Donnerstag, Januar 03, 2013

Unterwanderte Institutionen – instituţii subminate




Unterwanderte Institutionen – instituţii subminate 



Das Deutsche Staatstheater aus Temeswar (DSTT), die von der Securitate am stärksten unterwanderte Institution - nach der evangelisch-lutherischen Kirche Augsburgischen Bekenntnisses (AB) 
Teatrul German de Stat din Timişoara, cea mai subminată instituţie de către Securitate - după biserica evanghelica lutherană de confesiune augustană (CA)

Einige Agenten aus dem Umkreis des Deutschen Staatstheaters aus Temeswar DSTT (Auszug aus einem von Securitateoberst Viliam Steskal, dem Chef der Regionalverwaltung Banat und dem Chef der Unterabteilung Major Stefan Kecskemety genehmigten Material, verfasst von Hauptmann Constantin Feraru und Oberleutnant Andrei Uram)

Cîţiva agenţi care s-au ocupat de Teatrul German de Stat din Timişoara (Fragment dintr-un material aprobat de şeful regionalei Banat al Securităţii, colonelul Viliam Steskal şi şeful serviciului, maiorul Stefan Kecskemety, redactat de şeful biroului II, căpitanul Constantin Feraru şi ofiţerul operativ, locotenentul-major, Andrei Uram)


ACNSAS, I 260336, vol. 1, f. 129

Weitere inoffizielle Mitarbeiter, die über das DSTT berichtet haben, waren „Petrică“ und „Robert“. Der Klarname von „Petrică“, Schauspieler am DSTT, ist inzwischen bekannt, eine Untersuchung seiner Akte steht noch aus. Berichte von „Petrică“ enthalten übrigens auch die Operativen Vorgänge (OV, rum. DUI) von Johann Lippet und Horst Samson. 

Între cei care au furnizat Securităţii informaţii despre Teatrul German de Stat din Timişoara s-au mai aflat şi actorul „Petrică“ şi „Robert“. Numele real al lui „Petrică“ este cunoscut, dosarul lui încă nu a fost cercetat. Relatări semnate de „Petrică“ apar în Dosarele de Urmărire Informativă (DUI) ale lui Johann Lippet şi Horst Samson.

***

[28. Mai 1973. „H2” – alias „Matei” - übergibt seinem Führungsoffizier, Bota Gheorghe – Initialien BG – einen Bericht über das Deutsche Staatstheater, in dem er über den bis 1974 amierenden Intendanten Bruno Würtz(*), 1933-1992, schreibt, der angeblich öffentlich für die Abschaffung der deutschen Bühne in Temeswar plädiert haben soll] 

[28 mai 1973. „H2” – alias „Matei” – predă ofiţerului său de legătură, Gheorghe Bota, iniţiale: BG, o notă privind afirmaţiile lui Bruno Würtz(**), 1933-1992, pînă-n 1974 directorul Teatrului German de Stat din Timişoara, în cursul cărora ar fi pledat pentru desfiinţarea scenei germane din Timişoara]

ACNSAS, R 292421, vol. 2, ff. 89-89v
Anmerkungen - adnotări

(*) Bruno Würtz (1933-1992) war von 1971 bis 1974 Intendant des DSTT. Die Leitung übernahm er von Johann Szekler (1902-1997), der seit 1956 DSTT-Direktor war. In einem Interview, das in dem Band von Peter Motzan und Stefan Sienerth herausgegebenen Band, Worte als Gefahr und Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht. (15. September 1959 - Kronstadt/Rumänien), Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München 1993, S. 214-215, erzählt Harald Siegmund(1930-2012), er habe dank der Unterstützung von Nikolaus Berwanger (1935-1989), die Nachfolge des in den Ruhestand gegangenen Franz Liebhard (1899-1989) als Dramaturg am DSTT (von 1969 bis 1972) antreten können. Kurz darauf übernahm Würtz die Leitung des Theaters. „Würtz war ein überzeugter Marxist”, sagt Siegmund. „Er führte ideologische Fortbildungskurse ein, mit verpflichtender Teilnahme des ganzen Ensembles, ließ Schulhefte, Schreibstifte und Broschüren verteilen. Als man begann sich über ihn zu mokieren, rächte er sich durch Lauschangriffe, die er sorgfältig in die Wege leitete”. Im gleichen Interview, entwirft Siegmund nun ein richtiges Geheimdienstszenario und behauptet, Würtz habe eigenmächtig Mikrophone einbauen lassen, um das Ensemble auszuspionieren. Dass Würtz weder die dazu benötigte Technik besaß, noch die Macht eine nur der Securitate zustehende Überwachungsaktion einzuleiten, scheint Siegmund nicht überlegt zu haben. Würtz, heißt es weiter in dem Interview, „ließ Mikrophone in die Garderoben der Schauspieler und im Büro des Dramaturgen installieren. Gegen diese unsinnige Maßnahme protestierte ich durch eine schriftliche Eingabe ans Sekretariat des Theaters.”
In den zugänglichen Akten der Securitete sowie in den Unterlagen zu Harald Siegmund gibt es keine solche „Eingabe”. Es gibt auch keine Hinweise, auf den von Siegmund geschilderten Lauschangriff. Es gibt allerdings unmissverständliche Anhaltspunkte und Belege für die nachrichtendienstliche, inoffizielle Tätigkeit zahlreicher Mitarbeiter des Theaters. Es ist möglich, dass einige dieser Berichte der DSTT-Mitarbeiter dem Intendanten durch den für das Theater zuständigen Offizier indirekt mitgeteilt wurden und dass dieser seine Untergebenen mit diesem „Wissen” drangsaliert hatte. (Zu Harald Siegmund siehe u.a. die Akte: ACNSAS, I 264514, 2. Bde.)
Würtz war ab 1974 an der Temeswarer Universität tätig und beschäftigte sich mit Themen zur Religion. Nach der Revolution veröffentlichte er noch ein Buch, in dem er das New-Age-Phänomen darstellte.  



(**) Bruno Würtz (1933-1992) a fost între anii 1971 şi 1974 director al Teatrului German de Stat din Timişoara. A preluat conducerea de la Johann Szekler (1902-1997) care devenise directorul instituţiei în 1956. Într-in interviu, apărut în volumul editat de Peter Motzan şi Stefan Sienerth, Worte als Gefahr und Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht. (15. September 1959 - Kronstadt/Rumänien), Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München 1993, pp. 214-215, povesteşte Harald Siegmund(1930-2012) că a obţinut postul de secretar literar al teatrului, datorită susţinerii lui Nikolaus Berwanger (1935-1989). Astfel, Siegmund a devenit succesorul lui Franz Liebhard (1899-1989). Siegmund a ocupat postul din 1969 pînă-n 1972 cînd a obţinut un paşaport de călătorie în Germania de unde nu s-a mai întors. În interviul amintit, Siegmund îl descrie directorul Würtz drept un tip dogmatic. Ar fi obligat pe întregul ansamblu să participe la cursurile ideologice obligatorii. Deoarece angajaţii erau nemulţumiţi de acţiunile directorului, acesta ar fi instalat microfoane în biroul secretarului literar şi în garderoba actorilor. Este evident o exagerare a lui Siegmund, fiindcă un director în nici un caz nu putea să-şi asume atribuţiile exclusive ale Securităţii. Siegmund chiar suţine c-ar fi protestat împotriva metodelor de supraveghere a directorului, protestînd în scris. În dosarele accesibile, însă, nu se găseşte nici cea mai vagă trimitere la acest protest sau la povestea cu microfoanele. În schimb, în dosare există numeroase dovezi cum a funcţionat supravegherea din partea Securităţii, ajutată de angajaţii care acceptaseră să colaboreze. E posibil ca Würtz să fi aflat cîte ceva din notele angajaţilor de la ofiţerul care răspundea de teatru. Este posibil ca lui Würtz să-i fi scăpat cîte-o informaţie obţinută pe această cale şi să fi creat astfel impresia că ar cunoaşte anumite lucruri confidenţiale, colectată în urma ascultării convorbirilor. (Referitor la Harald Siegmund a se vedea, între altele, dosarul: ACNSAS, I 264514, 2 vol.)

După 1974, Würtz a lucrat la Universitatea din Timişoara, ocupîndu-se de „sectele” religioase. După Revoluţie a mai publicat o carte în care tematizează fenomenul New Age. 




***


[10. August 1977. Mitteilung des Kreisinspektorats Temesch an die Bukarester Hauptabteilung 1, verfasst vom Securitatechef, Oberstleutnant Aurelian Mortoiu, und dem Chef der Abteilung 1/A, Oberstleutnant Antonie Ianculescu, bezüglich einiger Aspekte innerhalb des Deutschen Staatstheaters aus Temeswar, über die eine Schauspielerin die Behörden unterrichtet hatte]   

[10 august 1977. Adresă a IJ Timiş către Direcţia 1 din Bucureşti, semnată de şeful Securităţii, col. Aurelian Mortoiu, şi de şeful serviciului I/A, lt. col. Antonie Ianculescu, privind unele aspecte din cadrul Teatrului German de Stat din Timişoara, semnalate de către o actriţă]   





ACNSAS, D 013381, vol. 13, ff. 191-192

[Geschwärzt von uns - Halbjahresschrift - hjs-online; / Anonimizat de noi - Halbjahresschrift - hjs-online.] 

*

[10. Juni 1978. Mitteilung des Kreisinspektorats Temesch des Innenministeriums an die Hauptabteilung 1 in Bukarest, verfasst vom lokalen Securitatechef, Oberstleutnant Aurelian Mortoiu, und dem Chef der Abteilung 1/A, Oberstleutnant Antonie Ianculescu, bezüglich eines Briefes, der von einer Schauspielerin des Deutschen Staatstheaters aus Temeswar an den Innenminister abgeschickt worden war]

[10 iunie 1978. Adresă a IJ Timiş al Ministerului de Interne către Direcţia 1 din Bucureşti în legătură cu o scrisoare trimisă de o actriţă a Teatrului German de Stat din Timişoara către ministrul de interne, semnată de şeful Securităţii locale, col. Aurelian Mortoiu, şi de şeful serviciului I/A, lt. col. Antonie Ianculescu]






ACNSAS, D 013381, vol. 13, ff. 189-190v



[Geschwärzt von uns - Halbjahresschrift - hjs-online; / Anonimizat de noi - Halbjahresschrift - hjs-online.] 

***

[1980-er Jahre. Undatiertes Dokument; Namensliste der in der Hauptstadt sowie auf lokaler Ebene verantwortlichen Offiziere der Abteilungen 1, die der zentralen Hauptabteilung 1 unterstellt waren]  

[Anii 1980. Document nedatat; lista nominală a şefilor serviciilor 1 judeţene şi din capitală din cadrul Direcţiei 1]




[14. September 1956. "Unser deutsches Staatstheater". Von Franz Liebhard, Dramaturg des Deutschen Staatstheaters in Temesvar, in: Neuer Weg, 14. 9. 1956]

[14 septembrie 1956. "Teatrul nostru german de stat"; articol semnat de secretarul literar al Teatrului german de stat din Timişoara, Franz Liebhard, în: Neuer Weg, 14. 9. 1956]





[1959Franz  Liebhard über das DSTT in einer Festausgabe der Zeitschrift Teatrul, die dem 23. August, "dem Tag der Befreiung Rumäniens vom faschistischen Joch" gewidmet war]

[1959. Franz  Liebhard despre ziua de 23 August care a facilitat populaţiei germane din Romînia "un teatru de stat în limba proprie", "două scene — subvenţionate de stat — pe care se dau reprezentaţii în limba germană", text apărut într-un număr al revistei Teatrul, dedicat zilei de 23 august, "ziua eliberării Romîniei de sub jugul fascist, cea mai mare sărbătoare a poporului romîn"]

Franz Liebhard
Fără evenimentul de la 23 August, populaţia germană din Romînia nu ar fi putut avea un teatru de stat în limba proprie, şi cu atît mai puţin două scene — subvenţionate de stat — pe care se dau reprezentaţii în limba germană.
Fără evenimentul de la 23 August, Timişoara nu ar fi cunoscut o stagiune ca aceea din 1958/59, care între 1 octombrie şi primele zile aie lunii iunie a.c. a înregistrat săptămînal cîte trei şi patru reprezentaţii în limba germană şi o afluenţă medie de 250 de spectatori pe seară.
Fără evenimentul de la 23 August, cele peste o sută de localităţi cu populate germana din regiunea Timişoara, pe care Teatrul German de Stat, timişorean, unde lucrez ca secretar literar, le vizitează cu regularitate — la intervale de timp mai mici sau mai mari —, nu ar fi avut prilejul să cunoască un spectacol de teatru adevărat, jucat de profesionisti ai scenei.
Fără evenimentul de la 23 August, ar fi fost de neconceput ca un teatru să plece ìntr-un sat şi să
reprezinte acolo, în premiere, cea mai nouă piesă din repertoriul său. Aşa a procedat colectivul teatrului german din Timişoara, care s-a deplasat la 13 iuinie la Lenauheim cu Crîngul de colini de Korneiciuk; colectiviştii din Lenauheim sărbătoreau jubileul de zece ani al gospodăriei lor colective „Victoria" şi cu acest prilej festiv, piesa lui Korneiciuk a cunoscut prima reprezentare în limba germană din ţara noastră.
Marea cotitură istorică de la 23 August 1944 — care a eliberat ţara noastră de sub jugul fascismului şi i-a deschis drumul către acea dezvoltare pe care, de atunci încoace, o înfăptuieşte partidul, îndrumînd şi conducînd masele muncitoare în acţiunea de construire a societăţii noi socialiste şi înregistrînd pe acest drum izbîndă după izbîndă — a creat şi pentru noi, oamenii de teatru germani, premisele materiale cele mai largi pentru o activitate cu rădăcini adînc infipte în problematica zilelor noastre.
Insufleţiţi de spiritul evenimentelor de la 23 August şi conştienţi de roadele lui, sîntem în măsură să vedem omul simplu în calitatea lui de constructor al unei noi comunităţi sociale, al unei lumi în întregime noi, şi să contribuim la creşterea conştiinţei sociale a acestui om.
De aceea, ne-am gîndit că teatrul are nevoie de un repertoriu determinat, în ceea ce are esenţial, de problemele actualităţii. De aceea, în stagiunea 1958/59, repertoriul Teatrului German de Stat din Timişoara a cuprins lucrările a cinci autori contemporani : romîni, sovietici şi germani din R.D.G. Intenţionăm să mergem mai departe pe acest drum, în spiritul evenimentelor revoluţionare de la 23 August, adînc pătrunsi de convingerea că trebuie să contribuim, prin activitatea noastră, de fiecare zi, la efortul şi lupta comună pentru atingerea ţelurilor măreţe pe care partidul le indica poporului muncitor din Republica Populară Romînă.

Teatrul, anul 4, nr. 8, 1959, pp. 11-12 [număr dedicat zilei de 23 august, ziua eliberării Romîniei de sub jugul fascist, cea mai mare sărbătoare a poporului romîn"].

***


[8. Dezember 1980. „Matei“ über die Inszenierung des Stückes „Tango“ von Sławomir Mrożek (1930–2013) am Deutschen Staatstheater in Temeswar in der Regie von Michael Bleiziffer]

[8 decembrie 1980. Nota lui „Matei“ privind montarea piesei lui Sławomir Mrożek (1930–2013) la Teatrul German de Stat din Timişoara, în regia lui Michael Bleiziffer]

ACNSAS, R 292421, vol. 2, ff. 11-11v
Anm. Geschwärzt von uns - Halbjahresschrift - hjs-online / N.n. Anonimizat de noi - Halbjahresschrift - hjs-online.


***





Aktualisiert - actualizat, 30. 6. 2021, 14:00 h



Donnerstag, November 01, 2012

Parteidichter – Poeţi de partid


Parteidichter, Securitatemitarbeiter & Zielobjekte

Poeţi de partid, colaboratori ai Securităţii & obiective




[31. Januar 1942. Ortsbeauftragter Franz Bulhardt verantwortlich für die "Aktion Hohlfelder"]

[31 ianuarie 1942. Franz Bulhardt, responsabil pentru "operaţiunea Hohlfelder"]
ACNSAS, I 210843, vol. 2, f. 7
***
[6. Juni 1941 / 11. April 1942. Fragebogen für Parteianwärter Franz Bulhardt] 

[6 iunie 1941 / 11 aprilie 1942. Chestionar pentru candidatul partidului nazist, Franz Bulhardt]






ACNSAS, I 210 843, vol. 2, f. 5-6v
***





[21. Dezember 1949Franz Johannes Bulhardt, "An Stalin", in: Neuer Weg, 21. 12. 1949, S. 12] 

[21 decembrie 1949Franz Johannes Bulhardt, "An Stalin" / "Către Stalin", în: Neuer Weg, 21. 12. 1949, p. 12] 

An Stalin

Brausend steigt von den Traktoren
Auf ein Dankchoral.
Aus dem Summen von Motoren
Wächst Dein Ehrenmal.

Dich zu grüßen aus den Hallen
Werken wir im Kampf,
Und die alten Normen fallen
Werden Rauch und Dampf.

Dir zu Ehren schmilzt in Gluten
Erz zu neuem Guß.
Züge, Schiffe auf den Fluten
Tragen unsern Gruß.

Goldne Ähren stolz sich neigen,
Grüßen von der Flur.
Lebensfreude, Erntereigen,
Danken wir Dir nur.

Unter Deiner Fahne schreiten
Wir dem Ziele zu.
darin neues Leben liegt geborgen:
Unser Vorbild Du!

[Schwerpunktthema Stalinismus] „Lange lebe Stalin, lang!", in: Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik [HJS] 2/1993, S.  92-100

***


[25. November 1954. Analyse der Tätigkeit des inoffiziellen Mitarbeiters “Virgil Ionescu”, alias “Hart”, mitunter auch “Harth”, alias “Bărbulescu“ ab 1975, verfasst von Securitateleutnant Gh. Vişan] 

[25 noiembrie 1954. Analiză a activităţii colaboratorului neoficial al Securităţii “Virgil Ionescu”, alias “Hart”, alias “Bărbulescu” după 1975, semnată de lt. Gh. Vişan]




ACNSAS, R 19876, ff. 37-38

[Von uns geschwärzte Stellen – hjs-online. - Părţi anonimizate de noi – hjs-online

***

[1955. "Die ersten Schritte in der Literatur habe ich mit Hilfe der Partei gemacht", Franz Johannes Bulhardt, geb. 21. 5. 1914, Brașov/Kronstadt - gest. 14. 7. 1998, Hamm, B.R. Deutschland, in: Contemporanul, Nr. 551 (481), 1955.]

[1955. "Am făcut primii paşi în literatură, cu ajutorul partidului", Franz Johannes Bulhardt, n. 21. 5. 1914, Brașov – m. 14. 7. 1998, Hamm, R. F. Germania, în: Contemporanul, Nr. 551 (481), 1955.] 


ACNSAS, R 19876, f. 36

***


[Juni 1956. Ansprache von Franz Johannes Bulhardt, in: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956 / Die Arbeiten des ersten Schriftstellerkongresses in der Rumänischen Volksrepublik, 18.-23. Juni 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bukarest 1956, S. 406-409]

[Iunie 1956. Cuvîntul lui Franz Johannes Bulhardt, în: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1956, pp. 406-409]





***

[Juni 1956. Ansprache von Alfred Margul-Sperber, in: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956 / Die Arbeiten des ersten Schriftstellerkongresses in der Rumänischen Volksrepublik, 18.-23. Juni 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bukarest 1956, S. 433-435]

[Iunie 1956. Cuvîntul lui Alfred Margul-Sperber, în: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1956, pp. 433-435]



***


[Juni 1956. Ansprache von Paul Langfelder, in: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956 / Die Arbeiten des ersten Schriftstellerkongresses in der Rumänischen Volksrepublik, 18.-23. Juni 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bukarest 1956, S. 473-475]

[Iunie 1956. Cuvîntul lui Paul Langfelder, în: Lucrările primului congres al scriitorilor din Republica Populară Romînă, 18 – 23 iunie 1956, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1956, pp. 473-475] 




***

[18. Juni 1957. „Preda Ioan“, Schriftsteller aus Hermannstadt, teilt seinem Führungsoffizier, Oberleutnant Ioan Iacobuţă Einzelheiten über eine Lesung von Franz Johannes Bulhardt im lokalen “Heinrich-Heine”-Literaturkreis sowie über die Einführung von Dr. Bernhard Capesius, geb. 16. November 1889 in Hermannstadt - gest. 8. Juli 1981 in Hermannstadt, mit und erwähnt, dass Bulhardt von Richard Jacobi ein Dokument haben wollte, in dem es um eine Präsentation der literarischen Arbeiten von Oscar Walter Cisek, geb. 6. Dezember 1897 in Bukarest – gest. 30. Mai 1966 Bukarest, ging, die Harald Krasser, 1905-1981, verfasst hatte und in der er „faschistische Propaganda“ betrieben haben soll] 

[18 iunie 1957. „Preda Ioan“, scriitor din Sibiu, furnizează ofiţerului său de legătură, lt. maj. Ioan Iacobuţă, detalii despre o lectură a lui Franz Johannes Bulhardt în cadrul cenaclului literar local “Heinrich Heine” din Sibiu, despre prezentarea ce i-a făcut-o Dr. Bernhard Capesius, n. 16 noiembrie 1889 în Sibiu - d. 8 iulie 1981 în Sibiu, menţionînd că Bulhardt a cerut lui Richard Jacobi un document referitor la o prezentare făcută de Harald Krasser, 1905-1981, operei literare a lui Oscar Walter Cisek, n. 6 decembrie 1897 în Bucureşti – d. 30 mai 1966 în Bucureşti, document în care Krasser ar fi făcut “propagandă fascistă”]




ACNSAS, I 210 843, vol. 2, f. 118 

***



[26. Juli 1957. "Die gegenwärtige Lage der deutschen Literatur in der RVR. Bericht, gehalten von Genossen Franz Liebhard auf der beim Schriftstellerverband abgehaltenen Landesberatung deutscher Schriftsteller"; Schlussfolgerungen von Mihai Beniuc, dem Vorsitzenden des Schriftstellerverbandes und Diskussionsbeiträge von Erich Pfaff, Heinz Stănescu, Hans Kehrer, Erwin Wittstock, Hans Bergel, Paul Langfelder, Alfred Margul-Sperber, Alfred Kittner, Herbert Lamm, Paul Schuster, Andreas A. Lillin, Heinrich Simonis, Hugo Hausl, Ernst Breitenstein, Oscar Walter Cisek, Filip Geltz, Anton Breitenhofer; an den Erörterungen beteiligten sich ferner Werner Bossert, Franz Johannes Bulhardt, Margarete Grossmann, Jakob Hübner, Ewald Ruprecht Korn, Harald Krasser, Hermine Pilder-Klein, Georg Scherg; die Teilnehmer richteten auf Vorschlag eines Autors ein Grußschreiben an das ZK der Rumänischen Arbeiterpartei, RAP, das im Neuen Weg vom 18. 7. 1957 veröffentlicht wurde,  in: Neuer Weg, 26.7. 1957 bzw. ACNSAS, P 331, vol. 4] 

[26 iulie 1957. "Situaţia actuală a literaturii germane din RPR. Raportul tovarăşului Franz Liebhard la consfătuirea naţională a scriitorilor germani de la Uniunea Scriitorilor"; concluziile lui Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor, participanţi la discuţii: Erich Pfaff, Heinz Stănescu, Hans Kehrer, Erwin Wittstock, Hans Bergel, Paul Langfelder, Alfred Margul-Sperber, Alfred Kittner, Herbert Lamm, Paul Schuster, Andreas A. Lillin, Heinrich Simonis, Hugo Hausl, Ernst Breitenstein, Oscar Walter Cisek, Filip Geltz, Anton Breitenhofer, Werner Bossert, Franz Johannes Bulhardt, Margarete Grossmann, Jakob Hübner, Ewald Ruprecht Korn, Harald Krasser, Hermine Pilder-Klein, Georg Schergîn: Neuer Weg, 26.7. 1957 resp. ACNSAS, P 331, vol. 4]





***

[24. Februar 1958. Mitteilung zu Heinrich Simonis, 1898-1972, Redakteur der Bukarester Tageszeitung „Neuer Weg“, Verfasser zahlreicher stalinistischer Schriften, wie beispielsweise dem 1946 veröffentlichten kolportierten Propagandawerk „Gespenstergang durch die Zeit“, nach 1949 Chefredakteur der Zeitschrift „Kultureller Wegweiser“, 1956 umgetauft in „Volk und Kultur“, 1953 vertreten mit Gedichten in der Anthologie, "Deutsche Dichter der RVR" - zusammen mit Peter Andres – Pseudonym von Hans Mokka -, Maria Auner, Hans Bohn, Werner Bossert, Grete Gross – später bekannt unter dem Namen Irene Mokka, Wilhelm Gunthardt, Udo Henrich, Hans Kehrer, Käthe Klaus, Ewald Ruprecht Korn, Else Kornis, Franz Liebhard, Barbara Modjesch, Gerthy Rath, Franz Johannes Bulhardt, Alfred Margul-Sperber und Hugo Zehn]


[24 februarie 1958. Adresă privitoare la jurnalistul Heinrich Simonis, 1898-1972, de la ziarul „Neuer Weg“ din Bucureşti, autorul unor scrieri staliniste, ca, de pildă, colportajul „Gespenstergang durch die Zeit“ -  Plimbare fantomatică prin vremuri, 1946, după 1949 a fost redactor şef al revistei „Kultureller Wegweiser“ – Îndrumătorul cultural -, botezat în 1956 în „Volk und Kultur“, prezent, în 1953, cu poezii în antologia, "Deutsche Dichter der RVR" - Poeți germani din RPR - alături de Peter Andres - pseudonimul lui Hans Mokka -, Maria Auner, Hans Bohn, Werner Bossert, Grete Gross - cunoscută sub numele de Irene Mokka, Wilhelm Gunthardt, Udo Henrich, Hans Kehrer, Käthe Klaus, Ewald Ruprecht Korn, Else Kornis, Franz Liebhard, Barbara Modjesch, Gerthy Rath, Franz Johannes Bulhardt, Alfred Margul-Sperber și Hugo Zehn



ACNSAS, I 210843, vol. 1, ff. 118-118v 

***



[1. Juni 1965. Ludwig Leopold" klärt Oberleutnant Gheorghe Preoteasa über die proletkultistische Dichterin Else Kornis, 1889-1983, und deren Vorreiterrolle in den ersten Jahren nach der "Befreiung" beim Aufbau einer sozialistischen deutschen Literatur in Rumänien auf]

[1 iunie 1965. „Ludwig Leopold" relatează lt. maj. Gheorghe Preoteasa despre poeta proletcultistă, Else Kornis, 1889-1983, care în anii "de pionierat al literaturii germane socialiste după eliberare" a jucat „un rol de îndrumătoare şi mobilizatoare"]



ACNSAS, I 210843, vol. 2, ff. 94-95

***

[25. Juli 1967. Mitteilung zu Lucia Bacinschi, proletkultistische Autorin, bekannt unter dem Pseudonym Lotte Berg, geb. 5. 12. 1907 in Czernowitz - gest. 24.9.1981 in Bukarest]

[25 iulie 1967. Adresă privitoare la Lucia Bacinschi, scriitoare proletcultistă cunoscută sub pseudonimul Lotte Berg, n. 5. 12. 1907, Cernăuţi – m. 24. 9. 1981, Bucureşti] 


ACNSAS, I 210843, vol.1, ff. 119-120
***

[1967. Textsammlung aus der für die Auslandspropaganda bestimmten Zeitschrift "Glasul Patriei" in der auch F. J. Bulhardt veröffentlichte - für den internen Securitategebrauch]

[1967. Culegere de texte din revista "Glasul Patriei" pentru care lucra F. J. Bulhardt]


Cf. William Totok, „Glasul Patriei‟. Gazeta de propagandă a regimului comunist din România pentru diaspora, RFE, 9.1. 2013

***

[25. März 1968. Der inoffizielle Mitarbeiter „Bănăţeanul” berichtet seinem Führungsoffizier, Hauptmann GheorghePreoteasa, dass er Else Kornis seit 1951 kennt und dass diese die Lyrik von Oskar Pastior, Dieter Schlesak, Ingmar Brantsch ablehnt, jene von Franz Johannes Bulhardt hingegen als gelungen einschätzt]

[25 martie 1968. „Bănăţeanul” relatează căpitanului Gheorghe Preoteasa despre scriitoarea Else Kornis pe care o cunoştea din 1951 şi care „dezaprobă” poeziile în stil modernist scrise de Oskar Pastior, Dieter Schlesak, Ingmar Brantsch, apreciind, în schimb, creaţiile lui Franz Johannes Bulhardt]  




ACNSAS, I 210843, vol. 1, ff. 198-200
***

[11. Februar 1977. Bewertung der nachrichtendienstlichen Leistungen von „Bărbulescu” mit „sehr gut”, im Verlauf der zweiten Phase seiner inoffiziellen Securitatetätigkeit; Dokument unterzeichnet von seinem Führungsoffizier, Hauptmann Ion Dumitru]

[11 februarie 1977. Caracterizarea lui „Bărbulescu” într-o „notă de analiză” privind faza a doua a colaborării sale cu Securitatea, obţinînd calificativul de „foarte bun”; document semnat de ofiţerul său de legătură, căpitanul Ion Dumitru]




ACNSAS, R 285952, vol. 1,  ff. 6-6v

***

[26. März 1981. „Bărbulescu“, alias Franz Johannes Bulhardt, alias “Virgil Ionescu”, alias “Hart” oder “Harth”, berichtet über den nicht aufgeklärten, gewalttätigen Angriff *) auf Klaus Hensel und Rolf Bossert, der am 16. Dezember 2012 60 Jahre alt geworden wäre] 

[26 martie 1981. „Bărbulescu“, alias Franz Johannes Bulhardt, alias “Virgil Ionescu”, alias “Hart” sau “Harth”, relatează despre atacul violent **), neelucidat, asupra scriitorilor Klaus Hensel şi Rolf Bossert, care pe data de 16 decembrie 2012 ar fi împlinit vîrsta de 60 de ani] 




ACNSAS, R 285 952, vol. 2, ff. 97-97v

*)

Verletztes Lied

Mein Auge blieb weg, so
Gabs keinen Schlag. Wer
Rührte mich an: der
Mitternachtstag. Die Knie

Ein Scharnier sind
Sauber geölt. Ich
Stürze aufs Pflaster und
Fall auf die Welt. Die Kälte

Schneidet den Kiefer
Entzwei. Jetzt
Wohnt mir im Mund
Ein singender Brei. Das Auge

(9.-10. Juni 1983)

**)

Cântec rănit

Ochiul e lipit, deci
Nu m-a lovit. Cine
M-a atins: ziua-n
Miez de noapte. Genunchii

Unse balamale
Fără trunchi. Eu
Cad pe asfalt şi
Pe lume cad. Frigu-mi

Taie falca
Repejor. Iată-n
Gura mea locuieşte-acum
Un terci cântător. Ochiul

(9-10 iunie 1983)



Rolf Bossert, „Ich steh auf den Treppen des Winds“. Ausgewählte Gedichte 1972-1985. Textauswahl und rumänische Fassung von Nora Iuga, Vorwort von Gerhardt Csejka, Nachwort von Ernest Wichner  / „Stau pe treptele vântului“. Poeme alese 1972-1985, Selecţia textelor şi versiunea în limba română de Nora Iuga, prefaţă de Gerhardt Csejka, postfaţă de Ernest Wichner, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2008, p. 178; p. 179.
Weiterführende Links
„Leopold Ludwig", hjs-online, 16.12. 2010
Hertha Ligeti im OV "GRAUR", hjs-online, 03.10.2011
Securitate und Partei, hjs-online, 15.10. 2011
Bibliothekar in Auschwitz, hjs-online, 07.11.2011
Ana Novac, hjs-online, 13.01. 2012


Aktualisiert - actualizat, 3. 8. 2017, 9:06 h