Unterwanderte Institutionen – instituţii subminate
Das Deutsche Staatstheater aus Temeswar (DSTT), die von der Securitate am stärksten unterwanderte Institution - nach der evangelisch-lutherischen Kirche Augsburgischen Bekenntnisses (AB)
Teatrul German de Stat din Timişoara, cea mai subminată instituţie de către Securitate - după biserica evanghelica lutherană de confesiune augustană (CA)
Cîţiva agenţi care s-au ocupat de Teatrul German de Stat din Timişoara (Fragment dintr-un material aprobat de şeful regionalei Banat al Securităţii, colonelul Viliam Steskal şi şeful serviciului, maiorul Stefan Kecskemety, redactat de şeful biroului II, căpitanul Constantin Feraru şi ofiţerul operativ, locotenentul-major, Andrei Uram)
[28. Mai 1973. „H2” – alias „Matei” - übergibt seinem Führungsoffizier, Bota Gheorghe – Initialien BG – einen Bericht über das Deutsche Staatstheater, in dem er über den bis 1974 amierenden Intendanten Bruno Würtz(*), 1933-1992, schreibt, der angeblich öffentlich für die Abschaffung der deutschen Bühne in Temeswar plädiert haben soll]
[28 mai 1973. „H2” – alias „Matei” – predă ofiţerului său de legătură, Gheorghe Bota, iniţiale: BG, o notă privind afirmaţiile lui Bruno Würtz(**), 1933-1992, pînă-n 1974 directorul Teatrului German de Stat din Timişoara, în cursul cărora ar fi pledat pentru desfiinţarea scenei germane din Timişoara]
![]() |
ACNSAS, R 292421, vol. 2, ff. 89-89v |
***
[10. August 1977. Mitteilung des Kreisinspektorats Temesch an die Bukarester Hauptabteilung 1, verfasst vom Securitatechef, Oberstleutnant Aurelian Mortoiu, und dem Chef der Abteilung 1/A, Oberstleutnant Antonie Ianculescu, bezüglich einiger Aspekte innerhalb des Deutschen Staatstheaters aus Temeswar, über die eine Schauspielerin die Behörden unterrichtet hatte]
[Geschwärzt von uns - Halbjahresschrift - hjs-online; / Anonimizat de noi - Halbjahresschrift - hjs-online.]
*
[10. Juni 1978. Mitteilung des Kreisinspektorats Temesch des Innenministeriums an die Hauptabteilung 1 in Bukarest, verfasst vom lokalen Securitatechef, Oberstleutnant Aurelian Mortoiu, und dem Chef der Abteilung 1/A, Oberstleutnant Antonie Ianculescu, bezüglich eines Briefes, der von einer Schauspielerin des Deutschen Staatstheaters aus Temeswar an den Innenminister abgeschickt worden war]
***
[1980-er Jahre. Undatiertes Dokument; Namensliste der in der Hauptstadt sowie auf lokaler Ebene verantwortlichen Offiziere der Abteilungen 1, die der zentralen Hauptabteilung 1 unterstellt waren]
[14. September 1956. "Unser deutsches Staatstheater". Von Franz Liebhard, Dramaturg des Deutschen Staatstheaters in Temesvar, in: Neuer Weg, 14. 9. 1956]
[14 septembrie 1956. "Teatrul nostru german de stat"; articol semnat de secretarul literar al Teatrului german de stat din Timişoara, Franz Liebhard, în: Neuer Weg, 14. 9. 1956]
[1959. Franz Liebhard über das DSTT in einer Festausgabe der Zeitschrift Teatrul, die dem 23. August, "dem Tag der Befreiung Rumäniens vom faschistischen Joch" gewidmet war]
[1959. Franz Liebhard despre ziua de 23 August care a facilitat populaţiei germane din Romînia "un teatru de stat în limba proprie", "două scene — subvenţionate de stat — pe care se dau reprezentaţii în limba germană", text apărut într-un număr al revistei Teatrul, dedicat zilei de 23 august, "ziua eliberării Romîniei de sub jugul fascist, cea mai mare sărbătoare a poporului romîn"]
Franz Liebhard

Fără evenimentul de la 23 August, Timişoara nu ar fi cunoscut o stagiune ca aceea din 1958/59, care între 1 octombrie şi primele zile aie lunii iunie a.c. a înregistrat săptămînal cîte trei şi patru reprezentaţii în limba germană şi o afluenţă medie de 250 de spectatori pe seară.
Fără evenimentul de la 23 August, cele peste o sută de localităţi cu populate germana din regiunea Timişoara, pe care Teatrul German de Stat, timişorean, unde lucrez ca secretar literar, le vizitează cu regularitate — la intervale de timp mai mici sau mai mari —, nu ar fi avut prilejul să cunoască un spectacol de teatru adevărat, jucat de profesionisti ai scenei.
Fără evenimentul de la 23 August, ar fi fost de neconceput ca un teatru să plece ìntr-un sat şi să
reprezinte acolo, în premiere, cea mai nouă piesă din repertoriul său. Aşa a procedat colectivul teatrului german din Timişoara, care s-a deplasat la 13 iuinie la Lenauheim cu Crîngul de colini de Korneiciuk; colectiviştii din Lenauheim sărbătoreau jubileul de zece ani al gospodăriei lor colective „Victoria" şi cu acest prilej festiv, piesa lui Korneiciuk a cunoscut prima reprezentare în limba germană din ţara noastră.
Marea cotitură istorică de la 23 August 1944 — care a eliberat ţara noastră de sub jugul fascismului şi i-a deschis drumul către acea dezvoltare pe care, de atunci încoace, o înfăptuieşte partidul, îndrumînd şi conducînd masele muncitoare în acţiunea de construire a societăţii noi socialiste şi înregistrînd pe acest drum izbîndă după izbîndă — a creat şi pentru noi, oamenii de teatru germani, premisele materiale cele mai largi pentru o activitate cu rădăcini adînc infipte în problematica zilelor noastre.
Insufleţiţi de spiritul evenimentelor de la 23 August şi conştienţi de roadele lui, sîntem în măsură să vedem omul simplu în calitatea lui de constructor al unei noi comunităţi sociale, al unei lumi în întregime noi, şi să contribuim la creşterea conştiinţei sociale a acestui om.
De aceea, ne-am gîndit că teatrul are nevoie de un repertoriu determinat, în ceea ce are esenţial, de problemele actualităţii. De aceea, în stagiunea 1958/59, repertoriul Teatrului German de Stat din Timişoara a cuprins lucrările a cinci autori contemporani : romîni, sovietici şi germani din R.D.G. Intenţionăm să mergem mai departe pe acest drum, în spiritul evenimentelor revoluţionare de la 23 August, adînc pătrunsi de convingerea că trebuie să contribuim, prin activitatea noastră, de fiecare zi, la efortul şi lupta comună pentru atingerea ţelurilor măreţe pe care partidul le indica poporului muncitor din Republica Populară Romînă.
Teatrul, anul 4, nr. 8, 1959, pp. 11-12 [număr dedicat zilei de 23 august, ziua eliberării Romîniei de sub jugul fascist, cea mai mare sărbătoare a poporului romîn"].

[8. Dezember 1980. „Matei“ über die Inszenierung des Stückes „Tango“ von Sławomir Mrożek (1930–2013) am Deutschen Staatstheater in Temeswar in der Regie von Michael Bleiziffer]
[8 decembrie 1980. Nota lui „Matei“ privind montarea piesei lui Sławomir Mrożek (1930–2013) la Teatrul German de Stat din Timişoara, în regia lui Michael Bleiziffer]
![]() |
ACNSAS, R 292421, vol. 2, ff. 11-11v |
***
Aktualisiert - actualizat, 30. 6. 2021, 14:00 h