.12. 2004.
(Alle Artikel in: Halbjahresschrift - hjs-online, 1. 2. 2012)
***
7.12. 2019
1963. Bericht von „Bologa Vasile” über eine Sitzung der Temeswarer Filiale des Schriftstellerverbandes, in der die Verleihung des Staatspreises an Zoltán Franyó besprochen wurde / Nota informativă a lui „Bologa Vasile” despre discuţiile în cadrul filialei timişorene a Uniunii Scriitorilor privind acordarea premiului de stat lui Zoltán Franyó - in: Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea
#
29. 11. 2019
1961. Brief von Traian Novac an Gheorghe Gheorghiu-Dej / Scrisoarea lui Traian Novac adresată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in: Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea
#
8. 10. 2019
Aktualisiert - actualizat
Linke und Securitate 2 – Stînga şi Securitatea 2
- 1975: „Matei” berichtet seinem Führungsoffizier, Major Ioan Indrei, über ein Gespräch mit Nikolaus Berwanger, in dem von der willkürlichen Verhaftung von Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau, William Totok und Richard Wagner im Herbst 1975 die Rede ist / „Matei” relatează ofiţerului său de lagătură, mr. Ioan Indrei, despre o convorbire cu Nikolaus Berwanger, în cursul căreia s-a amintit de arestarea lui Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau, William Totok şi Richard Wagner
1976: Nikolaus Berwanger veröffentlicht sein polemisches Gedicht Glashausschwowe, in dem er die Aktionsgruppe Banat scharf kritisiert / Nikolaus Berwanger publică o poezia polemică în care îi critică pe autorii Grupului de Acţiune Banat
1999: Victor Neumann über Nikolaus Berwanger / Victor Neumann despre Nikolaus Berwanger.
2018: Gehässigkeiten von Mircea Mihăieş / Mircea Mihăieş: comentarii maliţioase despre Berwanger
#
3.9. 2019
#
23.8. 2019
Linke Rumäniendeutsche von der Securitate als potentielle Staatsfeinde eingestuft
[5. Oktober 1959. Vorschlag zur Eröffnung der operativen Überwachung von Georg Hromadka]
Foto von Georg Hromadka vom 5. September 1960, das von der Geheimpolizei während einer Observierungsoperation in Bukarest gemacht wurde. (Siehe den aktualisierten Beitrag, "Martin Schnellbach" - 3. Abschnitt, in Halbjahresschrift - hjs-online, 10.8. 2016.)
cf. Prigonirea social-democraţilor de către comunişti, RFE, 27. 11. 2019
Germani din România cu opinii de stînga, consideraţi de Securitate drept ostili statului
[5 octombrie 1959. Raport cu propuneri de a se aproba deschiderea unei acţiuni de verificare asupra numitului Hromatka Gheorghe sic!]
Militantul socialist, Georg Hromadka, fotografiat de către Securitate în timpul unei acţiuni de filaj, din 5 septembrie 1960, la Bucureşti. (Vezi partea a 3-a a articolului actualizat, „Martin Schnellbach”, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 10.8. 2016.)
5.8. 2019
Paul Anghel + fişa autorului protocronist / Personalbogen des protochronistischen Autors
#
27. 7. 2019
[1988. Personalbogen von Robert Reiter - Franz Liebhard]
[1988. Fişa personală a lui Robert Reiter - Franz Liebhard]
Auszug aus einem Artikel Reiters aus dem Jahr 1941: „Die Heimat spricht zu ihren Soldaten”. Anmerkungen zu Oscar Walter Cisek und Georg Maurer.
#
26.7. 2019
Aktualisiert: Biografie von Zoltán Frányo, aus einer Publikation von Mihai Pelin.
Actualizat: Biografia lui Zoltán Frányo, confecţionată de Mihai Pelin.
cf. Linke und Securitate – Stînga şi Securitatea, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 5.4. 2019
„Und nicht deshalb / sind wir auch heute Dichter...” / „Nu pentru asta sîntem poeţi...”
Zoltán Franyós Rohübersetzung des Gedichts „Rhapsodie” – „Rapszódia” - des linksgerichteten, ungarischen Dichters Mihály Ladányi, geb. 12. Februar 1934, Dévaványa, Ungarn - gest. 20. September 1986, Csemő... Die Übersetzung Franyós wurde von der Securitate beschlagnahmt. Ein „Experte” hat aus der deutschen Rohübersetzung einzelne Verse ins Rumänische übersetzt, die ihm verdächtig erschienen...
Traducerea neterminată în limba germană a poeziei „Rapsodie” - „Rapszódia” - a lui Mihály Ladányi, un poet maghiar de stînga, n. 12 februarie 1934, Dévaványa, Ungaria – m. 20 septembrie 1986, Csemő. Traducerea lui Franyó în germană a fost confiscată de Securitate. Un „expert” a tradus din traducerea germană în limba română anumite pasaje care îi păreau a fi subversive...
#
1. 4. 2019
30 Jahre seit dem Tod von Nikolaus Berwanger (5. Juli 1935 – 1. April 1989)
30 de ani de la moartea lui Nikolaus Berwanger (5 iulie 1935 – 1 aprilie 1989)
Hier mehr zu:

Nikolaus Berwanger în vizorul Securitatii
operative Beiträge von "Voicu", "Sorin" ("Sergiu"),"Lucian", "Mateihttps://halbjahresschrift.blogspot.com/search/label/Matei", "Luca", "Simion Dan ("Doru") ", "Eva", "Dan", "Zida", "Barbu", "Bogza", "Sanda", "Mayer", "Surulescu", "Hatzfeld Petru", "Steiner Paul", "Lohengrin", "Albert", "Schmidt Carol ("Carol", alias "Sandu")", "Fischer Karl", "Siegfried" ("Siegfried Hugo"), "Ionascu", "Hutu", "Hosu" etc.
Blogeintrag, Bukarest, 28.3. 2019
Plan de măsuri – Maßnahmenplan
(ACNSAS. Extras – Auszug)
Colaboratori care urmau să furnizeze informaţii despre Berwanger după ce acesta a rămas în Occident
Inoffizielle Mitarbeiter der Securitate, die auf Berwanger angesetzt wurden, nachdem er von einer Reise in die Bundesrepublik Deutschland nicht mehr zurück nach Rumänien kam
Neue Banater Zeitung (deutsche Tageszeitung aus Temeswar): “Victoria”, “Liza”
Neuer Weg (überregionale Tageszeitung aus Bukarest, Temeswarer Büro), “Sorin”
Cenaclul “Adam Müller-Guttenbrunn” (AMG-Literaturkreis aus Temeswar): “Kurt Wagner”, “Manole”
Liceul Nikolaus Lenau (Deutschsprachiges Gymnasium aus Temeswar): “Ernest”, “Creţu”
Szabad Szó, Drapelul roşu, Banatske Novine (ungarisches, rumänisches und serbisches Lokalblatt aus Temeswar): “Maria”, “Doru”, “Ivan”
Universitate / Temeswarer Universität: "Grette", "Laura"
Teatrul German de stat din Timişoara (Deutsches Staatstheater aus Temeswar - DSTT): "Abraham", "Ali"
# # #
2.6. 2019
Aktualisiert - actualizat
Die Schere – Foarfeca (3), Zensur und Securitate – Cenzura şi Securitatea
[9. Februar 1987. In einem Schreiben an die Dienststelle 1/B der Securitate in Klausenburg fordert die Dienststelle 1/A der Securitate aus Temeswar das Erscheinen eines literarischen Textes im Kriterion Verlag zu verhindern, in dem eine rumänienungarische Autorin die Auswanderung thematisiert. Die Temeswarer Offiziere, Oberst Ion Cristescu und Major Radu Tinu, wissen nicht, dass sich der Kriterion-Verlag nicht in Klausenburg, sondern in Bukarest befindet]
[9 februarie 1987. Într-o adresă către biroul 1/B al Securităţii din Cluj se cere biroului 1/A al Securităţii din Timişoara să „prevină” publicarea unui text literar la Editura Kriterion în care este tematizată problema plecărilor din România. Ofiţerii timişoreni, col. Ion Cristescu şi mr. Radu Tinu, nu ştiu că editura Kriterion nu se află la Cluj, ci la Bucureşti]
#
Angaben zu - date despre
U.M. 0110 + Gen. Victor Neculicioiu (1932-2013)
***
11.11. 2019
Risikobehaftete Zufriedenheit
Das bevorstehend zweite Mandat des rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis und die Erwartungen der Wählerschaft
William Totok
Mit dem nichtssagenden Slogan Für ein normales Rumänien war Klaus Iohannis in den Wahlkampf gezogen. Und er hat den ersten Wahlgang gewonnen und er wird in der Stichwahl auch die Zweitplazierte, die Chefin der pseudosozialdemokratischen Partei, Viorica Dăncilă besiegen. Wie sich das Versprechen des jetzigen und zukünftigen Präsidenten auf die konkrete politische Alltagspraxis auswirken wird, ist schwer zu sagen. Im vergangenen Monat gelang es ihm bereits die pseudosozialdemokratische Regierung unter Viorica Dăncilă per Misstrauensantrag zu entmachten und eine von ihm bevorzugte Exekutive unter dem Vorsitz des Parteichefs der National-Liberalen, Ludovic Orban, einzusetzen.
Das erklärte Ziel des politischen Tandems Iohannis-Orban ist eine effiziente Bekämpfung der Korruption, die Förderung der Auslandsinvestitionen und die Verschlankung des überdimensionierten Staatsapparates. Das letztgenannte Vorhaben auf dieser Prioritätenliste leitete Orban in althergebrachter rumänischer Manier bereits nach seiner Amtsübernahme als frischgebackener Premier ein. Die Unterschriften, die er auf die Entlassungsurkunden der den Sozialdemokraten nahestehenden Staatsbeamten setzen müsse, werden ihm einen Muskelkater bescheren, erklärte Orban. Seine im Einklang mit den Vorstellungen des Präsidenten gemachte Ankündigung, die von der gestürzten Vorgängerregierung eingeleiteten Sozialmaßmahmen zu beschneiden, relativierte Orban noch am Wahlabend. Es werde weder Einschnitte in die bereits beschlossenen Rentenanhebungen geben noch in die der schon festgelegten Neubemessung des Mindestlohns, beteuerte er wenig überzeugend vor laufenden Kameras.
Vor einer Durchsetzung neoliberaler Wirtschaftsvorstellungen zu ungunsten der Unterprivilegierten warnte bereits nach der Einsetzung der Orban-Regierung die einzige glaubwürdige linksgerichtete Partei Rumäniens, die unter dem Namen Demos (Partei der Demokratie und der Solidarität) im Juni 2018 von kritischen Intellektuellen gegründet wurde. Demos hatte es nicht geschafft, die 200.000 nötigen Unterschriften zu sammeln, um sich mit einem eigenen Kandidaten an den Präsidentschaftswahlen zu beteiligen. In einer im Oktober auf Facebook verbreiteten, eindringlichen Erklärung warnte Demos vor den geplanten sozialen Einschnitten die sich die neoliberale Regierung auf die Fahnen geschrieben hatte. „Wir brauchen eine andere Politik für ein anderes Rumänien, in dem die Bürger gleichberechtigt von den Gesetzen des Staates beschützt werden, ein dezentes, ohne von Alltagssorgen geprägtes Leben führen und sich ebenbürtig der Reichtümer des Landes erfreuen können.”
Erste Runde geht an Iohannis
Der amtierende Staatschef kommt auf rund 36 Prozent der Stimmen und muss in die Stichwahl. Dort trifft er auf die Sozialdemokratin Viorica Dăncilă, in: taz, 11.11. 2019
***
![]() |
ADZ, 14. 11. 2019, S. 3 |
31. 10. 2019
S-au trezit FIII LUI AVRAM IANCU
După interviul difuzat luni, 28 octombrie de RFI au început să curgă din nou ameninţări cu moartea. De data asta nu de la securişti deghizaţi în legionari, ci din partea unor neo-legionari care nu se mai ascund după degete.
Nach der Ausstrahlung des RFI-Interviews mit Mihai Demetriade, am 28. Oktober 2019, setzte sich eine Welle von Drohungen, Hassposts und Unterstellungen in Bewegung. Wenn ich vor 1990 Morddrohungen seitens der Securitate erhielt, die sich unter der Bezeichnung „Die Söhne Avram Iancus” als eine Legionärsorganisation tarnte, kommen heute diese Drohungen von Neo-Legionären, die ihre Verleumdungen, Verunglimpfungen, Gewalt- und Morddrohungen ungehindert im Netz verbreiten.
William Totok
#
28. 10. 2019
Ororile de la Piteşti. Interviu cu cercetătorul CNSAS, Mihai Demetriade, RFI, 28.10. 2019
În contextul aniversării celor 30 de ani de la căderea blocului estic și al discuțiilor ivite în ultimele două săptămîni legate de controversatul film "Între chin și amin", corespondentul RFI la Berlin, William Totok,a pregătit acest material despre Pitești. Despre legende, folclor penitenciar, memorialistică mistificatoare, istoria comunismului şi instrumentalizarea politico-ideologică a trecutului recent într-o discuţie cu cercetătorul de la CNSAS, Mihai Demetriade...
Alte articole în:
20 de ani de la prăbuşirea blocului comunist - est-european şi 25 de ani de la prăbuşirea blocului comunist - est-european
***
17. 10. 2019
Poezia lui Peter Handke, apărută în revista Orizont, Nr. 27/5.7.1985, p. 8, fără semnătura co-traducătorului, William Totok, fiind cenzurată.
Übersetzung eines Gedichtes von Peter Handke, in der Temeswarer Zeitschrift Orizont, Nr. 27/5.7.1985, S. 8, wobei der Name des Mitübersetzers, William Totok, der Zensur zum Opfer fiel.
O amintire subiectivă, legată de Peter Handke. Document inedit din arhivele fostei Securităţi, RFE, 16.10. 2019
14. 10. 2019
Premiile Nobel pentru Literatură între contestaţie şi admiraţie, RFE, 12.10. 2019
#
10.10. 2019
Literaturnobelpreise für Peter Handke und Olga Tokarczuk
***
11. 10. 2019
Regierungssturz in Rumänien
Triumph des Neoliberalismus
Per Misstrauensvotum wurde Rumäniens unbeliebte Regierung gestürzt. Sowohl die Besiegten als auch die Sieger schlagen unappetitliche Töne an.
William Totok, in: die tageszeitung (taz), 11.10. 2019
#
10.10. 2019, 13:50
Die rumänische Regierung zum Rücktritt gezwungen.
Für den Misstrauensantrag fand sich eine Mehrheit im Parlament. 238 Abgeordnete stimmten mit Ja.
***
10. 10. 2019
Geschichtsaufarbeitung in Rumänien
Weg frei für Holocaust-Museum
Präsident Johannis unterzeichnet das Gesetz für ein Museum über den Holocaust. Nationalisten und Rechtsradikale lehnen das Projekt vehement ab
die tageszeitung (taz-online), 9.10. 2019
#
Ceremonia de promulgare a legii privind înființarea Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustului
***
9. 10. 2019
Die Journalistin Andreea Creţulescu sowie Ovidiu Zara, Radu Golban, Bogdan Ficeac und Albin Marinescu wurden als Moderatorin bzw. Sprecher in der am 31.10.2018 von România TV ausgestrahlten Sendung „România la raport” vom Antidiskriminierungsrat (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării - CNCD) zu einer Geldbuße in Höhe von je 2000 Lei verurteilt. Sie haben die diffamierende Behauptung aufgestellt, das DFDR sei eine Nachfolgeorganisation der nazistischen Deutschen Volksgruppe in Rumänien.
![]() |
ADZ, 9. Oktober 2019, S. 4 |
***
6.10. 2019
Neue Bücher - Cărţi noi

Die Wirkung auf den Leser ist horrend – magnetisch, suggestiv, oft bestürzend und verstörend, mitunter auch grausig und eklig, doch in den besten Passagen geradezu psychedelisch.
Sigrid Löffler, mdr
***
5. 10. 2019
30 Jahre nach der demokratischen Wende – Erinnerungs politiken in Europa
Eine Tagung des Netzwerk Erinnerung Zukunft in der Region Hannover e.V. - 2. 11. 2019
***
4. 10. 2019
4.10. 2019
***
3. 10.2019
S-a retras din GDS şi Monica Macovei, imitîndu-l pe Liiceanu.
#
2.10. 2019
Rücktritt von Gabriel Licceanu -
Demisia lui Gabriel Liiceanu

***
25.9. 2019
![]() |
ADZ, 26.9. 2019 |
14.9. 2019
6. 9. 2019
*
Die Securitate und der Film - Securitatea şi cinematografia
Die Geschichte des Films über Paul Celan von Frieder Schuller und die Rolle von „Matei“, alias „H2“, Ehrenbürger Temeswars - Povestea filmului despre Paul Celan, realizat de Frieder Schuller şi rolul lui „Matei“, alias „H2“, cetăţean de onoare al oraşului Timişoara.
cf. Cum a supravegheat Securitatea filmul despre Paul Celan, RFE, 11. 9. 2019
cf. Einträge in: Kunst-Kultur 2 – Artă-cultură partea 2 - cf. postările
***
19.8. 2019
***
22.-23. 7. 2019
Werner Söllner verstorben - A murit Werner Söllner
[15. August 1982. Der bekannte rumäniendeutsche Schriftsteller Werner Söllner, 1951-2019, begründet in mehreren Briefen an die rumänische Botschaft in Köln, an den Vorsitzenden des rumänischen Schriftstellerverbandes Dumitru Radu Popescu, den Direktor des Bukarester „Ion Creangă”-Verlags, Tiberiu Utan und an den Chefredakteur der Temeswarer Neuen Banater Zeitung und Sekretär des rumänischen Schrifstellerverbandes Nikolaus Berwanger, seinen Entschluss, nach einer Reise in die BR Deutschland nicht mehr nach Rumänien zurückzukehren]
[15 august 1982. Scriitorul german din România, Werner Söllner, 1951-2019, anunţă Ambasada României din Köln, R.F.G., pe preşedintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, pe directorul Editurii „Ion Creangă”, Tiberiu Utan şi pe redactorul şef al cotidianului timişorean, Neue Banater Zeitung, Nikolaus Berwanger, secretar al Uniunii Scriitorilor, că s-a decis să nu se mai întoarcă în România]
ACNSAS, I 211713, vol. 1, f. 174, ff. 178-179 |
***
22.7. 2019
75 Jahre seit dem gescheiterten Attentat auf Hitler, 20. Juli 1944
Gedenkstein für die Attentäter, St.-Matthäus-Kirchhof, Berlin - Foto (c) William Totok |
Rumäniendeutsche Nazipresse zum Attentat (Montage: WT) |
+ + + Conspirator din România contra lui Hitler? Biografia lui Fritz Theil (1895-1961), comentator al postului de radio central al celui de-al Treilea Reich, între legendă şi adevăr / Ein Verschwörer gegen Hitler aus Rumänien? Biografie von Fritz Theil (1895-1961), Kommentator beim Großdeutschen Rundfunk, zwischen Legende und Wahrheit - RFI, 20.7. 2015 + + +
+ + + Lista surselor OSS din România - Liste der OSS-Quellen aus Rumänien, 4.5. 1945
„Antonescu: Ehrenbürgerschaft aberkannt”, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 18.5. 2009 + + +
+ + + „Portretul nefardat al unui atentator. La 75 de ani de la tentativa eşuată a contelui Claus Schenk von Stauffenberg de a-l ucide pe Hitler”, RFE, 17.4. 2019 + + + + + Comemorarea atentatorilor asupra lui Hitler. 75 de ani de la atentatul eşuat asupra dictatorului nazist, din 20 iulie 1944, RFE, 24. 7. 2019 + + +
***
10.7. 2019
Der Klausenburger Schriftsteller und Übersetzer Ioan Mușlea ist im Alter von 79 Jahren am 8. Juli verstorben. - Scriitorul clujean Ioan Mușlea a încetat din viață, la vîrsta de 79 de ani, luni, 8 iulie
Mușlea übersetzte die Anthologie „Vînt potrivit până la tare” (Mäßiger bis starker Wind), die 1982 im Bukarester Kriterion Verlag erschienen ist. Eine zweite, erweiterte Auflage brachte 2012 der Bukarester Verlag Tracus Arte heraus.
Mușlea a tradus antologia „Vînt potrivit până la tare”, apărută la Editura Kriterion din Bucureşti, în 1982. O editie nouă, adăugită şi revizuită a publicat Editura Tracus Arte, tot la Bucureşti, în 2012.
9.7. 2019
MASACRUL DE ACASĂ
***
1.7. 2019
Geschändetes Grabdenkmal zweier Antifaschisten aus Arad – Monumentul funerar vandalizat al unor antifascişti din Arad
„Zu Ehren der heldenhaften, antifaschistischen Kämpfer, die für Freiheit und Frieden der Arbeiterklasse ihr Leben geopfert haben. Jakob Schmelzer, geb. 1. Mai 1880. Sohn Johann Schmelzer, geb. 11. Febr. 1911. Diese beiden Kämpfer, Vater und Sohn, wurden am 11. Sept. 1944 von SS-Faschisten ermordet.”
***
12.6. 2019
eeb-Sachsen-Anhalt
Seminare & Lesungen
Das Erbe der Dissidenten Osteuropas
Von Mut, Aufbruch und verlorenen Hoffnungen
24-h-Akademie 14./15. Juni 2019 in Magdeburg
Der Fall der Berliner Mauer vor 30 Jahren markierte symbolisch das Ende des Kalten Krieges und stellte eine Zäsur im 20. Jahrhundert dar. Als friedlicher Übergang zur Demokratie und „Rückkehr nach Europa“ verzeichneten die Ereignisse im Jahr 1989 internationale Resonanz, und die ostmitteleuropäischen Emanzipationsbewegungen und ihre Protagonisten wurden allerorts bewundert.
Nicht zuletzt wurde jener Machttransfer auch durch Verhandlungen zwischen den Dissidentenbewegungen Ostmitteleuropas und der DDR sowie den gemäßigten Eliten des alten Regimes bewirkt. Ihr Erfolgsrezept bestand aus einer Kombination von reformerischen, nicht gewalttätigen Mitteln und revolutionären Zielen.
Nach 30 Jahren ist es in den ostmitteleuropäischen Staaten an der Zeit danach zu fragen, worin das geistige und politische Erbe der Dissidenten bestand und ob es für gegenwärtige Probleme eine fruchtbare und wegweisende Wirkung zu entfalten vermochte.
Dissidenten Osteuropas - Programm (pdf, 701 kByte)
***
6. 6. 2019
#
2.6. 2019
![]() |
Biserica unită din Ungheni (Mureş) a fost „integrată” în clădirea unei noi biserici ortodoxe (Foto: 2006). Cf. Youtube. |
Papst Franziskus hat in Blaj, dem Zentrum der rumänischen unierten Kirche, sieben griechisch-katholische Bischöfe seliggesprochen. Diese waren nach 1948 eingekerkert worden, weil sie sich weigerten, zum rumänisch-orthodoxen Glauben zu konvertieren. Einige von ihnen sind in den kommunistischen Gefängnissen gestorben, andere während langjähriger Zwangsaufenthalte in orthodoxen Klöstern. Dort wurden sie von orthodoxen Geistlichen überwacht, die mit der Securitate zusammenarbeiteten.
Die rumänisch-orthodoxe Kirche weigert sich bis heute, enteignete griechisch-katholische Kirchen an die Unierten zurückzugeben.
Die griechisch-katholische Kirche wurde 1948 verboten und erst nach der Revolution von 1989 relegalisiert.
Am letzten Tag seines dreitägigen Rumänienbesuches hat der Papst die Roma um Vergebung für begangenes Unrecht gebeten. An dem Leid, das Roma zugefügt wurde, sei auch die katholische Kirche beteiligt gewesen, sagte Franziskus.
Während der faschistischen Militärdiktatur von Ion Antonescu (1940-1944) wurden Roma systematisch verfolgt, in Lager eingeliefert und ermordet. Während des rumänischen Holocaust haben etwa 20.000 Roma ihr Leben verloren.
Gestern veröffentlichte die Bukarester Tageszeitung Adevărul einen Artikel, in dem der am 1. Juni 1946 als Kriegsverbrecher hingerichtete Hitlerverbündete Ion Antonescu als Patriot gepriesen wurde. Die unter seinem Regime erlassenen antisemitischen Gesetze, heißt es in dem holocaustleugnenden Artikel, seien aber nicht umgesetzt worden.
|
Papa Francisc a beatificat la Blaj, centrul spiritual al Bisericii Unite din România, şapte episcopi greco-catolici. În anul 1948, aceştia au fost încarceraţi pentru că au refuzat să se convertească la ortodoxie. Unii dintre ei au murit în închisorile comuniste, alţii au decedat în domiciliu obligatoriu, fiind internaţi în mănăstiri ortodoxe. Acolo au fost supravegheaţi de clerici ortodocşi care au colaborat cu poliţia politică, cu Securitatea.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) refuză pînă-n ziua de astăzi să retrodeceze toate bisericile greco-catolice confiscate.
Biserica catolică de rit bizantin a fost interzisă în anul 1948, relegalizarea s-a produs abia după revoluţia din 1989.
În ultima zi a vizitei sale pastorale în România, Suveranul Pontif le-a cerut romilor iertare pentru discriminările la care fusese supusă această minoritate. La durerile pricinuite romilor, a precizat Francisc, a participat şi biserica catolică.
În timpul dictaturii militare şi fasciste a lui Ion Antonescu (1940-1944) romii au fost supuşi unui regim de prigoană sistematică. Au fost internaţi în lagăre şi ucişi. În timpul Holocaustului românesc, circa 20.000 de romi au pierit.
Cu prilejul aniversării execuţiei lui Ion Antonescu pentru crime de război, pe data de 1 iunie 1946, ziarul Adevărul a evidenţiat dimensiunea patriotică a dictatorului. Legile antisemite emise în timpul regimului său, se spune în acest articol negaţionist şi revizionist din Adevărul, nu ar fi fost aplicate.
|
#
11.5. 2019
Aktualisiert - actualizat
Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică
Securitate vs. Vatikan
Hinzugefügt - adaugat:
Aktualisiert - actualizat
Securitate und katholische Kirche - Securitatea şi Biserica Catolică
Securitate vs. Vatikan
Hinzugefügt - adaugat:
Dosar documentar privind Biserica romano-catolica / Nachrichtendienstliche Akte zur römisch-katholischen Kirche in Rumänien (PDF) externer LINK extern
CNSAS - Erzbischof / arhiepiscop Ioan Robu (PDF), 2016 - externer Link extern. Vor dem Rumänienbesuch von Papst Franziskus Ende Mai - înaintea vizitei Papei Francisc la sfîrşitul lunii mai a.c.: Nunţiatura (Ambasada Vaticanului din Bucureşti) a cerut verificarea următoarelor persoane: - Dâscă Isidor, paroh şi decan de Bacău - Farcaş Benone, rector al institutului „Sfântul Iosif“ din Iaşi - Fechet Alois, actualmente rezident în Italia - Iacob Ieronim, paroh de Constanţa - Păuleţ Iosif, paroh şi decan de Suceava - Solomon Pavel, actualmente rezident în Austria (cf. Adevărul, 14. 2. 2019).
#
Europawahl 2019 / Alegeri europene 2019
27./28. 5. 2019
![]() |
die tageszeitung (taz), 28.5. 2019, S. 7 |
Wahlfrust bei Rumänen im Ausland
Geringe Beteiligung bei EU-Abstimmnung ist nicht zu wenigen
Wahllokalen und Urnen geschuldet
Von William Totok
Die Aufregung in den sozialen Medien war nicht zu überhören:
Hunderte Auslandsrumänen hätten in deutschen Städten wie München, Berlin, Offenbach
oder Stuttgart vor Wahllokalen gestanden und ihre Stimme bei der Europawahl
nicht abgeben können. Beanstandet wurde die geringe Anzahl von Wahlurnen und
Wahllokalen. All diese Missstände seien vorsätzlich von der regierenden
Sozialdemokratischen Partei (PSD) eingefädelt worden.
Dass die schlechte Organisation vielleicht etwas mit
Unregelmäßigkeiten zu tun haben könnte, die bislang alle Wahlen begleitet
hatten, wurde kaum thematisiert. Auch nicht die Tatsache, dass die
Wahlbeteiligung der Auslandsrumänen bescheiden ausfiel und weniger das Ergebnis
gezielter Desorganisation war.
Von den etwa fünf Millionen im Ausland lebenden
wahlberechtigten Rumänen wohnt mehr als die Hälfte in den EU-Staaten, 1,1,
Millionen in Italien, über 600.000 in Spanien und rund 500.000 in Deutschland.
Laut der Bukarester Zentralen
Wahlbehörde nahmen an der Abstimmung nur 375.219 Personen teil. Diese
kleine Zahl kann keinesfalls nur auf die angeblich geringe Zahl von weltweit
441 eingerichteten Wahlzentren zurückgeführt werden.
Die abgegebenen Stimmen der Auslandsrumänen sind ein
Spiegelbild des Wahlausgangs im Inland. Die oppositionelle National-Liberale
Partei (PNL) mit 26,23 Prozent und die Allianz 2020 (bestehend aus der Union Rettet
Rumänien und der Partei der Freiheit, Einheit und Solidarität – PLUS) mit 20,51
Prozent haben die sozial-demokratische Regierungspartei überflügelt, für die
23,68 Prozent stimmten. Die Verluste für die Sozialdemokraten sind vor allem
dem korrupten Parteichef Liviu Dragnea zuzuschreiben. Er schaffte es durch
zweifelhafte Machenschaften, seiner Partei jede Glaubwürdigkeit zu entziehen.
Rücktrittsforderungen in der Partei konnte er abwürgen. Jedoch war es ihm nicht
gelungen, durch Justizreformen ein ihm drohendes Urteil wegen Korruption
abzuwenden. Am Montag verurteilte der Hohe Kassationsgerichtshof Dragnea wegen Machtmissbrauchs
zu dreieinhalb Jahren Haft.
Rareş Bogdan, Spitzenkandidat der oppositionellen
National-Liberalen, forderte, die Regierung auszutauschen. Der frühere populistische
Fernsehmoderator und eingefleischte Demagoge Bogdan präsentierte die EU-Wahlergebnisse
als sei es um eine Abstimmung für das nationale Parlament gegangen. Dieses
Wunschdenken widerspricht den dortigen Mehrheitsverhältnissen.
Umsturzphantasien einiger Oppositionspolitiker
wecken Zweifel an deren Demokratieverständnis.
Siehe auch: "Europawahl in Rumänien. Auslandsrumänen schieben Frust.#
Viele im Ausland lebende Rumänen beanstanden eine zu geringe Zahl an Wahllokalen – und vermuten dahinter gezielte Desorganisation", in: taz-online, 27.5. 2019.
26. 5. 2019
Die 1990er Jahre - auferstanden aus Ruinen? - Renăscuti anii 1990?
#
Jede(r) Zehnte will bei der Europawahl rechts wählen / Fiecare al 10-lea alegător va vota un partid radical sau extremist de dreapta
![]() |
Quelle: Europa hat die Wahl. Populistische Einstellungen und Wahlabsichten bei der Europawahl 2019 |
17.3. 2019
Einzug der rumänischen "Flügelhusaren" ins EU-Parlament vom Spitzenkandidaten der Europäischen Volkspartei Manfred Weber (CSU) unterstützt
Bukarest - Die liberale Partei aus Rumänien (PNL) hat ihre10 Kandidaten für die Europawahlen nominiert. Spitzenkandidat ist der nationalistische Demagoge und Moderator der TV-Sendung Jocuri de putere (Realitatea TV), Rareş Bogdan. Dieser war bereits PNL-Mitglied, zuvor jedoch Anhänger der untergegangenen PAC (Partidul Alianţa Civică). Staatschef Johannis unterstützt diese Kandidatur, auch Manfred Weber, der am Wochenende in Bukarest an einer Tagung der Europäischen Volksparteien teilnahm. Der PNL-Vorsitzende nannte seine Kandidaten "Flügelhusaren" ("husarii înaripaţi"), die in das EU-Parlament einziehen werden.
Die PNL hatte bei den letzten Lokalwahlen den rechtsextremen Kandidaten Marian Munteanu aufgestellt. Nach Protesten und Kritiken hatte die Partei leztendlich auf dessen Kandidatur verzichtet.
"Husarul înaripat", demagogul naţionalist, Rareş Bogdan, candidat de frunte al PNL la alegerile europene, susţinut de Manfred Weber şi Klaus Johannis.
Siehe auch - a se vedea:
Rasismul cotidian din România - Alltagsrassismus in Rumänien
Nationalistische Aufrüstung. Rumänien vor den Kommunalwahlen (2016)
Despre Marian Munteanu
Ambasada Israelului: Am aflat cu îngrijorare despre numirea Oanei Stănciulescu la TVR
Neo-Rasputinismul de la Bucureşti
"Protestschreiben an die PNL. Aufs falsche Pferd gesetzt im Verwaltungsrat des Staatsfernsehens TVR"
in: Völkische Rückfälle – Recidive rasiste, in: Halbjahresschrift - hjs-online, 2016
(1) 23. 2. 2016: Realitatea TV, Jocuri de Putere: Vintilă
Horia, Oana Stănciulescu, Liviu Rotman;(2) Jocuri de putere, despre Oana Stănciulescu, Radu Gyr, legea 217 etc. - emisiunea lui Rareş Bogdan, Realitatea TV, (postat 17.3. 2016)
(3) cf. Vintila Horia
#
14.5. 2019
Fake news istoric
***
RFE, 8.5. 2019
Despre încercările de „deziudaizare” a creștinismului cu 80 de ani în urmă
Despre institutele pentru „eliminarea” influenței evreiești în viața bisericească înființate în Germania, și la Sibiu, în România.
În urmă cu 80 de ani s-a înfiinţat aşa numitul „Institut pentru Studierea şi eliminarea influenţei evreieşti asupra vieţii bisericeşti germane” (Institut zur Erforschung und Beseitigung des jüdischen Einflusses auf das deutsche kirchliche Leben). Fondatorii Institutului şi-au propus să renunţe la Vechiul Testament şi să răspândească teza că Isus Cristos nu ar fi fost evreu, ci arian.
![]() |
Sibiu, Institutul de „dezevreizare” din Sibiu (Südostdeutsche Tageszeitung, 17.3. 1942) |
La inaugurarea festivă care s-a desfăşurat pe data de 6 mai 1939, la Eisenach, a participat şi cofondatorul Institutului, teologul nazist Walter Grundmann (1906-1976). După terminarea ultimului război mondial, acesta şi-a continuat nestingherit cariera de teolog în RDG, acceptând să colaboreze şi cu Securitatea est-germană, Stasi.
Potrivit site-ului Bisericii Evanghelice din Germania Meridională, la Eisenach s-a ridicat un Memorial pentru a aminti de această deviere teologică prin care s-a încercat sincronizarea credinţei creştine cu ideologia nazistă. Memorialul este dedicat şi victimelor prigoanei anti-iudaice bisericeşti şi politicii anti-semite.
Teoriile privind necesitatea „dezevreizării” Sfintei Scripturi sau aberantele afirmaţii legate de o descendenţă ariană a lui Cristos au avut şi în România adepţi şi propagatori. Pe lîngă binecunoscutul politician antisemit A. C. Cuza (1857-1947), lider al Ligii Apărării Naţional-Creştine (LANC) erau convinşi şi câţiva teologi ai Bisericii Evanghelice (lutherane) C.A. din Ardeal că din religia creştină trebuie eliminate toate trimiterile la rădăcinile iudaice ale creştinismului.
Teoriile acestea combinate cu anti-iudaismul tradiţional al bisericilor şi-au lăsat urmele şi în conştiinţa colectivă a enoriaşilor. Stimularea prejudecăţilor latent anti-semite ale unor largi segmente ale populaţiei a contribuit, în ultimă instanţă, şi la acceptarea şi interiorizarea unei ideologii rasiste care şi-a propus distrugerea fizică a oamenilor consideraţi a nu fi arieni.
Un institut similar cu cel din Eisenach s-a înfiinţat, în martie 1942, şi la Sibiu. Institutul pentru Studierea Influenţei Evreieşti asupra Vieţii Bisericeşti Germane (Institut zur Erforschung des jüdischen Einflusses auf das deutsche kirchliche Leben) a fost condus de teologul Andreas Scheiner (1890-1960).
Într-o carte apărută recent la Cluj-Napoca sub egida Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale („Un veac frămîntat. Germanii din România după 1918”) există şi cîteva pasaje în care se vorbeşte despre „Institutul de Dezevreizare” din Sibiu. Surprinzător este sofismul relativizant plasat acolo, într-o notă de subsol, în care se spune textual: „În societatea săsească nu a existat un antisemitism făţiş, însă această ideologie importată a rămas prezentă în formă latentă în anumite cercuri sociale”.
Manifestarea anti-iudaismului clerical şi efectele produse la nivel popular este un capitol al istoriei ce a fost ocultat, respectiv amintit doar într-un mod superficial. BOR a eliminat abia în urmă cu câţiva ani pasaje considerate virulent anti-iudaice dintr-un prohod care face parte din ceremoniile pascale.
De exemplu în aceste versuri, pe lângă altele, la care s-a renunţat de tot:
„Urmaşii lui Iuda,
Din izvor adăpaţi
Şi cu mană săturaţi demult, în pustiu,
În mormînt îl pun pe Hrănitorul lor.”
Biserica romano-catolică a eliminat, de asemenea, dintr-o rugăciune rostită în Vinerea Mare pasajul în care credincioşii se rugau pentru „neamul jidovesc îndărătnic” şi „perfid”, învinovăţit de „uciderea lui Cristos” şi pentru „convertirea iudeilor” (pro conversione iudaeorum). Când se rostea acest pasaj, enoriaşii nu cădeau în genunchi, rămânând în picioare. Toate celelalte rugăciuni, participanţii le rosteau în genunchi.
În folclorul pascal bănăţean, de nuanţă catolică, tinerii au rostit în dimineaţa de sâmbătă a învierii versuri care reflectau perfect ostilitatea faţă de evrei. În unele localităţi rurale aceste versuri erau însoţite cu strigătul anti-semit din secolul al XIX-lea, exprimat în interjecţia: „hep, hep, hep” (distorsionat şi transformat în unele localităţi, devenind „het, het, het”).
(De pildă în această variantă, în dialect şvăbesc: „Jud, Jud Ischkajud / Sauerkraut is gut gut gut / Schweinefleisch ist fett fett fett / Bischt e alte Het Het Het”. În traducere liberă: „Iuda, Iuda, Iscariot, / Varza murată e bună, bună, / Carnea de porc e grasă, grasă, / Eşti un Het, Het, Het bătrîn”.)
Desigur, aceste obiceiuri astăzi au dispărut din mediul rural, mărturiile despre ele pot fi citite însă în monografiile anilor 1930 sau în culegerile de folclor.***
1. Mai 2019
***
Neue Bücher - Cărţi noi
25.4. 2019

Rainer Maria Rilke: „Briefe an einen jungen Dichter. Mit den Briefen von Franz Xaver Kappus”. (Scrisori către un tînăr poet. Cu scrisorile lui Franz Xaver Kappus). Volum editat, comentat şi postfaţat de Erich Unglaub, Wallstein Verlag, Göttingen, 2019, 147 p.
#
6.3. 2019


Prezentarea ediţiei bilingve, româno-germane, a romanului expresionist al lui Franz Xaver Kappus, Die Peitsche im Antlitz. Geschichte eines Gezeichneten / Biciul disprețului. Povestea unui stigmatizat, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2018.
Agenda:
14 martie:
Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Bucureşti, Str. Batiștei nr. 15, 18 h
18 martie:
Deutsche Bibliothek / Biblioteca germană, „Alexander Tietz”, Reşiţa, Bulevardul Revoluţia din Decembrie 1989 nr. 22, 17 h
19 martie:
Biblioteca UPT, Sala Polivalentă, Timişoara, str. Vasile Pârvan Nr. 2 B, 17 h
#
22.2. 2019
Markus Bauer
Literatur und historische Kritik
Zu den neuesten Arbeiten von William Totok
in: Kultro.de - Rumänische Kultur in Europa
Cristina Manole, Recuperări şi multiculturalism, în: Observator cultural, Nr. 964, 29.3. 2019
Raluca Nelepcu, „Peitschenhieb des Hohnes“, in: ADZ, 26.3. 2019
Viorel Marineasa, „Ucenicul neascultător al lui Rilke“, în: Orizont, nr. 4, 2019, p. 21; id., „(Aproape) Un veac de uitare pentru Kappus“, in: Orizont, nr. 5, 2019, p. 18.
29.3. 2019
Frankfurter Allgemeine Zeitung, 26.03.2019 zu:
Rezensionsnotiz aus der Frankfurter Allgemeinen Zeitung, in: Perlentaucher, 26.03.2019
***
16.4. 2019
Aktualisiert - actualizat
Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3
Walter Schlandt, Geschäftsführer der Musikkammer, "Das Judentum und seine Ueberheblichkeit in der Musik", in: SodT, 70. (25.) Jg., 29. April 1943, S. 5
"Die zersetzenden Einflüsse, die aber von diesen Kräften ausgingen, sind auch bis zum heutigen Tag noch nicht unschädlich gemacht worden und erfordern unsere ganze Abwehr. (...) Die Entartungserscheinungen, die uns auf dem Gebiet der bildenden Kunst mit Negerfratzen anblicken und in der Musik die reinen Klänge einer edelnden Kunst in Geräuschmusik verwandelt haben, sind nicht nur als Auswüchse zu betrachten, sondern geben die Grundhaltung an, die
wir der Kunst gegenüber eingenommen haben."
***
5. 4. 2019
![]() |
die tageszeitung (taz), 5. 4. 2019, S. 10 |
3. 4. 2019
Schändung des jüdischen Friedhofs in Huşi / PROFANAREA CIMITIRULUI EVREIESC DIN HUŞI
Wie mehrere rumänische Medien übereinstimmend und mit großer Verspätung melden, wurde Mitte März in der Kleinstadt Huşi ein jüdischer Friedhof verwüstet. Unbekannte hatten dabei zahlreiche Grabsteine umgestoßen und Gräber beschädigt.
In den letzten Jahren kam es immer wieder zu ähnlichen antisemitischen Vorfällen, die von den zuständigen Behörden nicht immer aufgeklärt wurden. Erst im vergangenen Jahr ereignete sich in Sighet, der Geburtsstadt von Elie Wiesel, ein schwerwiegender Zwischenfall. Ein Rechtsextremist hatte damals das Geburtshaus des Friedensnobelpreisträgers Wiesel mit antijüdischen Inschriften beschmiert. Der Täter wurde gefasst.
In einer Pressemitteilung bekundete der Vorsitzende der jüdischen Gemeinden aus Rumänien seine Bestürzung angesichts dieses Vorfalls. Er hoffe, heißt es in dem Kommuniqué, dass die zuständigen Behörden die Schuldigen identifizieren und der Justiz übergeben werden.
Weitere Informationen über ähnliche rechtsextremistische Vorfälle in den drei Jahrzehnten seit dem Regimewechsel in: Eine Chronologie 1990-2019.
PS. Ebenfalls heute wurde bekannt, dass die rumänische Keksfabrik rostar.ro auf Facebook Werbung mit Hitlerbildern machte. Nachdem der Vorfall eine Kommentarlawine in den sozialen Medien ausgelöst hatte, wurden die Einträge gelöscht.
1.4. 2019
Dieter Schlesak (1934-2019)



Nachruf / necrolog: Pop Verlag, Ludwigsburg
FB, 1.4. 2019
#
William Totok: „In memoriam Dieter Schlesak. Scriitorul originar din România, exilat în Italia şi Germania, a murit la vîrsta de 84 de ani”, RFE, 3.4. 2019
#
Un articol difuzat parţial de Radio Europa Liberă (27 martie 2006) şi publicat integral în ziarul Ziua (30 martie 2006) sub titlul: Arbitraj eseistic.
ZIUA -
CULTURA - Joi, 30 martie 2006
Arbitraj
eseistic
In librăriile
germane - două cărţi noi de Dieter Schlesak, scriitor originar din România
Dieter
Schlesak nu este doar poet, traducător şi prozator prolific, ci şi eseist. În
ultimii ani, el a publicat numeroase studii literare şi articole în presă, în
reviste şi ziare diverse. Într-un amplu volum apărut acum la Editura IKGS din
München sub titlul „Zeugen an der Grenze unserer Vorstellung” („Martori la
marginea imaginaţiei noastre”, 2005), Schlesak prezintă cititorilor o selecţie
reprezentativă de „studii, eseuri şi portrete”. Aşa cum arată autorul în prefaţa
volumului, în centrul acestor texte se află biografii exemplare pentru secolul
trecut, considerat „unul din cele mai sângeroase din istoria omenirii”.
Schlesak, născut în anul 1934 la Sighişoara, ştie despre ce vorbeşte când face
astfel de afirmaţii. El însuşi a cunoscut dictatura comunistă, părăsind România
în anul 1969. De atunci, Schlesak are un dublu domiciliu, unul in Germania,
altul în Italia.
Schlesak a
dat dovadă de un interes constant în ceea ce priveşte situaţia din ţară. În
perioada comunismului, a sprijinit scriitorii persecutaţi, scriind despre
politica culturală a regimului, despre înregimentarea ideologică a literaturii,
despre naţionalismul ceauşist, cenzură, represiune sau cultul personalităţii.
După 1989 a contribuit activ la impunerea unor personalităţi culturale româneşti
prea puţin cunoscute în Germania, scriind ample studii sau portrete literare.
Dacă în textele mai vechi asprimea verdictelor este dictată de împrejurările
istorice imediate, în cele de dată mai recentă se poate observa o uşoară
diminuare a spiritului critic în favoarea unui soi de arbitraj între tabere,
personalităţi şi perspective de interpretare. În consecinţă, această modificare
vizibila a tonului de abordare nu este un rezultat al pierderii poftei de a
polemiza, ci mai degrabă reflexul intenţiilor lui Schlesak de a netezi valurile
unor controverse iscate în jurul unor personalităţi. Un loc de frunte in acest
demers, un adevarat slalom avocăţesc, îl ocupă, pe de o parte, Emil Cioran sau
Constantin Noica, pe de altă parte, Alfred Margul-Sperber sau Norman Manea.
Margul-Sperber,
care a trăit intre anii 1898 şi 1967, a fost un scriitor bucovinean, prieten cu
poetul Paul Celan. În perioada stalinismului, s-a transformat într-o cutie de
rezonanţă a proletcultismului şi realismului socialist. În rândurile susţinătorilor
lui Margul-Sperber, între care se numără şi Schlesak, aceste deraieri literare
ar trebui privite cu îngăduinţă, acordându-se valorii estetice a întregii opere
atenţia cuvenita. În ciuda acestei pledoarii nelipsite de o unilateralitate,
totuşi, subiectivă, dilemele legate de Margul-Sperber, care şi-a rescris opera
poetică în conformitate cu doctrina realismului socialist, nu pot fi chiar atât
de uşor risipite. Generaţii întregi de elevi au fost terorizate cu odele lui
Margul-Sperber închinate lui Stalin şi Gheorghiu-Dej sau cu plecăciunile sale
lirice în faţa Partidului Muncitoresc Român şi a Republicii Populare Române
care trebuiau învăţate pe de rost.
În ceea ce
priveşte militantismul legionar al lui Cioran, Dieter Schlesak împărtăşeşte
opinia că acesta s-ar fi debarasat credibil de greşelile de tinereţe. Autorul îşi
sprijină teza, între altele, pe citate din scrisorile trimise către Aurel
Cioran, fratele lui Emil, sau pe precizarea din ediţia de după 1990 a volumului
„Schimbarea la faţă a României”, apărută la Humanitas, în care Cioran îşi
exprima regretul de a fi scris „aceste divagaţii” la 24 de ani, cerând „suprimarea”
câtorva „pagini pretenţioase şi stupide”. Asemenea altor simpatizanţi ai lui
Cioran, Schlesak evită să facă vreo trimitire la acele pasaje din scrisori în
care autorul „Cărţii amăgirilor” îl califică pe Gobineau drept un mare profet.
Iată numai un singur citat dintr-o scrisoare datată 5 ianuarie 1976: „De-altfel,
în jurul meu nu văd decât parinţi degeneraţi şi copii pe cale de a deveni
asemenea. Albii mai ales sunt terminaţi. Aici, Africa e din ce în ce mai
prezentă. În cincizeci de ani, Europa Occidentală va fi o anexă a ei. Acum mai
mult ca niciodată trebuie să ne aducem aminte de Gobineau, poate cel mai mare
profet al ultimului secol, a cărui doctrină au compromis-o imbecilii ăştia de
nemţi”. Într-un interviu din 1979, reprodus anul trecut în revista israeliana „Minimum”
(nr. 220-221/ 2005), revine cu aceeaşi intensitate nedisimulată obsesia
declinului şi a „invaziei barbare” (care este şi motorul teoretic în scrierea
despre inegalitatea raselor a părintelui rasismului modern, Gobineau): „În
momentul acesta îmi pun din nou problema catastrofei. Nu ştiu sub ce formă se
va manifesta, dar eu unul sunt convins că ea, catastrofa finală, este
inevitabilă. Şi cred de asemenea că, în această perioadă în care trăim, prabuşirea
lumii civilizate va fi foarte rapidă. Pentru că popoarele supercivilizate sunt
pierdute, aşa cred eu. Trebuie să spun că am studiat mult sfârşitul imperiului
roman. Astăzi, toată lumea vorbeşte de asta. Pentru că este evident există
simetrii enorme. De altfel, barbaria astăzi se manifestă în alt chip. Nu mai
există invazii barbare. Fiindcă barbarii se infiltrează în rândurile noastre.
Deja, Parisul este ocupat, în mare parte, de barbari. Avem de-a face cu o
infiltrare care constituie o altă formă de invazie. Dar cu urmări identice. E
un proces care va avea consecinţe foarte grave, n-avem ce discuta în această
privinţa. Urcaţi-vă în metrou la ora zece seara, în directia Clignancourt, mai
ales vineri sau sâmbătă. Veţi descoperi o altă umanitate; care nu are nimic de
a face cu Franţa. Această populaţie (arabă) ocupă terenul, se insinuează peste
tot şi curând se va manifesta ca atare. Procesul a început deja. Acum asistăm
la manifestarea acestor tipi... străini. Există patru milioane, care vin de pe
toate continentele”.
Unul dintre
cele mai incitante texte din volumul lui Schlesak este convorbirea purtata cu
Victor Capesius, fost farmacist la Auschwitz. Capesius, originar din Sighişoara,
condamnat apoi în Germania pentru crime de război, reprezintă prototipul omului
care nu este capabil să-şi dea seama de greşelile săvârşite. Textul despre
Capesius contribuie la demitizarea legendei potrivit căreia întreaga minoritate
germană din România ar fi fost doar o victimă pasivă a istoriei.
Din punct
de vedere tematic, postfaţa la „Elf Elegien” („11 elegii”) a lui Nichita Stănescu,
apărută în traducerea lui Schlesak la Editura Pop din Ludwigsburg (2005), s-ar
fi potrivit foarte bine cu textele din volumul „Martori la marginea imaginaţiei
noastre”. Schlesak îl considera pe Stănescu drept un reprezentant tipic a ceea
ce el numeşte „metapoezia vremurilor roşii” (acesta este titlul postfeţei: „Metapoesie
der roten Zeit”). Cu alte cuvinte, un poet care ar fi reuşit să creeze un
limbaj poetic original, datorită vitregiilor acelor vremuri întunecate. Nu întâmplător,
Schlesak îl compară pe Stănescu cu Paul Celan, depistând în opera celor doi mai
mult decât simple afinităţi poetice.
William
TOTOK, Berlin
#
Zielperson "Sur" (Schlesak) observiert von der Securitate am 30. Dezember 1973 in Bukarest
Filat de Securitate, obiectivul "Sur" (Schlesak), 30 decembrie 1973
Filat de Securitate, obiectivul "Sur" (Schlesak), 30 decembrie 1973
#
William Totok: „Dieter Schlesak despre farmacistul
de la Auschwitz“
(versiunea audio scurtă, difuzată de Radio Europa liberă, RFE, 11.12. 2006)
Dieter Schlesak despre farmacistul
de la Auschwitz
William Totok
Despre Auschwitz s-au scris
nenumărate cărţi. Memorii, însemnări, jurnale, romane, povestiri şi analize.
Astfel, Auschwitz-ul a devenit un sinonim pentru acea crimă singulară comisă de
nazişti împotriva unor oameni consideraţi inferiori din punct de vedere rasial.
Distrugerea fizică a evreilor şi romilor, a persoanelor cu handicap şi a
homosexualilor a fost consecinţa logică a ideologiei naţional-socialiste. În
lagărele de concentrare punerea în practică a ideologiei de stat a însemnat
uciderea a mii şi mii de victime prin gazare şi împuşcare.
Pentru
scriitorul Dieter Schlesak, care astăzi locuieşte în Italia, după ce în anul
1969 a părăsit România comunistă, singularitatea criminală a Auschwitzului mai
are o dimensiune istorică specială. Specială, fiindcă printre cei care la
Auschwitz au săvârşit crimele împotriva umanităţii s-au aflat şi făptaşi
originari din România. Unul dintre aceştia a fost farmacistul ardelean, Victor
Capesius din Sighişoara.
Într-o
nouă carte pe care a publicat-o recent la editura Dietz din Bonn sub titlul „Capesius, der Auschwitzapotheker“
(„Capesius, farmacistul din Auschwitz“), Schlesak încearcă să găsească un răspuns
la întrebarea obsedantă, cum de au putut să participe oameni la uciderea altor
oameni fără să aibă vreodată remuşcări. Schlesak l-a întâlnit pe farmacistul
Capesius în anii 1970, pentru a-l intervieva. În cursul convorbirilor
înregistrate, torţionarul afişează masca omului blând şi cinstit care doar a
executat ordinele superiorilor. Schlesak nu poate constata nici măcar un gest
de remuşcare. Capesius nu neagă faptul că la Auschwitz ar fi fost ucişi oameni
prin gazare şi apoi încineraţi, dar refuză să-şi asume orice culpă. Asta în
pofida faptului că în cursul procesului intentat torţionarilor din batalioanele
de elită SS, la Frankfurt în anii 1960, martorii au relatat altceva. Ei au
afirmat că şi Capesius a participat direct la selectarea deţinuţilor asemenea
altor persoane din corpul administrativ al lagărului de concentrare de la
Auschwitz. Unii dintre aceşti martori din Transilvania l-au cunoscut pe
Capesius de pe vremea când fusese farmacist la Sighişoara. Faptul că aceşti
supravieţuitori au primit o viză de ieşire din România, pentru a participa la
proces, a fost, în opinia lui Capesius, o dovadă pentru existenţa unei
conspiraţii comuniste - adică o încercare de a-l compromite.
Pentru
a ilustra ororile Auschwitzului, Schlesak foloseşte tehnica montajului. Din
când în când, autorul întrerupe fragmentele citate din memorii, documente de
arhivă, interviuri şi depoziţiile martorilor din timpului procesului cu
explicaţii şi comentarii. Astfel el oferă cititorilor o imagine detaliată a
cotidianului groazei din acest infern inimaginabil, unde ofiţerul-farmacist SS,
Capesius, a activat din toamna anului 1943 până la evacuarea lagărului morţii.
Tribunalul din Frankfurt l-a găsit vinovat şi l-a condamnat pe Capesius pentru
complicitate la crimă la 9 ani închisoare. În 1947 Capesius a mai fost
condamnat în contumacie de către un tribunal din Cluj. A scăpat de pedeapsa
capitală, pronunţată la Cluj. A scăpat şi de denazificare, reuşind să deschidă
o farmacie la Göppingen, în Germania federală. Probabil, aşa sugerează Schlesak,
el şi—a însuşit aurul victimelor de la Auschwitz pe care l-a folosit pentru
a-şi clădi o existenţă postbelică prosperă. Familia sa, care după război a
trăit în România, obţine, în cele din urmă, paşapoartele de emigrare, dar va
continua să fie despărţită de Capesius pe timpul detenţiei pe care trebuia s-o
execute în urma condamnării de către tribunalul din Frankfurt pe Main. Victor
Capesius a murit în libertate, în anul 1985.
Dieter Schlesak: Capesius, der Auschwitzapotheker, (Capesius, farmacistul din
Auschwitz), Verlag J. H. W. Dietz Nachf., Bonn, 2006, 352 p.
***
29.3. 2019
Diffamierungskampagne des Demokratischen Forums der Deutschen in Rumänien, ADZ, 29.3. 2019, S. 3

***
21.3. 2019
Între propagandă şi cultură.Istoria Institutului Român din Berlin, 1940-1945, RFE, 20. 3. 2019
Cf. Rumaenische Kulturpropaganda im Reich, SodT, 1942
***
16.4. 2019
Aktualisiert - actualizat
Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3
Walter Schlandt, Geschäftsführer der Musikkammer, "Das Judentum und seine Ueberheblichkeit in der Musik", in: SodT, 70. (25.) Jg., 29. April 1943, S. 5
"Die zersetzenden Einflüsse, die aber von diesen Kräften ausgingen, sind auch bis zum heutigen Tag noch nicht unschädlich gemacht worden und erfordern unsere ganze Abwehr. (...) Die Entartungserscheinungen, die uns auf dem Gebiet der bildenden Kunst mit Negerfratzen anblicken und in der Musik die reinen Klänge einer edelnden Kunst in Geräuschmusik verwandelt haben, sind nicht nur als Auswüchse zu betrachten, sondern geben die Grundhaltung an, die
wir der Kunst gegenüber eingenommen haben."
#
Enteignung der Juden im Banat - Jecmănirea evreilor din Banat
#
7.2. 2019
Arisierungen (Rumänisierungen) im Banat - Românizarea în Banat - 1940-1941
+ ein Profiteur - + un profitor: Duiliu Sfinţescu
#
1936: Änderung zwangsmagyarisierter Namen / schimbarea numelor maghiarizate
1941: Regermanisierung / regermanizarea iniţiată de către activişti ai Grupului Etnic German din România
Blut und Boden 4 - Sînge şi glie 4
3. 3. 2019
Despre Gazeta antirevizionistă - über die Wochenschrift Gazeta antirevizionistă
⁽¹⁾ Gazeta antirevizionistă care, începînd cu data de 9 septembrie 1934 a apărut la Arad sub direcţia lui Isaia Tolan ........
[1932-1934-1936. Minderheitenfeindliche Hetze ...]
[1932-1934-1936. Propagandă anti-minoritară...]
Beispiele für die großrumänische Obsession, die Bezeichnungen der Ortsnamen in den Sprachen der nationalen Minderheiten zu verbieten (Dokumente aus den Securitatebeständen 1982).[22. April 1982. Der Chef der Bukarester Securitate, Oberst Gheorghe Dănescu beanstandet die Nichtrespektierung der Anweisungen, wonach die Ortsbezeichnungen in den Publikationen der nationalen Minderheiten nicht in ihrer rumänischen Form geschrieben werden.....]
Exemple privind obsesia autorităţilor române de a interzice folosirea toponimelor în limbile minorităţilor naţionale (documente din arhivele Securităţii, din 1982).
[22 aprilie 1982. Colonelul Gheorghe Dănescu, şeful Securităţii din Bucureşti, atrage atenţia asupar nerespectării dispoziţiilor care prevăd ca „numele municipiilor, oraşelor, comunelor, satelor, ale celorlalte diviziuni administrative, se scriu în forma lor oficială, în limba română, cu respectarea regulilor gramaticale ale acesteia”....]
#

[1939. Schimbarea denumirii germane tradiţionale a toponimului Temeswar în cel cu rezonanţă poporală – völkisch, Temeschburg]
[8. März 1939. Über die Rumänisierung der Ortsbezeichnungen]
[8 martie 1939. Despre românizarea toponimelor]
#
4.2. 2019
Biografie, Tätigkeit, Entnazifizierungsverfahren / Biografie, activitate, denazificare
Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971)

Nach den Kurzbiografien von Erwin Neustädter (1897-1992), Bernhard Capesius (1889-1981), Karl von Möller (1886-1943), Johann (Hans) Wolf (1905-1982), Annie Schmidt-Endres (1903-1977), Bruno Kremling (1889-1962), Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954), Rudolf Hollinger (1910-1997) - die Biografie des Naziromanisten, Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971), 1929 Korrespondierendes Mitglied der Rumänischen Akademie, 1939 ausgezeichnet von Hitler, 1941 Ehrenmitglied der Rumänischen Schriftstellergesellschaft,von 1940 bis 1944 Direktor des Deutschen Wissenschaftlichen Instituts in Bukarest, „Schutzengel” der faschistischen rumänischen Exilregierung aus Wien unter Horia Sima („Profesorul Ernst Gamillscheg a fost îngerul păzitor al guvernului de la Viena” - Horia Sima), nach 1946 Hochschullehrer an der Universität in Tübingen. Verfasser mehrerer völkisch angehauchter Schriften, Verfechter der rumänischen Kontinuitätstheorie, im August 1963 Teilnahme an Vorlesungen im kommunistischen Rumänien als offizieller Gast der Sommerschule in Sinaia.
După biografiile lui Erwin Neustädter (1897-1992), Bernhard Capesius (1889-1981), Karl von Möller (1886-1943), Johann (Hans) Wolf (1905-1982), Annie Schmidt-Endres (1903-1977), Bruno Kremling (1889-1962), Viktor Orendi-Hommenau (1870-1954), Rudolf Hollinger (1910-1997) – biografia romanistului nazist Ernst [Emil] Gamillscheg (1887-1971), 1929 membru corespondent al Academiei Române, decorat în 1939 de către Hitler, membru de onoare al Societăţii Scriitorilor Români în 1941; între anii 1940-1944 director al Institutului German pentru Ştiinţă din Bucureşti, „îngerul păzitor al guvernului de la Viena” condus de liderul legionar Horia Sima, după 1946 profesor universitar la Tübingen. Autorul mai multor scrieri cu tentă „poporală” (echivalentul pentru „völkisch” - în traducerea lui Dumitru Stăniloae), susţinător al teoriei continuităţii, în august 1963 invitat oficial al României comuniste la şcoala de vară de la Sinaia.
1942. Gamillscheg ausgezeichnet mit dem Orden Krone Rumäniens im Range eines Großoffiziers / Gamillscheg distins cu Coroana României
1949: Persilschein für Gamillscheg nach einem oberflächlichen Entnazifierungsverfahren, das von den französischen Militärbehörden nicht beanstandet wurde.
1949: După război, în cursul acţiunii de denazificare, activitatea lui Ernst Gamillscheg a fost cercetată. S-a ajuns la concluzia – ca şi în cazul altor nazişti – că nu este culpabil.
Cf. Blut und Boden 3 - Sînge şi glie 3
#
5.2. 2019
MIRON CRISTEA (1868-1939) omagiat post-mortem

MIRON CRISTEA (1868-1939) postum geehrt

Würdigung des 1939 verstorbenen Patriarchen in der rumäniendeutschen Presse
![]() |
BDZ, 8. März 1939, S. 1 |
![]() |
Miron Cristea - Topliţa (Foto: Christof Kaiser) |
#
25.1. 2019
Reabilitarea unui criminal de război: Gheorghe Alexianu, fostul guvernator al Transnistriei, provincie administrată de România sub conducerea dictatorului fascist Ion Antonescu.
Rehabilitierung des rumänischen Kriegsvebrechers Gheorghe Alexianu, dem Gouverneur von Transnistrien. Diese Provinz stand während der faschistischen Antonescu-Diktatur unter rumänischer Verwaltung. Hier wurden Juden, Roma und Angehörige religiöser Minderheiten deportiert. Über 300.000 Juden und mindestens 12.000 Roma wurden hier ermordet. Alexianu wurde 1946 als Kriegsverbrecher zum Tode verurteilt und hingerichtet.
Einzelheiten hier / Detalii aici
Ähnliche Nachrichten - Ştiri similare
Hier Aici
27.2. 2019
Nationalistische und fremdenfeindliche Vorstellungen auf dem Vormarsch in Rumänien
Laut der jüngsten IRES-Umfrage vertreten 48 % der Bevölkerung die Meinung, dass der Nationalismus eine notwenige Bewegung für Rumänien sei. 50 % haben kein Vertrauen in Ausländer, die Rumänien kritisieren. 35,5 % sind der Meinung, George Soros habe Rumänien geschadet.
"Un sondaj care arată că românii ar fi gata pentru o mișcare naționalist-extremistă" (Sabina Fati, RFE, 26.2. 2018)
Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de 48 la sută dintre români, 50 % nu au încredere în străinii care critică România, iar 35,5% îl consideră pe George Soros drept un personaj care a făcut rău României.

Quelle /sursă: Sondaj IRES (26.11.-10.12. 2018)
***
13.2. 2019
FB, 13.2. 2013
William Totok
Am citit cu surprindere articolul semnat de Raluca Nicoleta Spiridon, intitulat: „Jurnalul de sertar al Anei Novac sau imposibila afirmare a memoriei”, apărut în Caietele CNSAS, nr. 2 (20) / 2017, si am constatat că trece sub tăcere o serie de aspecte din viaţa autoarei. Deja în 2012 am scris despre Novac, atrăgînd atenţia asupra unor contradicţii biografice. De aceea, am încheiat articolul meu, difuzat de RFI (14. 8. 2012), cu următoarea propoziţie: „Din documentele administrate de CNSAS rezultă, însă, limpede că autoarea s-a născut pe data de 21 iunie 1924 la Dej şi nu în anul 1929.” Am precizat asta în articol, dar şi într-un studiu, apărut în revista Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte und Politik, anul 25, nr. 1-2, 2013 (care se află în biblioteca CNSAS), fiindcă există o contradicţie între anul naşterii 1924 şi cel care se poate deduce din titlul versiunii franceze a lucrării memorialistice: „J'avais 14 ans à Auschwitz”, 1929.
Raluca Nicoleta Spiridon nu explică de ce au fost eliminate anumite pasaje din documentele citate. Inclusiv din scrisoarea scrisă în limba germană a lui Paul Schuster, tradusă în limba română. Mai mult decît bizar este faptul că la identitatea lui „Karl Fischer” nu se face nicio trimitere, protejînd astfel pe una dintre fostele personalităţi din conducerea Uniunii Scriitorilor? Nu aflăm nici numele întreg al ofiţerului de legătură al lui „Vasiliu”, maiorul, Sorin I. (I=Iulian).
Iată documentul în facsimil: aici şi aici.
***
28.1. 2019
Aktualisiert - actualizat
Aus dem Inhalt - din conţinut:
- Die Kommunistische Partei Jugoslawiens in der Gewalt von Mördern und Spionen / Partidul Comunist din Iugoslavia în mâiinile unor asasini şi spioni
- Banda de asasini şi spioni Tito-Rajk-Kostov / Bande von Mördern und Spionen Tito-Rajk-Kostov
- Personalbogen des Securitateleutnants Dobrivoi Stanoiev / Fişa personală a locotenentului de Securitate, Dobrivoi Stanoiev
- Auszug aus einer Erklärung von Vidosa Nedici, rumänienserbische Mitarbeiterin der Securitate, im Rang eines Leutnants / Fragment din declaraţia lui Vidosa Nedici, fost locotenent de Securitate
- Erklärung des als jugoslawischer Tito-Agent verhafteten ehemaligen Securitateoffiziers, Sava Bugarschi / Declaraţia fostului ofiţer de Securitate, Sava Bugarschi, arestat sub acuzaţia de spionaj pentru Iugoslavia lui Tito
- Scânteia, anul 19, 3 / 4 / 5 august 1950
- Erklärung des Legionärs Nicolae Ighişan / declaraţia legionarului Nicolae Ighişan
- Antikommunistische Legenden aus dem Schwarzen Lexikon (2001) / legende anticomuniste din Lexiconul negru (2001)
- In der „Scânteia” erscheinen die Namen der 12 Angeklagten im Prozess gegen die Vaterlandsverräter und Spione im Dienste „der faschistischen Tito-Clique” / În „Scânteia” apar numele celor 12 acuzaţi de înaltă trădare şi spionaj „în favoarea clicii fasciste a lui Tito”
- Befragung der Beschuldigten Vidosa Nedici durch den Vorsitzenden Militärtribunals / Interogarea acuzatei Vidosa Nedici de către preşedintele Tribunalului militar
- Urteil / Sentinţa, în: Scânteia, 19, nr. 1806, 8 august 1950, p. 1
- Todesstrafe für Vidoşa Nedici in lebenslange Zwangsabeit umgewandelt / Comutarea pedepsei la moarte a Vidoşei Nedici la muncă silnică pe viaţă
- Auszug aus dem pseudo-memorialistischen Buch von Neagu Cosma, Die Kuppel. Die Securitate von innen gesehen (1994) / Fragment din cartea pseudo-memorialistică a lui Neagu Cosma, Cupola. Securitatea văzută din interior. Pagini de memorii, din 1994
***
16.1. 2019
Despre dreapta radicală germană şi rolul unor activişti, originari din România, RFE, 16.1. 2019
Congresul AfD: „Uniunea Europeană să piară!”, RFI, 14.1. 2019
Între candidaţii pentru viitorul Parlament European se află şi Hans-Thomas Tillschneider, originar din România. Tillschneider reprezintă aripa dură a partidului. În 2014, a înfiinţat aşa-numita „Platformă Patriotică”, desfiinţată anul trecut în septembrie, după ce intrase în vizorul serviciului de informaţii interne.***
die tageszeitung (taz), 2.1. 2019
Kommentar EU-Ratspräsidentschaft
Dauerstreit in Bukarest
Mit Beginn des neuen Jahres hat Rumänien die EU-Ratspräsidentschaft übernommen – ein Land, das zutiefst zerstritten ist.
William Totok
A murit Edgar Hilsenrath
Edgar Hilsenrath ist tot
2.4. 1926, Leipzig - 30.12. 2018, Wittlich
News 2018, in: Halbjahresschrift-hjs-online, 1.1. 2019
***
Erstellt 1.1. 2019 - Aktualisiert 1. 1. 2020, 20:37 h